Obiectivele investitorului referat






Productivitate si eficienta-obiectiv al investitorului



Progresul oricarei societati depinde intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune.






Intotdeauna, oamenii s-au strēduit ca din fiecare unitate de muncē, de resurse umane sau de bani ce se cheltuieate, sē asigure o createre cĘt mai mare a volumului ai a calitēii productiei, sē obtinē cantitēti sporite de bunuri materiale ai servicii, deoarece numai pe o asemenea bazē poate fi asiguratē o createre economicē intensē, crearea unei economii avansate ai implicit conditii in vederea ridicērii bunēstērii materiale ai spirituale a populaiei


Pentru ca un investitor sē fie eficient, el trebuie sa aibe in vedere ca raportul rezultate -- cheltuieli sē fie echilibrat, adicē sē poatē fi sintetizat in urmētoarele forme de exprimare:

Maximizarea atragerii populaiei in vĘrstē aptē de muncē ;

 Maximizarea productivitēii muncii;

Maximizarea gradului de utilizare intensivē ai extensivē a tuturor capacitēilor de producie;

Maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale;

Maximizarea efectelor nou create la fiecare unitate de efort integral depus;

Minimizarea cheltuielilor de resurse pentru atingerea efectelor dorite;

Realizarea unei calitēi optime in raport cu exigenele consumului intern ai extern ai cu restriciile care se ridicē in alocarea ai repartizarea resurselor


AvĘnd in vedere clasificarea formelor eficienei economice in funcie de gradul de cuprindere a indicatorilor ce o exprimē (la nivelul economiei naionale, ramurii, intreprinderii, seciei) in eficienē sinteticē sau integralē, se considerē cē existē factori propriu-ziai de createre. Progresul tehnic, progresul organizatoric ai ridicarea calificērii sunt considerai drept factori propriu-ziai, intrucĘt prin natura lor nu exprimē ci numai influeneazē folosirea raionalē sau economisirea fiecērei resurse, precum ai eficiena finalē.

Calea de createre a eficienei reprezintē procesul de imbunētēire a eficienei economiei de piaē.

Micaorarea costului materialelor pe produs, scēderea amortizērii specifice, reducerea salariului ce revine pe un produs, cu alte cuvinte imbunētēirea acestor rapoarte de eficienē constituie cēi de reducere a costurilor unitare, respectiv de createre a eficienei sintetice. Tot cēi de reducere a costurilor sunt considerate ai formele inverse ale rapoartelor menionate: sporirea randamentului materialelor, createrea productivitēii muncii, sporirea randamentului capitalului fix.

Factorii tehnico-organizatorici iau forma mēsurilor tehnico organizatorice concretizate in perfecionarea tehnicii, perfecionarea organizērii (produciei, muncii ai conducerii) ai perfecionarea calificērii cadrelor. ļn aceastē direcie acioneazē introducerea de tehnologii avansate de prelucrare, folosirea deplinē a tuturor capacitēilor de producie existente, imbunētēirea ai ridicarea nivelului tehnic al produciei, a calitēii produselor, intērirea ordinii ai disciplinei in producie, ridicarea calificērii personalului muncitor. Totodatē, pe fondul existenei unor premize tehnice, organizatorice ai economico-financiare, nivelul eficienei este in dependenē directē de calitatea muncii. Aceasta inseamnē deopotrivē cunoatine la un nivel inalt ce se obin prin ridicarea gradului de pregētire profesional-atiinificē, dar ai ordine ai disciplinē, iniiativē ai rēspundere pentru calitatea activitēii desfēaurate.

Ali factori direci sunt: modificērile structurale privitoare la ponderea produselor, unitēilor sau ramurilor economice cu un nivel ai un ritm de cratere a eficienei mai mari decĘt cele medii; aciuna comerului exterior, care poate mēri sau micaora eficiena unei activitēi economice; modificarea condiiilor naturale, care se referē la schimbarea structurii terenului, modificarea fertilitēii pēmĘntului ai apelor, modificarea climei ai a mediului inconjurētor.

Relaia cauzalē dintre nivelul de dezvoltare economicē ai eficiena cu care este cheltuitē munca socialē, exprimatē de legea productivitēii muncii are ai o formē materialē de manifestare, fiind intruchipatē complet in economia de muncē ce se obine. De fapt ea oglindeate un dublu aspect: pe de o parte mērirea cantitēii de produse ai servicii ce se obin la fiecare unitate de efort, iar pe de altē parte micaorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecērei unitēi de produs sau serviciu.


Createrea productivitēii muncii reflectē direcia progresistē a miacērii economice. Practic aceasta oglindeate un dublu proces: pe de o parte mērirea cantitēii de produse ai servicii ce se obin la fiecare unitate de efort, ai pe de altē parte, micaorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecērei unitēi de produs sau serviciu . Astfel, sporirea productivitēii muncii dē expresia concentratē perfecionērilor ce au loc in condiiile de producie.



La sporirea productivitēii muncii concurē un numēr variat de factori.

Prin factori inelegem condiiile sau procesele care influeneazē productivitatea muncii care in de de imprejurēri obiecticve, aflate la un moment dat.

Principalele categorii sunt:

Factorii tehnici care au in vedere nivelul atins de atiinē, tehnicē, tehnologie la un moment dat

Factorii economici ai sociali sunt cei legai de organizarea produciei ai a muncii atĘt la nivel micro cĘt ai la nivel macroeconomic, condiiile de muncē ai viaē.

Factorii umani ai psihologici, cei legai de pregētirea acolarē, nivelul de culturē, adaptabilitate la condiiile de muncē, satisfacia pe care le-o oferē aceasta, viaa de familie, influena religiei ai a tradiiei in alegerea meseriei.

Factori naturali referitori la condiiile de climē, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale.

Factori de structurē care influeneazē nivelul productivitēii muncii prin schimbērile survenite in structura pe ramuri ai subramuri a economiei naionale.




Dintre cēile de mērire a productivitēii muncii mai importante sunt: automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, innoirea produciei, perfecionarea organizērii produciei ai a muncii, pregētirea ai perfecionarea resurselor umane, cointeresarea materialē a muncii.

Automatizarea robotizarea, promovarea tehnicilor noi – coordonate eseniale ale progresului tehnic contemporan. Acestea atrag dupē sine sporirea productivitēii deoarce asigurē obinerea unei productivitēi mai mari cu aceleaĺi cheltuieli de muncē, favorizeazē diminuarea celorlate cheltuieli pe produsĺi in general, realizarea de economii, cerĺterea eficienei, in condiiile obinerii unor produse de calitate superioarē.


In aceastē direcie o mare importanē o are conducerea automatē ĺi robotizarea proceselor de producie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate ĺi complexitēi din ce in ce mai mari ĺi generalizarea prelucrērii automate a informaiilor. Prin aceasta se realizeazē combinarea sistemelor electronice cu cel informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibilē fērē angajarea puternicē a cercetērii ĺtiinifice. Numai ĺtiina ĺi tehnica avansatē, pētrunse adĆnc in toate activitēile impulsioneazē intreaga miĺcare, asigurē un ritm rapid ĺi comprimarea etapelor, reducerea inegalitēilor la nivelul productivitēii muncii.


Modernizarea capacitēilor de producie existente, prin imbunētēirea parametrilor sēi tehnico funcionali, in vederea reducerii consumului de materii prime ĺi energie electricē, ridicarea gradului de siguranē in exploatare, creĺterea vitezei de lucru.

Avantajele modernizērii capacitēilor de producie existente in raport cu construirea de noi asemenea capacitēi derivē din faptul cē prima aciune, modernizarea, porneĺte de la o bazē tehnico- materialē existentē, pe care o dezvoltē ĺi o reinnoieĺte, punĆnd astfel mai bine in valoare, pe cĆnd cea de-a doua opiune, construirea de noi capacitēi porneĺte de la 0. Fiecare echipament, utilaj, instalaie tehnologicē necesarē, trebuind sē fie construitē de la inceput, ceea ce reclamē eforturi mari, atrage cheltuieli sporite. In plus, modernizarea capacitēilor de producie existente se efectueazē intr-un timp mai scurt, in comparaie cu situaia in care intregul obiectiv trebuie construit de inceput, fapt care permite ca prin modernizare sē poatē fi acceleratē aplicarea in practicē a celor mai noi mai noi cuceriri ale ĺtiinei ĺi tehnicii contemporane. Construirea unui obiectiv nou se poate desfēĺura pe intervale de cĆiva ani, timp in care soluiile tehnice adoptate, deĺi iniial erau perforamte, fiind in concordanē cu cele mai noi realizari pe plan mondial, pĆnē sē se materializeze, pot deveni veduste. In plus modernizarea se concentreazē, de regulē asupra pērii active a utilajului, influenĆnd deci elementele care realizeazē direct producia materialē. Datoritē acestor avantaje, in ērile dezvoltate atenia principalē e acordatē investiiilor de modernizare.


ďnnoirea produciei prin perfecionarea carcateristicilor constructive, funcionale, estetice, ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel inalt calitativ are implicaii ĺi asupra creĺterii productivitēii muncii. Maĺinile ĺi utilajele se innoiesc la 5-6 ani in medie. Meninerea in fabricaie a unor produse cu un nivel tehnic scēzut, realizate cu tehnologii invechite conduce la scēderea gradului de competitivitate.




Perfecionarea organizērii produciei ĺi a muncii reprezintē un proces complex, cu caracter dinamic ĺi de continuitate, care presupune adaptarea de cētre conducerile unitēilor economice a unui ansamblu de mēsuri ĺi folosirea de metode ĺi tehnici stabilite pe baze de studii ĺi calcule tehnico-economice, care in seama de noile descoperiri ale ĺtiinei, in cadrul asigurērii unui cadru optim funcional, de folosire de cētre personalul ocupat a factorilor de producie, in astfel de producii cantitative ĺi calitative care sē asigure utilizarea maximē a lor ĺi creĺterea pe aceastē bazē a productivitēii muncii. Asigurarea unnor fluxuri continue de fabricaie, , sincronizarea efectuērii in timp a diferitelor activitēi, incērcarea optimē a utilajelor, folosirea raionalē a timpului de lucru, organizarea in condiii optime a activitēilor cu caracter auxiliar, imbunētēirea activitēii de reparaie ĺi intreinere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule ĺi dispozitive a locurilor de muncē, perfecionarea activitēii de transport inetrn ĺi depozitare, pregētirea de noi produse sau perfecionarea celor existente (conceperea unor modele superioare atĆt in faza de proiectare ĺi execuie a produselor, cum ar fi extinderea informaticii in proiectare), prograamarea produciei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor in fabricaie, de urmērire ĺi control calitativ al realizērii programelor de producie), imbunētēirea organizērii muncii (adoptarea unor mēsuri ĺi metode care sē asigure reducerea volumului de muncē, folosirea raionalē a acestuia, precum: cooperarea in producie, organizarea locurilor de producie, normarea muncii, condiii optime sub raport ergonomic ĺi al tehnicii securitēii muncii).


Pregētirea ĺi perfecionarea pregētirii resurselor umane Valenele pregētirii se manifestē concomitent, cumulat ĺi propagat, pe tremen lung ĺi pe mai multe palnuri. In primul rĆnd prin ridicarea nivelului de culturē ĺi cunoastere a populaiei, a pregētirii ei tehnico-profesionale in corelaie cu nevoile de muncē ale sistemului de economic ĺi cu aptitudinile resurselor umane ale societēii. Formareaprofesionalē ĺi perfecioanrea continuē, a acesteia, reprezintē principala cale de autovalorificare ĺi dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioarē a potenialitēilor creative ĺi anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea ĺi viteza de adaptare la nou, reintegarea rapidē a resurselor umane in alte activitēi utile societēii. Tot el condiioneazē ritmul, proporiile ĺi eficiena creativitēii tehnico-ĺtiinifice. Studii de economie a invēēmĆntului au pus in evidenē contribuia importantē pe care instrucia ĺi pregētirea o aduc la la creĺterea produciei, aport ce variazē intre 20-20%.


Cointeresarea materialē condiioneazē veniturile populaiei de rezultatele lor in muncē. In aceastē direcie, o importanē deosebitē o are aplicarea uneui sistem de repartiie care, pe de o aprte, sē determine cĆt mai corect mērimea salariului fiecērui lucrētor, adicē ceea ce i se cuvine dupē munca depusē ĺi, pe de altē aprte, sē asigure un sistem de norme de muncē in pas cu progresul, prin care sē se stabileascē aportul fiecēruia la activitatea socialē. Orice neglijare in acest domeniu se reflectē nefavorabil, mai devreme sau mai tĆrziu, in sensul unei insuficiente cointeresēri, atunci cĆnd veniturile nu cresc corespunzētor muncii depuse ca ĺi in cazul insuĺirii unor venituri mai mari decĆt activitatea desfēĺuratē, atrēgĆnd dupē sine nerespectarea unei corelaii economice fundamentale, anume accea dintre creĺtrea productivitēii muncii ĺi creĺterea salariului.


Bibliografie:

Economie politica, Vol. I      








































Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani