COMERT INTERNATIONAL CURS 1 - COMERtUL INTERNAtIONAL referat





CURS 1             COMERT INTERNATIONAL



COMERTUL INTERNATIONAL





Comertul international reprezinta totalitatea schimburilor de bunuri si servicii dintre doua sau mai multe state, pe zone geografice.

Nu se poate vorbi de o determinare stricta intre comertul international si comertul mondial. In general se foloseste termenul de comert international si nu cel de comert mondial, termen ce exista de mai mult timp.

Cand se are in vedere comertul unei tari atunci se vorbeste de comert exterior.  Comertul exterior este parte integranta a comertului international si include exportul, importul, reexportul si tranzitul.

Exportul reprezinta activitatea desfasurata de persoanele autorizate de a vinde bunuri si servicii in alte tari. 

Importul este reprezentat de activitatea desfasurata de persoanele autorizate pentru cumpararea de bunuri si servicii din diverse tari pentru tara careia ii apartin importatorii.

Reexportul este activitatea desfasurata de persoanele autorizate de a cumpara marfuri din unele tari si a le revinde in altele. Cand aceasta activitate se practica rational si pe scara larga, ea poate fi o sursa importanta de profit si constituie un mijloc de dezvoltare a comertului international.

Tranzitul reprezinta activitatea desfasurata de persoanele autorizate pentru transportarea marfurilor straine pe teritoriul national, dar si in activitatea de depozitare temporara a acestor marfuri in conditii de securitate, fiind considerat un comert invizibil.

Pentru dezvoltarea comertului exterior este importanta dezvoltarea de bunuri si servicii si, deci, politica economica a unui stat prin care se urmareste liberalizarea si sprijinirea tranzactiilor comerciale externe.



POLITICA IMPORTULUI SI POLITICA EXPORTULUI


POLITICA IMPORTULUI


Dezvoltarea unei politici de import este necesara pentru dezvoltarea economica a unei tari. Argumentele ce sustin acest lucru sunt urmatoarele:

Asigura completarea unei economii nationale cu bunuri si servicii externe de care are nevoie. Productia oricarui stat, indiferent de gradul de dezvoltare si dotare cu resurse, nu poate sa satisfaca integral cu bunuri si servicii necesitatile de consum ale economiei respective, necesitati care sa corespunda nivelului progresului etapei respective. O conditie esentiala pentru dezvoltarea economica a unei tari este si aceea de a completa necesitatile de productie si servicii ale economiei tarii respective cu bunuri si servicii din afara granitelor.

Fiecare tara trebuie sa aiba raspunsul la intrebarea Ce trebuie adus din import ? . Structura importului fiecarui stat este determinata absolut de

gradul de dezvoltare al acestuia:

potentialul sau industrial si agricol;

profilul profesiilor populatiei active si de nivelul tehnico-         stiintific al acestor profesii;

bogatiile naturale de care dispun;

conditiile de clima si sol;



gradul de integrare in diviziunea mondiala a muncii;

politica economica externa pe care o promoveaza statul respectiv.

Ideal ar fi sa se importe:

bunuri ce nu se produc in economia respectiva;

bunuri ce se produc in economia respectiva, dar in cantitati insuficiente;

bunuri ce se produc in economia respectiva, dar cu parametrii tehnico-calitativi deosebiti;

bunuri ce nu intra pe teritoriul national, dar care se consuma de catre persoanele fizice si cele juridice nationale ce se afla in strainatate;

bunuri destinate reexportului cu sau fara intrare pe teritoriul national;

diferite servicii prestate fie pe teritoriul national, fie in afara acestuia.

Din prima categorie de bunuri fac parte: materiile prime, materialele, masinile, echipamentele industriale, produsele finite si semifinite necesare unor sectoare ale economiei nationale.

In cea de-a doua categorie se incadreaza bunurile produse in capacitati foarte reduse sau cele pentru care nu exista conditii de productie. Specific pentru tara noastra, ce are resurse variate si destule, dar nu suficiente, in aceasta categorie de bunuri intra: carbunii, gazele naturale, petrolul, graul, porumbul.

Bunurile din cea de-a treia categorie sunt bunurile ce dau importului un caracter pozitiv pentru ca in tara importatoare se realizeaza o concurenta ce-i stimuleaza pe producatorii interni.

In a patra categorie intra serviciile ce dau nastere la importul invizibil: transferurile valutare, consumurile diferitelor delegatii sportive, economice, culturale.

Reexportul a capatat proportii deosebite si pentru ca asigura o dezvoltare a productiei, a relatiilor economice internationale, duce la cresterea veniturilor importului specializat. Astfel, au fost create numeroase firme specializate in operatii de import in vederea reexportului.

Pentru reexport se importa bunuri ce pot fi pastrate si conservate in depozite corespunzatoare pe perioade indelungate si care sunt vandute in perioade optime din puctul de vedere al conjuncturii economice (cand exista o cerere mare). Pentru reexport se mai creaza situatii de pastrare si conservare atunci cand exista productii excedentare fata de cererea existenta, acestea creandu-se pe riscul intermediarului exportator.

De asemenea se mai importa pentru reexport si o serie de bunuri ce au o prelucrare inferioara si care necesita un proces de imbunatatiri pentru reexport (le innobileaza valoarea).

Regulile de reexport se respecta, in special, in cazul zonelor libere, motiv ce a dus si la dezvoltarea volumului reexportului (cu foarte multi intermediari).

In concluzie, importul pentru reexport implica cheltuieli si eforturi mari, precum si un risc comercial al revanzarii.

In ultima categorie se inscriu serviciile de transport, serviciile bancare, cele postale, de telecomunicatii, de asistenta tehnica, juridica, serviciile medicale, de scolarizare, lucrarile in diverse sectoare.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani