seminar - Analiza stocurilor



SEMINAR

ANALIZA STOCURILOR


Probleme de urmarit:

a) Analiza dinamicii si structurii stocurilor finale (Sf )

b) Analiza stocurilor medii ( S ):

  • Analiza stocului mediu de marfuri pe sectoare si pe total activitate;
  • Analiza duratei medii de rotatie a stocului mediu.

c) Analiza stocurilor de siguranta si ß





Tabel nr.1 Situatia fluxurilor de marfuri                                                                - mii lei -

nr crt.

SECTOR

Sold       initial


INTRARI



DESFACERI

Sold Final















Alimentar, din care:














lactate, branzeturi














mezeluri














panificatie














dulciuri














alte marfuri














Nealimentar,din care:














textile,incaltaminte














electrocasnice














chimice si menaj














cosmetice














jucarii














Alimentatie publica














TOTAL





























Tabel nr.2 Situatia privind duratele de rotatie a stocului pe sectoare de activitate

nr crt

SECTOR

Desfaceri totale (mii lei)

Desf medii zilnice (mii lei/zi)

Structura desfacerilor

(g%)

Durata medie de rotatie (di

Stoc mediu S (mii lei)

















Alimentar

















Nealimentar

















Alimentatia publica

















TOTAL


















Tabel nr.3 Situatia vanzarilor aferente produsului A - mii lei -


nr crt

LUNA





Ianuarie





Februarie





Martie





Aprilie





Mai





Iunie





Iulie





August





Septembrie





Octombrie





Noiembrie




12

Decembrie





CA anuala





CA lunara










Se calculeaza: CAz = CAtot / 360
Tabel nr.4 Situatia intrarilor aferente produsului B in perioada 1997



nr crt

DECADA

INTRARI (mii lei)

INTRARI (zile)

Prevazut cf contract

Efectiv

Prevazut

Efectiv
























































TOTAL







INDICATII METODOLOGICE:


Se vor calcula urmatorii indicatori privind:


a)     dinamica stocurilor


Sf = Si + I - E; Δ Sf;

b)     Stocurile medii (S):


Pentru analiza stocului mediu pe sectoare de activitate se va folosi modelul: ΔSi



Pentru analiza S la nivelul intregii activitati se va folosi modelul: ΔS





Durata medie de rotatie a stocului mediu ( d ) se calculeaza ca:

            T = 360


Se va folosi urmatorul model de analiza a variatiei duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri Δd:


Unde: gi = structura desfacerilor pe sectoare de activitate;

Si = valoarea stocurilor individuale pe structura anuntata;

S = stoc mediu de marfuri;

Dt = desfaceri totale;

T = 360 zile;

Dz = desfaceri medii zilnice la nivelul intregii actvitati;

dzi = desfaceri zilnice pe structura anuntata.


c)    Sα = necesare in conditiile caracterului variabil al cererii pentru produsul A.

(mii lei), unde:      t = coeficient de corectie statistica (t = 2 );

s = abaterea medie patratica a vanzarilor efective                            fata de cele medii;

y = raportul dintre termenul de aprovizionare (in zile) si intervalul analizat ( zile )


In general y = Δ = intervalul de aprovizionare (Δ = 10 zile)

n = 12 luni;

n = 9 decade


Transformarea stocului de siguranta S


  • In zile

valoric ; comparam Sopt (val) cu Sefectiv de unde rezulta abateri in + sau in -


                


S = necesare in conditiile neritmicitatii aprovizionarii cu produsul B

, unde.: s = abaterea patratica a intrarilor efective fata de cele previzionate ( zile );

n = numarul de aprovizionari.




Ambele stocuri de siguranta (Sα si Sβ ) se calculeaza exprimandu-se in zile.


NOTA: datele de analiza apartin unei firme care opereaza exclusiv in sfera distributiei de marfuri.











a) Analiza dinamicii si structurii stocurilor finale


nr crt.

SECTOR

Sold Final (mii lei)

Δ Sf (mii lei)

I ( %)

Structura Sf gi (%)












Alimentar, din care:












lactate, branzeturi











mezeluri











panificatie











dulciuri












alte marfuri












Nealimentar,din care:












textile,incaltaminte












electrocasnice












chimice si menaj












cosmetice












jucarii












Alimentatie publica












TOTAL












nr crt

SECTOR

Desfaceri totale (mii lei)

Desf medii zilnice (mii lei/zi)

Structura desfacerilor

(g%)

Durata medie de rotatie (di














Alimentar














Nealimentar














Alimentatia publica














TOTAL













nr crt

SECTOR

gi*di

Stoc mediu S ( mii lei )

S=Dz*d










Alimentar




29,752.60


28,728.40


Nealimentar





424,896.01



Alimentatia publica




1,235.40

1,719.38

2,244.42


d =





458,137.89




Δd =48,68 - 45,39 = +3,29 zile;

Δd = 48,68 - 43,17 = +5,51 zile;


b) Analiza stocurilor medii de marfuri:



Analiza stocului mediu de marfuri la nivelul fiecarui sector de activitate al firmei:


Variatia absoluta a stocului mediu de marfuri.        - mii lei -


SECTOR



caz/1997

caz/1998

caz/1999

Alimentar

- 2,794.10

- 1,024.20




Nealimentar

90,419.56

79,009.72




Alim. publica

525.04

1,009.02




TOTAL

88,150.51

78,994.54






Perioada de analiza 1999 fata de 1998

SECTORUL ALIMENTAR:

SECTORUL NEALIMENTAR

SECTORUL ALIMENTATIEI PUBLICE:



Perioada de analiza 1999 fata de 1997

SECTORUL ALIMENTAR

SECTORUL NEALIMENTAR:

SECTORUL ALIMENTATIEI PUBLICE:




Analiza stocului mediu de marfuri la nivelul intregii activitati:

Perioada de analiza 1999 fata de 1997:

Perioada de analiza 1999 fata de anul 1998:

Analiza duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri:

, T=360 zile;

Perioada de analiza 1999 fata de 1997:

1.Influenta factorului de structura gi

Influenta factorului calitativ:


2.1.Influenta factorului caz asupra duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri:


2.2.Influenta factorului Si asupra duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri:

Perioada de analiza 1999 fata de anul de baza 1998:


1.Influenta factorului structural gi asupra dr

Influenta factorului dri asupra dr:           


2.1.Influenta factorului caz



2.2.Influenta factorului Si:




c) Analiza stocurilor de siguranta


                            


nr crt

LUNA




CA (ca-cam)^2

CA

(ca-cam)^2

CA

(ca-cam)^2


Ianuarie








Februarie








Martie








Aprilie








Mai








Iunie








Iulie








August








Septembrie








Octombrie








Noiembrie








Decembrie








TOTAL








CA lunara








s1






nr crt

INDICATOR





s1





t





SQRT (y)





Sα (mii lei)





ca zilnica





Sα (zile)





                      

Situatia intrarilor aferente produsului B pt anul 1997

nr crt

DECADA

INTRARI (mii lei)

INTRARI (zile)

(Ief-Ipl)^2

Prevazut

Efectiv

Prevazut

Efectiv

mii lei

zile










































































TOTAL









stocul de siguranta pentru produsul B                          

stocul de siguranta pentru produsul A

Nr crt

INDICATOR



n2



s2



t





Sopt (zile)



Sopt(mii lei)



Sef    (mii lei)



Sef-Sopt



nr crt

IDICATOR





Sα (zile)





2Sopt (zile)





Sopt (mii lei)





Sef (mii lei)





Sef-Sopt











Comentariu privind rezultatele analizei dinamicii si structurii stocurilor finale de marfuri (Sf):


Perioada de analiza 1999 fata de anul 1999 ca an de referinta


In ceea ce priveste dinamica stocului final de marfuri in perioada de calcul se inregistreaza o scadere de 900.000 lei , determinata in principal de catre devansarea fluxului de aprovizionare de catre cel de desfaceri al firmei, astfel pe sectoare de activitate situatia se prezinta in felul urmator:

in cadrul sectorului alimentar se inregistreaza o crestere a stocului final de marfuri de circa 270.000 lei in perioada de calcul fata de cea de baza, evolutie determinata pe de o parte de o reducere a stocului de "alte marfuri alimentare" cu 740.000 lei si a celui de produse de panificatie cu 150.000 lei, iar pe de alta parte de o crestere considerabila a stocului de mezeluri cu circa 960.000 lei si a celui de dulciuri cu 125.000 lei;

in sectorul nealimentar se inregistreaza o scadere a stocului final de marfuri , situatie datorata atat cresterii , cat si reducerii unor stocuri individuale de marfuri ale firmei in perioada de analiza astfel: se reduce cu circa 32 mil lei sctocul de produse chimice si de menaj din cauza realizarii unor vanzari superioare in raportcu cele prevazute si cel de jucarii cu 7.000.000 lei pe de o parte, iar pe de alta parte creste stocul de produse textile si incaltaminte cu circa 20 mil lei datorita caracterului sezonier al acestor produse si cel de produse electrocasnice cu 15 mil lei, situatie explicata de livrarile intarziate de la furnizori;

in sectorul alimentatiei publice evolutia este similara cu cea din sectorul nealimentar, constatandu-se o scadere a stocului final de marfuri de circa 480 mii lei, el reprezentand in perioada de calcul doar 91% din stocul final al perioadei de baza.


In ceea ce priveste structura stocului final de marfuri in perioada de analiza practic nu s-au inregistrat schimbati majore din acest punct de vedere, cea mai mare shimbare fiind scaderea ponderii stocului de produse chimice si de menaj cu circa 4% din cadrul sectorului nelimentar.

Din rezultatele analizei dinamicii stocului final de marfuri in perioada de calcul deducem ca firma are o problema in ceea ce priveste valoarea stocul final de marfuri din sectorului alimentar care inregistreaza o crestere de 270.000 lei , crestere care nu este importanta ca valoare, dar care prezinta un pericol pentru calitatea serviciilor oferite de catre firma din cauza perisabilitatii produselor alimentare, mai ales ca cresterea cea mai mare de stoc este la produsul " mezeluri" ; de asemenea reducerea stocului de produse de panificatie poate fi privita si ea ca un punct slab in activitatea firmei, deoarece pentru aceste produse exista o cerere mare pe piata produselor alimentare, deci ele pot aduce un venit important firmei.

Pentru rezolvarea acestei probleme firma ar trebui sa caute noi furnizori care sa respecte termenii contracuali de livrare luind in considerare natura produselor contractate sau sa reduca ponderea produselor "lente" sau usor perisabile din nomenclatorul sau de marfuri.

In ceea ce priveste sectorul nealimentar firma ar trebui sa reduca sau sa renunte la produsele cu caracter sezonier , deoarece acestea marind stocul final de marfuri al fimei, maresc si cheltuiele cu depozitarea si pastrarea lor, reducand astfel profitul firmei .Pentru rezolvarea problemelor existente in gestiunea sectorului alimentar firma trebuie sa elimine produsele "lente" si sa stabileasca conditii mai dure pentru furnizorii sai de marfuri prin penalizarea acestora in cazul nerespectarii termenilor contractuali.




Comentariu privind analiza stocurilor medii de marfuri ale firmei.


Pe sectoare de activitate evolutia stocului mediu de marfuri se prezinta astfel:

Constatam o scadere de 1.000.000. lei a stocului mediu de marfuri in cadrul sectorului alimentar, situatie favorabila explicata prin doua influente pozitive conjugate: cresterea desfacerilor medii zilnice de la 1750 mii lei/zi in 1997 la 1795,5 mii lei/zi in 1999 justifica o crestere corespunzatoare a stocului mediu cu circa 800.000 lei si in acelasi timp accelerarea vitezei de rotatie stocului cu 2 zile determina reducerea stocului mediu de marfuri cu circa 3,6 mil lei.


In cadrul sectorului nealimentar situatia este inversa, si anume are loc o crestere a stocului mediu de marfuri de 80 mil lei, evolutie explicata prin influenta combinata negativa a urmatorilor doi factori: cresterea CA zilnice in perioada de calcul cu 800.000 lei/zi genereaza o crestere sanatoasa a stocului mediu de 42 mil lei, in timp ce cresterea duratei individuale de rotatie de la 52 zile la 56 zile influenteaza negativ valoarea stocului mediu cu 37 mil lei.


Sectorul alimentatiei publice inregistreaza la randul sau o crestere de 1.000.000 lei a stocului mediu de marfuri care se explica pe de o parte printr-o crestere justificata a acestuia de 560.000 lei datorata cresterii desfacerilor medii zilnice de la 155.000 lei/zi la 225.000 lei/zi, iar pe de alta parte printr-o incetinire a vitezei de rotatie a stocului cu 2 zile, ceea ce genereaza o incarcare a stocului mediu de marfuri cu 440.000 lei.


Pe total activitate situatia stocului mediu de marfuri se prezinta in felul urmator:

Cresterea stocului mediu de marfuri cu circa 79 mil lei la nivelul intregii activitati se datoreza influentelor combinate a urmatorilor factori:

q      cresterea vanzarilor medii zilnice de la 10.295 mii lei/zi in 1997 la 11222 mii lei/zi incurajeaza o crestere justificata a stocului mediu de marfuri cu circa 42 mil lei;

q      pe de alta parte influenta negativa a celui de-al doilea factor calitativ manifestata prin cresterea duratei medii de rotatie a stocului cu 3,3 zile favorizeaza a incarcare a stocului mediu de marfuri de circa 37 mil lei. Tot o influenta negativa o regasim si la nivelul variatiei duratelor individuale de rotatie a stocului, unde prin cresterea acesteia in sectorul alimentatiei publice cu 2 zile si in cel nealimentar cu 4 zile in conditiile in care acesta din urma concentreaza in perioada de calcul 82% din desfcerile firmei determina o noua incarcare a stocului mediu de marguri cu circa 67 mil lei. Datorita faptului ca in perioada de calcul fata de cea de baza practic nu s-au operat modificari in aceasta privinta factorul structural nu influenteaza evolutia stocului mediu de marfuri.

In concluzie, situatia analizata este nefavorabila din toate punctele de vedere atat la la nivelul fiecarui sector de activitate, cu exceptia sectorului alimentar, cat la nivelul intregii activitati, singura influenta din cele negative fiind justificata de marirea volumului desfacerilor medii zilnice ale firmei, ceea ce presupune operarea cu stocuri marite de marfuri.

Se recomanda restructurarea activitatii prin acordarea unei ponderi sporite sectorului alimentarcare care inregistreza scaderea duratei individuale de roattie co 1 zi ( reprezintand circa 2 saptamani) si prezinta o situatie pozitiva in ceea ce priveste volumul si evolutia stocului mediu de marfuri , spre deosebire de sectorul nealimentar, unde timpul de epuizare completa prin desfasere a unui loc comandat se apropie in perioada de analiza de 2 lui.





Comentariu privind analiza duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri.


Incetinirea vitezei de rotatie a stocului mediu de marfuri cu 3,3 zile in perioada de analiza fata de cea de baza reprezinta o evolutie negativa a fenomenului studiat, evolutie datorata influentelor conjugate ale urmatorilor factori:

mentinerea relativ constanta a ponderii majoritare a sectorului nealimentar - 82% din desfacerile medii zilnice ale firmei in detrimentul sectorului alimentar si al celui de alimentatie publica in conditiile in care aceste doua sectoare de activitate au durate individuale de rotatie sub doua saptamani determina pe fondul unor variatii minore o influenta usor negativa de 0,13 zile asupra duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri.

Influenta cea mai importanta, tot de sens negativ, este data de variatiile duratelor individuale de rotatie ale celor doua din trei sectoare de activitate in sensul ca cresterea dri a sectorului nealimentar de la 52 zile la 56 zile (+ 4 zile) coroborata cu cresterea dri a sectorului de alimentatie publica de la 8 la 10 zile (+2 zile) in conditiilei in care aceste doua sectoare detin in anul 1999 peste 80% din total desfaceri ale firmei conracareza evolutia usor pozitive a dri sectorului alimentar care scade in perioada de analiza cu 1 zi generand o crestere de circa 3,2 zile a duratei medii de rotatie la nivelul intregii activitati.

Singura influenta pozitiva este data de evolutia desfacerilor medii zilnice pe sectoare si pe total activitate , unde se inregistreaza cresteri la toate cele trei sectoare ceea ce justifica o influenta favorabila de aproximativ 4 zile la nivelul duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri al firmei analizate. Acesta influenta favorabila este insa depasita de evolutia stocului mediu de marfuri care in perioada de calcul creste cu cira 80 mil lei la nivelul intregii activitati ceea ce determina cea mai severa incetinire a vitezei de rotatie a stocului de marfuri cu +7 zile.

In concluzie apreciem situatia firmei analizate ca fiind nefavorabila din acest punct de vedere datorita existentei duratei individuale de roattie a stocului de marfuri care se apropie de 2 luni in sectorul nealimentar care in perioada de analiza detine peste 80% din totalul desfacerilor ale firmei.In aceste conditii se recomanda reducerea ponderii acestui sector in activitatea firmei in detrimentul celorlalte doua sectoare cu dri mai mici care permit o circulatie mai rapida a liciditatilor firmei si o imbunatatire a situatiei aprovizionarilor si vanzarilor pe termen mediu si lung.

Singurul aspect pozitiv care trebuie incurajat si-n viitor este cresterea vanzarilor pe total si la nivelul fiecarui sector de activitate, in conditiile in care se considera ca datele prezentate pentru efctuarea analizei fenomenului studiat sunt corectate cu indicile inflatiei aferent perioadei de analiza.


Comentariu privind analiza stocurilor de siguranta (α si β )


Din rezultatele calcului stocurilor de siguranta α si β a stocului optim se pot trage urmatoarele concluzii cu privire la fenomenul studiat:

# in anul de analiza 1997 situatia se prezinta astfel: * penru acoperirea riscului de variabilitate a cererii pentru produsul A este necesara constituirea unui stoc de siguranta α de 4.160.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 9.300.000 lei, stoc care va acoperi cererea curenta si fluctuatiile acesteia in 95% din cazuri.Prin comparatia valorii stocului optim si a celui efectiv constatam ca firma analizata a aplicat o politica neutra a stocurilor pentru produsul A operand cu un suprastoc de 3.150.000 lei care reprezinta o blocare de resurse care poate afecta pe termen mediu costurile si rentabilitatea actvitatii desfasurate de catre firma. * pentru acoperirea riscului fluctuatie aprovizionarilor efective cu produsul B fata de aprovizionarile prevazute conform contractelor incheiate cu furnizorii este necesara constituirea unui stoc de siguranta ß de 1.600.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 6.750.000 lei, stoc care va acoperi riscul de discontinuitate a aprovizionarilor in 95% din cazuri. Din comparatia stocului efectiv cu cel optim rezulta ca firma nu se confrunta cu riscul rupturii de stoc in perioada de analiza , cererea pentru acest produs nu a depasit stocul existent, fapt care imbunatateste calitatea serviciilor oferite de firma , imaginea acesteia in ochii clientilor sai, cat si rentabilitatea firmei pe termen mediu.


# in anul 1998 penru acoperirea riscului de variabilitate a cererii pentru produsul A este necesara constituirea unui stoc de siguranta α de 4.300.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 10.000.000 lei, stoc care va acoperi cererea curenta si fluctuatiile acesteia in 95% din cazuri.Prin comparatia valorii stocului optim si a celui efectiv constatam ca firma analizata a aplicat o politica exagerat de prudenta stocurilor pentru produsul A operand cu un suprastoc de 1.000.000 lei , suma ce reprezinta o blocare de resurse care poate afecta pe termen mediu costurile si rentabilitatea actvitatii desfasurate de catre firma.


# in anul 1999 in vederea acoperirea riscului de cerere neuniforma pentru produsul A este necesara constituirea unui stoc de siguranta α de 4.300.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 9.700.000 lei, stoc care va acoperi cererea curenta si fluctuatiile acesteia in 95% din cazuri. Din compararea valorii stocului optim si a cea a stocului efectiv constatam ca firma analizata se poate confrunta cu o cerere pentru produsul A care depaseste stocurile existente, creind posibilitatea aparitiei rupturii de stoc in valoare de 22.000 lei pentru acest produs ceea ce va afecta rentabilitatea firmei respective pe termen mediu si lung, dar si imaginea sa si calitatea serviciilor oferite clientilor sai