Scoaterea ilegala a copiilor din Republica Moldova referat






Scoaterea ilegala a copiilor din Republica Moldova

Analiza aceasta se refera la particularitatile traficului de persoane si la prevederile stabilite de Conventia impotriva crimei organizate transnationale precum si la Protocolul pentru prevenirea, suprimarea si sanctionarea traficului de persoane, in special de femei si copii.





1. Prevederile din art.112.3 a Codului Penal


Art.112.3 a Codului Penal stabileste raspunderea penala pentru scoaterea ilegala a copiilor din Republica Moldova.


Obiectul nemijlocit al acestei infractiuni reprezinta drepturile si interesele legale ale copilului.


Latura obiectiva a infractiunii analizate se poate exprima prin una din urmatoarele doua infractiuni:

Scoaterea copilului din Republica Moldova in baza unor acte falsificate sau pe alta cale ilegala;

Abandonarea copilului in strainatate.


Scoaterea copilului din Republica Moldova reprezinta stramutarea (trecerea) de-facto a copilului peste frontiera de stat a Republicii Moldova intr-o oricare alta tara straina.


Copilul poate iesi de pe teritoriul Republicii Moldova in baza buletinului de identitate (cu intrarea pe teritoriul statelor, cu care Republica Moldova are incheiate acorduri internationale cu privire la modul simplificat de intrare-iesire) sau in baza pasaportului eliberat de organele competente.


In conformitate cu art.3 din Legea Republicii Moldova cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 9.11.1994, copiii in virsta de pina la 16 ani pot beneficia de dreptul de a iesi si intra in Republica Moldova in temeiul cererii reprezentantilor lor legali. Copiii in virsta de 12-18 ani care pleaca sa se domicilieze in strainatate cu unul din parinti, isi prezinta consimtamintul legalizat notarial.


In cele mai dese cazuri, anume actele mentionate (buletinul de identitate, pasaportul, cererea reprezentantilor legali, consimtamintul copilului) sint supuse falsificarii.


Actul respectiv poate fi falsificat in totalitate sau in parte. Pentru calificarea infractiunii aceasta circumstanta nu importa.

Prin “alta cale ilegala” se intelege eludarea controlului actelor de identitate, tainuirea copilului de controlul actelor de identitate.


Abandonarea copilului in strainatate reprezinta parasirea copilului pe teritoriul unui stat strain de catre parinte, tutore (curator), alt ocrotitor legal sau de catre o alta persoana, atunci cind intoarcerea copilului in Republica Moldova este obligatorie.


Predarea copilului in supravegherea si ingrijirea cetateanului strain, care a infiat copilul in conformitate cu ordinea stabilita de legislatia Republicii Moldova, nu poate constitui temei pentru tragerea la raspundere conform art.112.3 C.P.


Abandonarea copilului in strainatate poate avea loc ca urmare a scoaterii legale sau ilegale a copilului din Republica Moldova. Daca intentia de abandonare a copilului este premeditata, scoaterea legala serveste in aceasta situatie drept camuflare a scopului real al faptuitorului.


Componenta infractiunii, prevazute de art.112.3 C.P., este formala. Raspunderea survine din momentul scoaterii de-facto sau abandonarii de-facto a copilului, indiferent de consecintele survenite.


Latura subiectiva a infractiunii analizate se manifesta prin vinovatie sub forma de intentie directa. Motivele infractiunii pot fi diferite: scoaterea ilegala a copilului din Republica Moldova in baza unor acte sau pe alta cale ilegala – vinzarea copilului, atragerea lui la savirsirea infractiunii sau altor fapte antisociale, folosirea copilului in calitate de obiect al experimentelor stiintifice, prelevarea organelor sau tesuturilor copilului pentru transplant etc. La calificare, motivele si scopurile infractiunii nu influenteaza.


Subiectul infractiunii, prevazute de art.112.3 C.P. este persoana fizica responsabila, care la momentul comiterii infractiunii a atins virsta de 16 ani, atit cetatean al Republicii Moldova, cit si cetatean strain sau persoana fara cetatenie.



Rapirea sau substituirea unui copil


Prevederile din art.113.a Codului Penal 


Aliniatul 1 art.113 C.P. prevede raspunderea penala pentru rapirea sau substituirea unui copil strain.

Aliniatul 1 sanctioneaza actiunile de “recrutare si organizare ilegala a traficului de fiinte umane peste hotare in scop de profit”.


Obiectul nemijlocit al acestei infractiuni il reprezinta drepturile ocrotitorilor legali (parinti, infietori, tutore, curator) asupra copiilor aflati sub ocrotirea lor.


Latura obiectiva a infractiunii analizate se poate exprima prin una din urmatoarele doua actiuni:

Rapirea unui copil strain;

Substituirea unui copil strain.


Rapirea unui copil strain reprezinta luarea acestuia in pofida vointei copilului strain, urmata de stramutarea (deplasarea) si detinerea copilului intr-un alt loc. Rapirea poate avea loc pe ascuns sau deschis, prin inselaciune sau abuz de incredere. Consimtamintul copilului nu exclude raspunderea penala pentru faptuitor.


Victima a rapirii poate fi copilul de orice virsta. In conformitate cu art.1 din Legea privind drepturile copilului, copil este socotita persoana in virsta de pina la 18 ani, de aceea opinia unor autori, potrivit careia victima in acest caz poate fi doar copilul pina la 14 ani, nu poate fi acceptata. Aceiasi autori propun ca rapirea persoanelor cu o virsta mai mare de 14 ani sa fie calificata conform art.116 C.P.


Substituirea unui copil strain reprezinta luarea unui copil si inlocuirea lui cu altul. Daca copilul este luat fara inlocuire, are loc rapirea copilului.

Victima in cazul substituirii poate fi numai copilul nou-nascut. Locul de savirsire a substituirii copilului este, de cele mai dese ori, maternitatea sau o alta institutie pentru copii.


Referindu-se la substituirea unui copil strain, autorul A.I. Rarog mai adauga la caracteristicile deja mentionate si cerinta ca semnalmentele individuale ale nou-nascutului sa nu fie constientizate de parinti. Cu alte cuvinte, calificarea substituirii, in opinia acestui autor, trebuie sa se faca prin aprecierea atit a criteriului obiectiv, cit si a celui subiectiv. Daca parintii sint capabili sa-si recunoasca in mod vadit copilul sau si vor depista cu certitudine faptul inlocuirii lui, luarea copilului cu inlocuirea lui simultana reprezinta, conform opiniei aceluiasi autor, rapirea unui copil strain. Anume de aceea persoana, care  are intentia de a substitui copilul strain, savirseste aceasta fapta pina la prima hranire a copilului de catre mama acestuia sau pina la transmiterea copilului catre tatal acestuia, daca mama a decedat.




Atit in cazul rapirii, cit si in cazul substituirii, victima poate fi numai un copil strain. Luarea propriului copil (inclusiv a celui infiat), care se afla la o alta persoana, nu formeaza componenta de infractiune prevazuta de art.113 C.P. cunoastem si o alta opinie, precum ca in acest caz poate fi vorba de samavolnicie, infractiune prevazuta de art.214 C.P.


In componenta de substituire se incadreaza atit inlocuirea unui copil strain cu propriul copil, cit si inlocuirea unui copil strain cu un alt copil strain. In acest ultim caz, acordul parintilor unuia dintre copiii straini, dat faptuitorului in ceea ce priveste substituirea de catre acesta a copilului, nu exclude raspunderea pentru fapta lui, deoarece in aceasta situatie este ignorata vointa parintilor celuilalt copil strain. Schimbul propriilor copii nou-nascuti, efectuat in urma acordului reciproc dintre parinti, poate fi calificat conform alin.1 art.112.2 C.P.


Componenta de infractiune, prevazuta de alin.1 art.113 C.P., este formala. Infractiunea de rapire a unui copil strain se considera consumata din momentul luarii de-facto a copilului si stramutarii acestuia intr-un alt loc pentru un timp anumit (macar pentru citeva ore).


Infractiunea de substituire a unui copil strain se considera consumata din momentul savirsirii faptelor, dupa care copilul nu mai poate fi identificat de catre parinti (de exemplu, dupa introducerea inscrierii corespunzatoare in registrul de evidenta a nasterilor). Daca dupa transmiterea copilului catre parinti substituirea va fi descoperita, cele comise urmeaza a fi calificate drept tentativa la substituirea unui copil strain.


Latura subiectiva a infractiunii, prevazute de alin.1 art.113 C.P. se caracterizeaza prin vinovatie sub forma de intentie directa.


Imprudenta, care a dus la substituirea copilului din neglijenta la maternitate, nu poate fi incadrata in componenta prevazuta de art.113 C.P., dar poate servi drept temei pentru calificarea faptei conform art.186 C.P.


Motivele infractiunii, prevazute de alin.1 art.113 C.P., sint altele decit cele josnice (de exemplu, dorinta de a-i asigura copilului o educatie decenta).


Subiectul infractiunii analizate este persoana fizica responsabila, care la momentul comiterii infractiunii a atins virsta de 16 ani. Persoanele, care l-au instigat pe autorul infractiunii sa savirseasca substituirea copilului (de exemplu parintii), poarta raspundere conform art.17 si art.113 C.P.


Aliniatul 2  art.113 C.P. prevede raspunderea penala pentru rapirea sau substituirea unui copil strain, savirsita in interes de profit, de razbunarea sau din alte porniri josnice.

Aliniatul 2 art.113 C.P. cuprinde anumite particularitati care agraveaza pedeapsa infractorului.

Aceste particularitati sunt:

Anumite scopuri “in scopul de a folosi persoana in conflicte armate, de a tine o persoana in conditii de sclavie, de a exploata o persoana sexual sau de a o folosi in industria pornografica, de a folosi o persoana in scopuri josnice”.

Si o particularitate care se refera la infractor: “de un grup de persoane”.


Prin “interes de profit” trebuie de inteles nazuinta faptuitorului de a extrage din rapire sau substituire un beneficiu material.

Prin “razbunare” se intelege cauzarea raului pentru raul cauzat persoanei in trecut.


Pornirile josnice sint acelea care lezeaza grosolan normele morale si care marturisesc despre lipsa de scopurile in actiunile faptuitorului (de exemplu, motivele huliganice, ura nationala sau rasiala). Pornirile josnice pot fi recunoscute si in fapta femeii, care a nascut un copil cu defecte si l-a substituit cu un nou-nascut sanatos.



Aliniatul 3 stabileste circumstantele agravante ale infractiuni.

Acestea include:

Anumite mijloace de constringere: “prin abuz de putere, sau abuz de serviciu, insotite de violenta, periculoasa pentru viata si sanatatea victimei, profitind de starea de neputinta a victimei de a se apara”.

Un scop anume: “pentru prelevarea si transplantarea organelor sau tesuturilor umane”.

O caracteristica a victimei: “savirsita asupra unei femei despre care se stia cu certitudine ca este gravida”

Caracteristici ale infractiunii: “in mod repetat, asupra a doua sau mai multe persoane”.

O caracteristica a infractorului: “de o organizatie criminala”.



Vinzarea si traficul de copii


Prevederile art.113.1 al Codului Penal


Art.238 al Codului Civil stabileste ca in baza contractului de vinzare- cumparare vinzatorul se obliga sa remita cumparatorului proprietatea unui bun, iar cumparatorul se obliga sa primeasca bunul si sa plateasca pentru el o anumita suma de bani. In conformitate cu art.13 al Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 22.01.1991, persoanele fizice pot procura in proprietate privata orisice bunuri ce nu sint excluse din circuitul civil. Este de la sine inteles, ca fiintele umane, cu atit mai mult copiii, nu pot constitui obiectul unei tranzactii. Vinzarea si traficul de copii reprezinta un flagel al societatii contemporane incompatibil cu demnitatea si valoarea fiintei umane, reprezentind un pericol social sporit.


Art. 113.1 C.P. stabileste raspundere penala pentru vinzarea si traficul de copii in orice scop si in orice forma, inclusiv de catre parinti sau persoane subrogatorii legale.


Obiectul nemijlocit al acestei infractiuni este dezvoltarea normala a copiilor, precum si libertatea personala a acestora.




Latura obiectiva a infractiunii analizate se exprima prin vinzarea si traficul de copii in orice scop si in orice forma, inclusiv de catre parinti sau persoane subrogatorii legale.


Vinzarea de copii reprezinta o tranzactie ilegala cu caracter oneros, in baza careia o parte (cumparatorul) dobindeste copilul in schimbul unei plati in vederea folosirii (posesiei permanente) a acestuia, iar alta parte (vinzatorul) – vinde copilul.


Vinzarea de copii reprezinta un caz special al transmiterii ilegale a copilului altor persoane, care nu-i sint parinti, in alt mod decit cel prevazut de legislatie, de aceea o calificare suplimentara conform art.112.2 C.P. nu este necesara.


Savirsirea oricaror altor genuri de tranzactii, care au in calitate de obiect copiii, in schimbul carora este primita o recompensa sub orice forma, se califica conform alin.1 art.112.2 C.P.


In calitate de plata pentru copil poate servi nu doar o suma baneasca, ci si bunuri mobile sau imobile, cit si drepturi patrimoniale.


In sens literar, prin trafic trebuie de inteles comert ilicit, negot (cu o marfa ilicita).


In varianta rusa a Codului Penal, cuvintul “trafic” a fost tradus ca “contrabanda”, ceea ce este incorect. Traducerea corecta este “torgovlea”. Plus la aceasta, nu trebuie de uitat ca societatea ilegala a copiilor din Republica moldova constituie o componenta aparte de infractiune, prevazuta de art.112.3 C.P.


Traficul de copil consta in efectuarea unor acte de comert. Avind ca obiect copiii. Deosebirea dintre vinzare si trafic consta in gradul de amploare si caracterul de organizare. Daca in cazul vinzarii putem vorbi despre un singur act de comert, atunci in cazul traficului este vorba despre o pluritate de acte de comert ce constituie o sursa principala de venit pentru faptuitor.


Forma vinzarii sau traficului de copii nu are insemnatate pentru calificarea faptei. Vinzarea sau traficul in credit, traficul cu amanuntul sau cu ridicata se califica conform art.113.1 C.P. de asemenea, vinzarea sau traficul de copii poate avea un caracter intern sau intentional. In ultimul caz, fie vinzatorul, fie cumparatorul se afla in tari diferite.


Atunci cind vinzarea si traficul de copii sint insotite de scoaterea ilegala a copiilor din Republica Moldova, cele comise se califica conform art.112.3 si art.113.1 C.P.


Infractiunea de vinzare si trafic de copii se considera consumata din momentul savirsirii macar a unui singur act de comert, avind drept obiect chiar si un singur copil, adica din momentul transmiterii copilului in „proprietatea” altor persoane si primirii in schimbul lui chiar si a unei parti din recompensa.


In cazul in care este incheiat un contract cu o femeie gravida cu privire la transmiterea copilului, care va fi nascut de ea, altor persoane si primirii de catre mama a unei recompense, fapta trebuie calificata drept tentativa la infractiunea data.


Latura subiectiva a infractiunii, prevazute de art.113.1 C.P. se manifesta prin vinovatie sub forma de intentie directa.


Scopul infractiunii poate fi oricare (de exemplu, transmiterea copilului unei familii care nu poate avea copii proprii, transformarea copilului in sclav, prelevarea de la copii a organelor si tesuturilor pentru transplant). Exista totusi o exceptie, deoarece traficul de copii in scopul practicarii prostitutiei va necesita o calificare conform alin.2 art.105.2 C.P., scopul special fiind indicat expres in dispozitia acestei norme.


Subiectul infractiunii analizate este persoana fizica responsabila, care la momentul comiterii infractiunii a atins virsta de 16 ani, inclusiv parintii si alte persoane subrogatorii legale.


Prin „persoane subrogatorii legale” trebuie de inteles persoanele care, in virtutea legii, ii inlocuiesc pe parinti in exercitarea unor drepturi sau obligatii (de exemplu, infietorii, tutorele, curatorul).







Concluzii si recomandari


Termenul de “trafic de fiinte umane” ce constituie o actiune penala nu este definit in proiectul de lege, ci doar este presupus in aliniatul 1, si nu are sens clar.


Nu trebuie sa se concluzioneze ca termenul are vreo legatura cu definitia traficului de adulti expusa in Protocolul ONU cu privire la traficul de fiinte umane. Dupa cum s-a aratat mai sus, definitia   statutara a traficului de persoane din Protocol contine trei elemente cumulative: o actiune de trafic, completata cu folosirea mijloacelor de constringere si inselaciune pentru un scop de exploatare.


In proiectul de lege, acele scopuri de exploatare si mijloacele de constringere reprezinta partial caracteristici ce agraveaza pedeapsa infractorului. Aceasta duce la concluzia ca “Traficul de fiinte umane”, fiind criminalizat in proiectul articolului 113, nu cere legatura dintre aceasta actiune si scopul de exploatare si mijloacele de constringere.


Termenul de “trafic ilicit de fiinte umane” este ambiguu, deoarece mijloacele de constringere si scopurile de exploatare nu sunt considerate ca fiind elemente ale infractiunii penale ci numai servesc ca factori de agravare a infractiunii in fata legii. Termenul mai poate sa contina trecerea ilegala peste hotare a emigrantilor cu acordul acestora, ex. Procurarea posibilitatii de a trece ilegal hotarele de catre adulti care consimt sa calatoreasca si care sunt informati deplin despre natura si conditiile de munca sau serviciile pe care urmeaza sa le presteze. Totusi, factorul care cere o norma penala separata cu privire la traficul de fiinte umane este combinatia dintre transportare si scopul final de constringere. Dupa cum s-a mentionat mai sus, traficul de fiinte umane si transferul ilegal peste hotare a emigrantilor sunt doua fenomene diferite care implica obiecte diferite ale protectiei juridice. De aceea, aceste doua fenomene trebuie reglementate prin norme diferite.


Traficul de persoane adulte trebuie definit in mod clar in legislatia nationala, referindu-se la cele trei particularitati:

Actiunea de trafic finalizata;

Mijloace de constringere sau inselaciune;

Scop final de exploatare.





Daca organele legislative doresc sa criminalizeze actiunile de trecere ilegala peste hotare a emigrantilor, aceasta problema trebuie sa fie reglementata intr-o norma separata.


Din motive de claritate, traficul de copii trebuie sa fie reglementat intr-o norma separata care sa stabileasca actiunea de trafic legata de un scop de exploatare. Art.215 – comertul si traficul de copii – al Proiectului de lege de modificare a Codului Penal trebuie sa fie revizuit sub acest aspect.


„In scop de profit”


Definitia propusa a traficului care se axeaza in special pe legatura dintre actiune si scopul final de constringere, face ca termenul „in scop de profit” sa fie de prisos. Chiar daca in majoritatea cazurilor de trafic se subintelege existenta profitului material, sunt si cazuri in care scopul de exploatare nu include neaparat profit material, precum este exploatarea sexuala necomerciala in casatoriile fortate. Cerinta ca infractorul sa actioneze in scop de profit ar crea un neajuns in astfel de cazuri.


Recomandare:

Dupa cum s-a mentionat mai sus, definitia trebuie sa se adreseze unei actiuni realizate care are legatura cu mijloacele de constringere, sau inselaciune si cu scopul final de exploatare. Prin urmare termenul „in scop de profit” trebuie omis.


„Peste hotare”


Cerinta traficului de persoane „peste hotare” ca o caracteristica componenta a infractiunii are tendinta de a crea neajunsuri in anumite cazuri:


Aceasta nu include traficul de fiinte umane din strainatate in sau prin teritoriul Republicii Moldova. Desi Moldova este o tara de origine in primul rind, ea mai poate fi si tara de tranzit pentru traficul peste hotare. Traficul de fiinte umane din alte tari prin Moldova nu se va pedepsi la intrare sau trecere, ci numai in cazul in care se pleaca de pe teritoriul Republicii Moldova.


In plus, cum s-a mentionat mai sus, o mare parte a traficului modern o constituie deplasarea persoanelor dintr-o regiune in alta si re-traficarea interna, iar incalcarile si suferintele prin care trec victimele din interiorul tarii nu sunt mai mici decit ale victimelor care pleaca peste hotare.

Traficul intern trebuie sanctionat in aceeasi masura.


Recomandare:

Termenul „peste hotare” nu trebuie sa mai fie o caracterististica componenta si trebuie omis.


Definirea actiunilor ce se incrimineaza


Proiectul de lege in art.113 reglementeaza doar doua forme a actiuni de trafic, „recrutare” si  „organizare”. In majoritatea cazurilor de trafic este implicata o retea de oameni, fiecare dintre care joaca doar un anumit rol in procesul de trafic. Pentru a asigura ca toate partile implicate sa fie atrase la raspundere penala, definitia trebuie sa cuprinda o gama mai larga de activitati. Definitia expusa in Protocolul ONU include o astfel de gama de activitati.


In ciuda largirii definitiei, nu exista pericolul de atragere la raspundere penala a persoanelor care nu fac parte din reteaua de trafic, pentru ca fiecare activitate trebuie sa fie legata direct cu mijloacele de constringere si de inselaciune precum si cu scopul final de exploatare.





Recomandare:

Definitia actiunilor de trafic care se sanctioneaza trebuie sa fie largita si completata cu urmatoarele: „transportarea, transferul, adapostirea sau primirea persoanelor”.



Definirea mijloacelor de comitere


Proiectul de lege se adreseaza doar citorva din mijloacele de constringere a traficului:

„prin abuz de putere sau abuz de serviciu, insotite de violenta, periculoasa pentru viata si sanatatea victimei, profitind de starea de neputinta a victimei de a se apara”.

De fapt, se folosesc o multitudine de mijloace de constringere si de inselaciune pentru a minti si a impune victimele traficului. Toate aceste mijloace ar trebui sa fie penalizate, dupa cum este prevazut in Protocolul ONU cu privire la trafic.


Recomandare:

Definitia mijloacelor de comitere trebuie sa fie completata cu mijloacele de inselaciune: “prin rapire, escrocherii sau inselaciune” si mijloace de constringere adaugatoare: “prin aplicarea amenintarilor sau utilizarea fortei sau a altor forme de constringere”.

Enumerarea mijloacelor din Protocolul ONU poate servi drept principiu calauzitor.



Definirea scopurilor finale de constringere


Proiectul de lege defineste citeva din scopurile traficului. Proiectul nu se limiteaza doar la prostitutia fortata, dar ia in consideratie si alte forme de trafic. Acest fapt corespunde cerintelor legale internationale expuse in Protocolul ONU cu privire la trafic.


Scopurile expuse in mod expres in proiectul de lege totusi nu include toate scopurile prevazute ca un minim de art.3 al Protocolului ONU cu privire la traficul de fiinte umane. Alineatul 2, nr.4 al proiectului de lege include “alte scopuri josnice” ca o componenta nedefinita. Astfel, prevederile legale pot contine alte scopuri care nu au fost expuse in mod expres in lege si sa fie considerate ca josnice. Oricum, luind in consideratie suprematia legii si drepturile pe care le are acuzatul, este de preferat a avea definitii penale clare si nu componente nedefinite.


Recomandari:


Definitia scopurilor finale de constringere trebuie sa fie largita. Din enumerarea minima expusa in Protocolul ONU cu privire la traficul de fiinte umane trebuie sa fie preluate si adaugate la proiectul de lege scopurile muncii sau serviciilor fortate si starea de servitute.


Termenul de “sclavie” trebuie sa fie completat cu “si practici asemanatoare acesteia”. Pentru ambii termeni definitiile pot fi gasite in dreptul international.


Termenul  “exploatare sexuala” include folosirea fortata a persoanei in industria pornografica si in prostitutie. Daca organele legislative doresc sa ofere exemple, trebuie sa fie clar explicat ca este interzisa si intentia de exploatare sexuala necomerciala.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani