Impozit pe venit global - Perfectionarea impozitului pe venitul global referat







Posibilitati de perfectionare a impozitului pe venitul global






Regimul fiscal de impunere a veniturilor persoanelor fizice



Impozitul pe venit a fost introdus pentru prima data in Marea Britanie, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea. In preajma primului razboi mondial au mai introdus acest impozit si alte tari cum ar fi: SUA, Japonia, Germania, Franta, Olanda, Belgia.

Introducerea impozitului pe venit a nascut numeroase discutii referitoare la diferentele dintre impozitul pe venit care globalizeaza toate sursele de venit si impozitul cedular care impoziteaza veniturile pe fiecare sursa de venit.

S-ar putea spune ca existenta unui impozit pe venit ideal ar necesita o baza cat mai larga de impozitare, deduceri personale de baza suficient de mari astfel incat sa se excluda contribuabilii cu venituri mici de la impunere, asigurandu-se astfel o impunere progresiva in functie de marimea venitului.



1.1.Impozitul pe venitul global pe plan international.


In toate tarile Uniunii Europene, statul percepe un impozit pe venitul persoanelor fizice. Structura fundamentala a sistemului de impunere a veniturilor persoanelor fizice este practic asemanatoare in toate tarile Uniunii Europene. Diferentele apar in cazul cotelor de impunere. Cotele de impunere reprezinta procentajele aplicate la sumele impozabile. Sumele obtinute de contribuabili se incadreaza in transele de venit stabilite prin lege. In functie de transa in care se incadreaza, veniturile respective se impoziteaza cu o anumita cota de impunere.

Veniturile impozabile se obtin prin deducerea unei sume fixe numita 'deducere de baza', din venitul net obtinut de contribuabil. Deducerea poate lua diferite forme. Astfel, in unele tari, aceasta deducere se poate prezenta sub forma impozitarii primei transe de venit cu cota 0%, iar in altele se acorda o reducere a obligatiei fiscale prin 'credit al impozitului de baza', adica din impozitul calculat si datorat se deduce o suma fixa, egala pentru toti contribuabilii. Totusi, in cele mai multe tari, se practica deducerea personala de baza, care reprezinta o suma fixa care reduce baza de impozitare a fiecarui contribuabil.

Cu exceptia Germaniei care aplica formule fiscale diferite, veniturile care depasesc pragul deducerilor sau care nu sunt impozitate cu cota 0%, sunt repartizate pe transe de venit. Numarul transelor de venit variaza de la tara la tara: in Suedia venitul se impoziteaza intr-o singura transa, in Islanda si Irlanda in doua transe, in timp ce in Luxemburg, Mexic, Spania si Elvetia venitul se impoziteaza in opt transe. In cadrul unei transe, veniturile sunt impozitate la aceeasi cota de impunere, cota care creste de la o transa la alta. Se obtine astfel un impozit progresiv.

In unele tari, valoarea deducerilor personale sau marimea transei care se impoziteaza cu cota 0%, creste pe masura ce se trece la o transa de impunere mai ridicata. Acesta este cazul Marii Britanii, in care, impunerea se desfasoara pe patru categorii de venituri:


Transe de venit lunar

Cote de impunere

Venit in $

CATEGORIA I


Pana la 4.300₤






Peste 27.100₤


Peste 39.566$

Deducerea personala este de 4195₤.


CATEGORIA II


Pana la 1.500₤






Peste 28.000₤


Peste 40.880$

Deducerea personala este de 4.335₤.


CATEGORIA III


Pana la 1.520₤






Peste 28.400₤


Peste 41.464$

Deducerea personala este de 4.385₤.


CATEGORIA IV


Pana la 1.880₤






Peste 29.400₤


Peste 42.924

Deducerea personala este de 4.535₤.



(S-a calculat la un curs de schimb 1£=1,46$).

Deducerile personale in Marea Britanie cresc si pe categorii de varsta a contribuabililor, respectiv pentru persoanele cuprinse intre 65- 74 de ani si apoi pentru persoanele ce depasesc 75 de ani. Diferentieri la nivelul deducerilor personale se fac si pentru persoanele nevazatoare sau pentru vaduve.

Spre deosebire de sistemul deducerilor personale, sistemul bazat pe credite pentru impozit nu tine seama de nivelul venitului contribuabilului. Un astfel de sistem este utilizat in tari ca: Austria, Canada, Ungaria, Islanda, Italia, Mexic, Noua Zeelanda, Polonia, Portugalia.

Gradul de progresivitate al unui barem de cote creeaza dependenta fata de dimensiunile transelor de impunere si a cotelor marginale aplicate pe venitul fiecarei transe. Atat nivelul transelor de impunere, cat si al cotelor marginale variaza de la o tara la alta, reflectand diferite moduri in care statele realizeaza o repartitie echitabila a obligatiei fiscale. Cotele maxime de impunere a veniturilor prelevate de stat sunt de 25% in Suedia, 33% in Noua Zeelanda si de 60% in Tarile de Jos.

In Irlanda si Noua Zeelanda, contribuabilii al caror nivel de venit corespunde venitului mediu pe economie, sunt asimilati la cote maxime, respectiv de 48% si 33%. In Germania, Austria, Belgia, Canada, Finlanda, Franta, Tarile de Jos si Marea Britanie salariatii pot castiga cam de doua ori venitul mediu pe economie inainte ca sa plateasca impozitul la cota maxima. In schimb, contribuabilii elvetieni si americani nu sunt asimilati la cota maxima atata timp cat veniturile lor nu ating de zece ori venitul mediu pe economie. Pentru contribuabilii turci, venitul lor poate depasi de 29 de ori venitul mediu pe economie inainte ca sa fie impozitati cu cota maxima.

In Turcia sistemul fiscal permite o deducere persoanla de 225 milioane de lire turcesti sau 135$ (suma ce creste la 315 milioane lire turcesti sau 189$, in anumite orase). Transele de venit anual si cotele de impunere sunt prezentate mai jos:


Venit anual impozabil(mil TRL)

In $

Cota impunere

Pana la 2.500















Peste 62.500

Peste 37.500$



(S-a calculat pentru un curs valutar 1.000.000TRL=0,6$.)

Specific sistemului fiscal turcesc este ca anumite venituri care in Romania se globalizeaza, in Turcia se impoziteaza cu impozit final, ca de exemplu:

pentru veniturile din profesii liberale cota este de 22%, exceptie facand artistii si scriitorii care sunt impozitati cu cota de 16,5%

Dintre tarile care au un sistem fiscal bazat pe credite pentru impozit amintim Italia, al carei credit pentru fiecare copil sau persoana in intretinere a evoluat de la 336.000 lire italiene (ITL) in 1999 la 408.000 ITL in 2000, la 516.000 ITL in 2001 si la 552.000 ITL in 2002. Se mai acorda un credit suplimentar pentru fiecare copil cu varsta sub trei ani, in suma de 240.000 ITL.

Sistemul fiscal din Germania este asemanator cu cel din Romania in cazul catorva elemente. De exemplu, angajatorii au obligatia sa retina un impozit anticipat din salariu, in contul impozitului pe venitul global. Contribuabilii care obtin altfel de venituri trebuie sa efectueze 4 plati anticipate in contul impozitului pe venitul global. Plata impozitului, care trebuie efectuata pana la 31 mai a anului urmator, atrage dupa sine, daca nu este efectuata la termen, majorari de intarziere si penalitati.

In Germania, contribuabilii casatoriti pot opta pentru un venit pe familie, ceea ce reduce obligatia de plata a fiecarui contribuabil membru al familiei (se totalizeaza veniturile obtinute si se imparte la doi, suma ce revine fiecarui contribuabil fiind mai mica, deci impozitata cu o cota progresiva mai mica). Ratele progresive variaza de la 22,9% la 51%.

Printre tarile cu sisteme fiscale mai deosebite sunt si Norvegia si Belgia.

Sistemul norvegian de impunere a veniturilor foloseste doua categorii de venituri: venitul global si venitul individual. Venitul global este venitul net baza de calcul si se calculeaza pentru toti contribuabilii, atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice. Include toate veniturile impozabile din munca, afaceri si capital. Din aceste venituri se scad deducerile si scutirile cum ar fi: dobanzi, deduceri personale ale angajatului si veniturile din pensii. Venitul individual este venitul brut baza de calcul si reprezinta totalitatea veniturilor din salarii, pensii pentru care se calculeaza contributiile sociale.

Specificitatea acestui sistem consta in divizarea in doua categorii: clasa 1 si clasa 2. Principala deosebire dintre cele doua clase este ca deducerile din clasa 2 sunt duble fata de sumele acceptate pentru clasa 1. Contribuabilii necasatoriti sunt cuprinsi in totalitate in clasa 1. Cuplurile de contribuabili casatoriti pot alege clasa de impozit in vederea celui mai mic impozit total pe familie. Familiile in care doar un singur partener obtine venituri sunt trecute la clasa 2 de obicei, iar familiile in care amandoi partenerii obtin venituri          sunt, de obicei, cuprinsi in clasa 1. Parintii singuri sunt asimilati in totalitate la clasa 2.

Cota de impunere maxima pentru veniturile din salarii si activitati independente este, de obicei, de 55,3%, exceptie facand persoanele din Nordul Norvegiei care au taxe mai reduse si deduceri speciale.

Pentru persoanele peste 34 de ani care economisesc pentru a isi cumpara o casa se fac reduceri de impozit. Limita anuala a economiilor este de 15.000 NOK (sau 1.800$) cu reduceri la impozit de 20% din suma anuala economisita. Limita maxima este de 100.000 NOK (sau12.000$). Deducerea personala de baza este de 120.000 NOK (sau 14.400$).

Impozitul pe venitul net:

pentru persoane fizice 28%

pentru persoanele din

Nordul Norvegiei 24,5%

Deducerile personale pentru clasa 1 de venituri sunt de 28.800 NOK (sau 3.456$), iar pentru clasa 2 sunt de 57.600 NOK (sau 6.912$).

(S-a calculat la un curs valutar 1NOK=0,12$.)

Sistemul belgian de impunere a veniturilor percepe pentru veniturile din dobanzi, de capital sau din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare un impozit retinut la sursa de 25%, 20%, 15%. Pentru veniturile care se globalizeaza se aplica cote progresive de la 25% la 55% asupra venitului global, din care s-au scazut in prealabil deducerile (donatii, pensii alimentare) si reducerile (pentru copii in intretinere).

Specificitatea sistemului belgian consta in tratamentul special acordat contribuabililor casatoriti care sustin financiar singuri familia. Pentru acestia, 30% din veniturile lor, dar nu mai mult de 270.000 franci belgieni (BEF), este alocat partenerului sau si se impoziteaza separat pe numele acestuia. De asemenea, contribuabilii cu activitati independente pot aloca partenerilor (sotilor/sotiilor) lor, 270.000 BEF, daca acestia au participat la afacere.

In SUA, impozitul pe venitul final se departajeaza atat pe transe de venit, cat, mai ales, pe categorii de contribuabili: necasatoriti, vaduve si contribuabili care au optat pentru impozitarea pe familie, contribuabili casatoriti dar ale caror venituri se percep separat, contribuabili casatoriti care sunt singurii sustinatori financiari ai familiei:


Necasatoriti($)

Familii/vaduve($)

Casatoriti,dar impozitati separat($)

Singurii sustinatori fin($)

Cote de impunere

Pana la 27.050

Pana la 45.200

Pana la 22.600

Pana la 36.250

















Peste 297.351

Peste 297.350

Peste 148.675

Peste 297.350



Desi majoritatea tarilor europene si-a propus o scadere a cotelor de impunere (Germania si-a propus un program pana in 2005), se poate remarca ca, totusi, contribuabilii tarilor europene ating transele de impunere maxima la nivele de venit mult mai mici decat contribuabilii americani.



1.2. Impozitul pe venitul global in tarile din estul Europei


Este interesant de vazut ce se intampla in estul Europei, intrucat tara noastra este si va fi intotdeauna comparata cu tarile din jurul sau, de la nivelul PIB-ului in dolari pe locuitor chiar pana a compara nivelul cotelor maxime de impunere a veniturilor persoanelor fizice.

In Polonia, de exemplu, exista trei transe de venit, cu cota maxima de impunere tot de 40%.


Transe de venit anual(zloti)

In $

Cota procentuala

Pana la 32.736






Peste 65.472

Peste 15.713$



(S-a calculat la un curs valutar 1PLN=0,24$.)

Contribuabilii persoane fizice din Bulgaria sunt supusi unui impozit pe venit global a carui cota maxima de impunere este tot de 40%. Sistemul fiscal din Bulgaria are la baza acordarea unei deduceri sub forma impozitarii primei transe de venit cu cota 0%. Grila de impozitare a veniturilor este urmatoarea:


Transe de venit anual( leva)

Cota procentuala

Pana la 960








Peste 16.800



In Slovacia cota maxima de impunere este de 42% depasind-o pe cea din Romania. Deducerile personale au crescut de la 21.000 coroane (630$) la 38.760 coroane (1.163$), iar noua grila de impozitare este urmatoarea:


Transe de venit impozabil (coroane)

In $

Cota procentuala

Pana la 90.000


















Peste 1.128.000

Peste 33.840$



(S-a calculat la un curs valutar 1SLK=0,03$.)

In concluzie, Romania nu are cote excesive de impunere, dar cei care le platesc le percep in acest fel datorita veniturilor mici in comparatie cu ale altor tari, sarcina fiscala ingreunandu-se si din cauza celor care nu platesc impozitele si alte obligatii catre stat. In acest sens, Theodor Stolojan, sustine in 'Ziua economica', ca in Romania, cota de impunere maxima de 40% devine valabila dupa un prag anual de 3.200$, pe cand, in tari ca Polonia, aceeasi cota se aplica dupa un prag anual de 17.000$, iar in Bulgaria dupa un prag anual de 8.000$. D-l Stolojan argumenteaza aceasta consideratie aratand ca: 'raportul dintre pragul de venit de la care se aplica cota maxima de impunere si produsul brut pe cap de locuitor este in Romania de 1,9, in timp ce in Polonia este de 4,2 si in Bulgaria de 5,3. De aceea avem impresia ca suntem jecmaniti'




























Impozitul pe venitul global in Romania. Reglementari actuale si posibilitati de perfectionare.



Prima incercare pentru introducerea impozitului pe venit in Romania a fost realizata in 1909 prin proiectul de lege al lui Costinescu. Acest proiect de lege a fost concretizat insa mai tarziu in legea din 1923 prin care se stabileau veniturile impozabile, cotele impozabile pentru fiecare venit.

La inceput, aceste cote de venit erau foarte reduse si se percepeau de la un numar redus de persoane. Conform legii din 1923 veniturile impozabile erau:

veniturile din proprietati agricole impozitate cu 12%; in caz de arendare erau impozitate cu 14%, iar daca contribuabilul locuia in strainatate pe o perioada mai mare de 6 luni atunci erau impozitate cu 24%;

veniturile din proprietati cladite impozitate cu 12%, iar pentru cei ce locuiau in strainatate cu 20%;

veniturile din investitii financiare impozitate intre 8-15%;

veniturile din activitati industriale si comerciale impozitate cu 10%;

veniturile din salarii impozitate intre 4-8%;

veniturile din profesii liberale impozitate cu 8%.[1]

Aceasta lege stabilea impozitul progresiv pe venitul global.

Se prevedea globalizarea acestor venituri in vederea impozitarii,

precum si unele deduceri:

pentru situatia familiala;

veniturile mici nu se impozitau;

pentru credite ipotecare.

Dupa 1945 aceasta lege a fost abrogata, trecandu-se la impozitarea din beneficiul obtinut de intreprinderi pentru alimentarea bugetului de stat.

Dupa 1989 s-a trecut la impozitarea persoanelor fizice pe categorii de venituri: venituri din salarii, venituri din dividende si dobanzi, venituri din activitati bazate pe libera initiativa, venituri din chirii. Impunerea acestor venituri era realizata pe baza mai multor acte normative:

Legea nr.32/1991 privind impozitul pe salarii, cu modificarile ulterioare(cota de21-45%);

Ordonanta Guvernului nr.26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobata prin legea nr.101/1995(cota de10%);

Legea nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol, cu modificarile ulterioare- suspendata pana la 1 ianuarie 2001 prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 218/1999(cota de 15%);

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.85/1997 pentru impunerea altor venituri ale persoanelor fizice, modificata si aprobata prin Legea nr.246/1998:

-venituri din inchirieri(cota 15%);

-venituri din activitati independente(cota 15-35%);

-venituri din colaborari(cota10-40%);

-venituri din jocuri de noroc(cota 10%).

Pe langa aceste legi, existau si foarte multe acte normative care acordau facilitati fiscale in legatura cu aceste impozite, creand un sistem complicat atat in aplicare, cat si in administrare, lasand posibilitati de evaziune fiscala licita si ilicita.



2.1.Impozitul pe venitul global in contextul reformei fiscale din Romania. Scurta prezentare.


Modernizarea sistemului fiscal inceputa in 1993 prin introducerea taxei pe valoarea adaugata, a fost continuata cu introducerea impozitarii prin globalizarea veniturilor persoanelor fizice

Aceasta impozitare (promulgata de Ordonanta nr.73/august1999 publicata in Monitorul Oficial nr.419/31 august 1999 modificata si abrogata de Ordonanta nr.7/august 2001 publicata in Monitorul Oficial 435/3 august 2001), a fost dictata de imprejurarile in care Romania trebuie sa se alinieze la legislatia comunitara, sa revizuiasca si sa armonizeze legislatia fiscala conform Acordului European de Asociere intre Romania si Comunitatile Europene, intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

Impozitul pe venit a aparut o data cu necesitatea de a stabili o legatura directa intre sursa de venituri si obligatia fiscala, astfel realizandu-se atat o largire a bazei de impozitare, cat si o crestere a numarului contribuabililor.

Reforma fiscala, care urmareste inlocuirea vechiului sistem greoi si inechitabil, a dus la transformarea impozitarii cedulare in impozitarea persoanelor fizice. Impozitarea cedulara presupune impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice pe mai multe acte normative, un tratament fiscal diferentiat al veniturilor, fapt ce favorizeaza persoanele care realizeaza venituri din mai multe surse.

Impunerea globala presupune cumularea veniturilor realizate de o persoana fizica, intr-o perioada de un an, atat in tara, cat si in strainatate, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului anual unui singur impozit, potrivit unui barem progresiv unic (definitie Expert Consult).

Sistemul presupune ca o parte din venituri sa fie globalizate, iar restul se impun separat, pe categorii de venituri.

Platile din cursul anului capata caracter de plati anticipate in contul impozitului pe venitul global, care se realizeaza prin stopaj la sursa in cazul salariilor, dobanzilor, dividendelor sau sunt stabilite de catre organul fiscal pe baza de declaratii provizorii si platite de catre contribuabil.

Noutatea consta in personalizarea impozitului in functie de situatia proprie fiecarui contribuabil, adica acordarea fiecarui contribuabil a unei deduceri personale de baza (de 800.000 lei incepand din anul 2000 si ajungand in semestrul I 2002 la 1.600.000), indiferent de natura venitului realizat si a unor deduceri suplimentare in functie de situatia familiala specifica.

Metoda globala prezinta avantajul ca stabileste un impozit personal determinat in functie de forta contributiva a fiecarei persoane fizice, asigurandu-se astfel reglarea veniturilor populatiei si participarea la formarea resurselor generale necesare dezvoltarii societatii.



2.2. Platitorii impozitului pe venitul global


Legislatia care instituie impozitul pe venitul global considera subiect al impunerii acea persoana fizica rezidenta, denumita in continuare contribuabil. Contribuabilii pot fi:

a)    persoana fizica romana cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute atat din Romania, cat si din strainatate;

b)    persoana fizica romana fara domiciliu in Romania, pentru veniturile obtinute din Romania :

prin intermediul unei baze fixe situata pe teritoriul Romaniei.

Baza fixa reprezinta un centru de activitate care se desfasoara in totalitate sau numai partial in scopul obtinerii de venituri, avand caracter fix sau permanent.

Baza fixa poate fi reprezentata de:

spatiul pentru acordarea de consultanta pe diverse domenii, detinut in proprietate sau inchiriat;

sediul unitatii beneficiare a serviciului prestat;

biroul pentru exercitarea unei profesii independente.

-intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat;

c)     persoana fizica straina pentru veniturile obtinute din Romania:

prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei;

intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat.

d)    persoana fizica romana fara domiciliu in Romania, precum si persoanele fizice straine, care realizeaza venituri din Romania in urmatoarele conditii (avand in considerare conventiile de evitare a dublei impuneri intre Romania si statele carora le apartin persoanele fizice straine) :

veniturile sunt obtinute din activitati care nu se realizeaza prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei(ex.: dreptul de autor, venituri din chirii);

veniturile sunt obtinute intr-o perioada ce nu depaseste in total 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat.

Legiuitorul considera necesar sa specifice acceptiunea pe care o da termenului de Romania.

Romania inseamna teritoriul de stat al Romaniei, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora Romania isi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora Romania isi exercita, in conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor de drept international, drepturi suverane si jurisdictia.



2.3.Sfera de aplicare


A.   Venituri care se supun impozitarii

In categoria veniturilor care se supun impozitarii se includ atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura obtinute de persoanele fizice, precum si avantajele in bani sau in natura primite gratuit sau cu plata partiala.            

Veniturile in natura reprezinta contravaloarea prestatiei, plata muncii efectuate (muncile agricole platite in produse, platile salariilor in produsele fabricate de societatea respectiva).

Avantajele in bani si in natura reprezinta orice fel de foloase primite de contribuabil, ca urmare a unei relatii contractuale intre parti sau de la terti si care nu reprezinta contravaloarea muncii prestate.

Avantajele in bani si echivalentul in lei a avantajelor in natura sunt impozabile numai daca au fost considerate cheltuieli deductibile aferente activitatii desfasurate de persoana sau entitatea care le-a acordat.

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a)   veniturile din activitati independente;

b)   veniturile din salarii;

c)    veniturile din cedarea folosintei bunurilor;

d)   veniturile din dobanzi si dividende;

e)   veniturile din pensii pentru sume ce depasesc 5.000.000 lei pe luna;

f)     veniturile din activitati agricole, definite conform legii;

g)   alte venituri.

Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost modificata printr-o alta ordonanta, nr.87/2000, in ceea ce priveste pensiile care a extins categoriile de venituri impozabile si asupra veniturilor din pensii ce depasesc 2.000.000 de lei. Aceasta modificare s-a actualizat prin Ordonanta Guvernului 7/2001 care majoreaza limita veniturilor neimpozabile obtinute din pensii la 5.000.000 de lei. O imbunatatire pe care o aduce prezenta ordonanta in domeniul veniturilor impozabile este si introducerea impozitului asupra anumitor venituri din activitati agricole.

In functie de metoda de impozitare veniturile impozabile se pot clasifica astfel:

I.      Veniturile la care impozitarea se face prin globalizare;

1.Venituri din salarii si asimilate salariilor;

2.Venituri din activitati independente

Venituri comerciale:- din fapte de comert;

- din prestari servicii;

- din prestarea unei meserii;

Venituri din exercitarea unei profesii liberale:

- medic;

- avocat;

- notar;

- expert contabil;

- contabil autorizat;

- arhitect;

- consultant de plasament in

valori mobiliare;

-alte profesii asemanatoare.

Venituri din valorificarea dreptului de proprietate intelectuala:

-brevete de inventii;

-desene, modele;

-mostre;

-marci de fabrica si comert;

-procedee tehnice;

-know-how;

-drepturi de autor si drepturi conexe acestora.

Venituri din drepturi conexe dreptului de autor: sportivi profesionisti

3.Venituri din cedarea folosintei bunurilor:

-inchirieri;

-arendari.

II. Veniturile care nu se globalizeaza, impozitarea facandu-se la sursa:

1.Venituri din dividende;

2.Venituri din dobanzi;

3.Venituri din jocuri de noroc;

4.Venituri din tranzactii mobiliare;

5.Venituri din pensii;

6.Alte venituri.

O categorie de venituri aparte, care nu se impoziteaza prin retinere la sursa, dar impozitul este final este cea a veniturilor din activitati agricole, definite conform legii.

In categoria avantajelor acordate se includ:

a)   folosinta in scop personal a locuintelor si vehiculelor de orice tip (chiar si cele in natura);

b)   hrana;

c)    cazarea;

d)   personalul pentru munci casnice;

e)   diferenta dintre dobanda practicata de aceeasi banca la imprumuturi si dobanda preferentiala;

f)     reduceri de preturi sau tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii pentru salariatii proprii;

g)   gratuitati de bunuri si sevicii, inclusiv sume acordate pentru distractii si recreare;

h)   alte asemenea.

Ordonanta Guvernului nr.7/2001 revine asupra avantajelor si adauga, fata de legislatia anterioara, ca nu sunt considerate avantaje:

-contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie suportate de persoana fizica conform legilor speciale;

-contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei.

Avantajele primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul de piata, la locul acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei si suma reprezentand plata partiala.

Evaluarea avantajelor in bani si/sau in natura acordate angajatilor se face in momentul acordarii si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

evaluarea folosintei cu titlu gratuit a autovehiculului se face aplicand un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare acestora. In cazul in care vehiculul e inchiriat, avantajul e evaluat la nivelul chiriei;

evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafete locative detinute de stat. Avantajele conexe (apa, electricitate, gaz, cheltuieli de intretinere, s.a.) sunt evaluate la valoarea lor efectiva;

evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitatea de masura specificata sau la nivelul practicat de terti.

Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:

pentru vehicule, evaluarea se face conform prezentarii de mai sus si avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal, justificat cu foaia de parcurs;

pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor de mai sus si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi in interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.

Evaluarea utilizarii bunurilor din patrimoniul personal cu folosinta mixta, in vederea determinarii cheltuielilor deductibile, se face conform prevederilor de mai sus, iar cheltuielile deductibile se determina dupa caz, proportional cu:

numarul de kilometri parcursi in interes de afacere;

numarul de metri patrati folositi in interes de afacere;

numarul de unitati de masura specifice in alte cazuri.

Evaluarea produselor acordate cu plata in natura se face astfel:

la pretul de vanzare practicat de unitate, care poate cuprinde accize si TVA;

la pretul de achizitie la care se adauga accizele si TVA-ul, daca produsele sunt achizitionate de la producatorii individuali si acordate persoanelor fizice;

la pretul de aprovizionare care poate cuprinde accize si TVA, pentru alte produse aprovizionate de la diversi agenti economici;

la nivelul tarifelor practicate pe piata, inclusiv TVA, pentru lucrari si servicii;

la nivelul chiriei stabilite pentru folosinta gratuita a locuintei.


B.   Venituri neimpozabile

Din aceasta categorie fac parte:

a)   ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala acordate din:- bugetul de stat;

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetul fondurilor speciale;

- bugetele locale si alte fonduri publice;

- de la terte persoane (sindicate).

Exceptie fac indemnizatiile si alte forme de sprijin pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala.

In cadrul acestor ajutoare si indemnizatii se cuprind:

alocatia de stat pentru copii;

alocatia de stat pentru copiii cu handicap;

alocatia de stat pentru copiii cu handicap, aflati in plasament familial sau incredintati, potrivit legii, unei familii, unei persoane sau unui organism autorizat;

ajutor special lunar acordat pe toata durata handicapului pentru cei inapti de munca din cauza handicapului;

alocatiile suplimentare pentru familiile cu copii;

indemnizatia acordata incepand cu cea de-a doua nastere;

ajutoarele ce se acorda sotiilor celor ce satisfac serviciul militar obligatoriu;

ajutorul social acordat potrivit legii;

ajutorul de urgenta acordat de guvern si primarii in situatii de necesitate, in limita fondurilor existente;

ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale;

ajutor de somaj;

alocatia de sprijin;

ajutorul de integrare profesionala;

indemnizatia lunara acordata persoanelor persecutate din motive politice;

indemnizatia lunara acordata magistratilor inlaturati din justitie din motive politice;

indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul;

renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;

ajutorul anual acordat penrtu acoperirea unei parti din costul chiriei, iluminatului si energiei termice;

ajutorul de inmormantare;

ajutorul pentru refugiati;

ajutoare umanitare, sociale si medicale;

ajutoare sociale acordate in baza legislatiei de pensii;

si altele asemanatoare.

b) veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment;

c) ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului;

d) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati;

e) sumele primite drept despagubiri pentru pagubele suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, produse ca urmare a unor actiuni militare conform legii;

f) pensiile I.O.V.R., sumele fixe de ingrijire pentru pensionarii care au fost incadrati in gradul I de invaliditate;

g) contravalorea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare ce se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in materie;

h) contravaloarea echipamentelor tehnice (primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii), echipamentului individual de protectie si lucru (cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat fata de factorii de risc, pentru a-si proteja imbracamintea si incaltamintea), alimentatiei de protectie (primite in mod gratuit de persoanele care lucreaza in conditii de munca grele si vatamatoare), medicamentelor (primite de cadrele militare in activitate) si materialelor igienico-sanitare (primite gratuit de persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita), precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

i) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat;

j) alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator, si hrana acordata potrivit dispozitiilor legale. In aceasta categorie se cuprind:

alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa;

alocatia zilnica de hrana pentru activitatea sportiva de performanta;

contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare pe perioada de pregatire;

drepturile de hrana in timp de pace primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;

alte drepturi potrivit dispozitiilor legale;

k) veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, exclusiv cele obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale;

l) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu;

m) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, diurnei acordate pe perioada detasarii si delegarii in alta localitate, in tara si strainatate, precum si in cazul deplasarii in localitate in interesul serviciului, cu exceptia celor acordate persoanelor juridice fara scop lucrativ, peste limitele legale stabilite de institutiile publice;

n) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare;

o) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile;

p) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala in cadru institutionalizat;

r) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;

s) veniturile din agricultura si silvicultura. Exceptia la aceste venituri neimpozabile o constituie veniturile obtinute din cultivarea si valorificarea florilor, fructelor si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si alte asemenea. Aceste venituri agricole vor fi tratate individual la subcapitolul 2.11.

In comparatie cu Ordonanta Guvernului nr73/1999, Ordonanta Guvernului nr.7/2001 in vigoare, imbunatateste sistemul de impunere in favoarea persoanelor fizice, prin largirea sferei de cuprindere a veniturilor neimpozabile. Astfel, aceasta ordonanta cuprinde in plus veniturile mentionate la literele b), c), l), si n), respectiv:

b) veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment;

c) ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului;

l) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu;

n) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare.

Aceste adaugiri au drept scop sa imbunatateasca atat starea sociala cat si conditiile de munca si sa impulsioneze tinerii angajati.


C.   Venituri scutite

Veniturile scutite sunt veniturile cuprinse in sfera de aplicare a inpozitului pe venit, dar sunt scutite pe anumite categorii de contribuabili.

Ordonanta 7/2001 considera venituri scutite de la impozitul pe venit urmatoarele:

a)       veniturile membrilor misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, cu conditia reciprocitatii, in virtutea regulilor generale ale dreptului international si a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte, precum si veniturile nete in valuta acordate personalului trimis in misiune diplomatica permanenta in strainatate, potrivit legii;

b)   veniturile oficialilor organismelor internationale realizate in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania; calitatea de oficial este confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

c)    veniturile persoanelor fizice straine ce desfasoara in Romania activitate de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita incheiate de Guvernul Romaniei cu alte guverne sau organizatii internationale guvernamentale ori neguvernamen- tale;

d)   veniturile obtinute de corespondentii de presa straini, cu conditia reciprocitatii;

e)   premiile si orice avantaje in bani si/sau in natura obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale. In aceasta categorie se cuprind:

premii obtinute la concursuri pe obiecte de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, tehnico-stiintifice, la campionate sportive, scolare nationale si internationale;

contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;

alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;

f)     premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si jocurile olimpice. Si la aceste categorii se iau in considerare atat premiile in sine, cat si contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport sau orice alte drepturi materiale primite cu astfel de ocazii;

g)   sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii. Aceasta prevedere se refera la sumele primite in baza legii 98/1999 privind concedierile colective si platile compensatorii;

h)   sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute in rezerva ca urmare a nevoilor de reducere si restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie;

i)      sumele reprezentand diferente de dobanda subventionata la creditele acordate, subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, precum si uniformele obligatorii si drepturile de echipament;

j)      veniturile reprezentand avantajele in bani si/sau in natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi, invalizilor si vaduvelor de razboi accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate pe motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasilor eroilor martiri, ranitilor luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989;

k)    alte venituri prevazute cum ar fi :

dobanzile aferente titlurilor de stat;

dobanzile aferente depozitelor la vedere la care sunt asimilate dobanzile aferente depunerilor la casa de ajutor reciporc;

dobanzile aferente obligatiunilor municipale emise de Agentia Nationala pentru Locuinte si de alte entitati emitatoare de obligatiuni care vizeaza constructia de locuinte;

veniturile obtinute la jocurile de noroc si din premii, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile 6.000.000 pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor, intr-o singura zi.;

l)      veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice.

In comparatie cu legislatia precedenta, prezenta ordonanta foloseste scutirea de la impunere a anumitor venituri ca parghie in stimularea unor categorii de contribuabili cum ar fi: creatorii de programe pe calculator, sportivii medaliati la campionatele mondiale europene si la jocurile olimpice. De asemenea se scutesc de la impunere veniturile oficialilor organismelor internationale realizate in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania.



2.4.Perioada impozabila si cotele de impunere


Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Exceptia se intalneste atunci cand intervine decesul contribuabilului in cursul anului, perioada impozabila devenind inferioara anului calendaristic.

Venitul impozabil realizat pe o fractiune de an se considera venit anual impozabil din care se vor scadea pierderile fiscale reportate si deducerile personale. Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii si pensii pe anul 2001 s-a folosit urmatorul barem lunar de impunere:


- valabil pentru primul semestru al anului 2001(in lei)


Transe de venit lunar impozabil(lei)

Impozit lunar(lei)

Pana la 1 259 000



226.620+23% pentru ce depaseste 1 259 000


647.750+28% pentru ce depaseste 3 090 000


1.160.430+34% pentru ce depaseste 4 921 000

Peste 6 867 000

1.822.070+40% pentru ce depaseste 6 867 000



Hotararea Guvernului privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii pentru primul semestru al anului 2001, publicata in Monitorul Oficial din 30 decembrie 2000 mai prevede si majorarea deducerilor personale de la 926.000 lei la 1.099.000 pentru aceasta perioada, precum si majorarea sumei fixe neimpozabile in ceea ce priveste pensiile la 2.374.000 lei.

valabil pentru semestrul II al anului 2001(in lei)


Transe de venit lunar impozabil(lei)

Impozit lunar(lei)

Pana la 1 458 000



262.440+23% pentru ce depaseste 1 458 000


750.040+28% pentru ce depaseste 3 578 000


1.343.920+34% pentru ce depaseste 5 699 000

Peste 7 952 000

2.109.940+40% pentru ce depaseste 7 952 000


Aceeasi Hotarare a Guvernului a stabilit o majorare a deducerii personale de la 1.099.000 la 1.273.000 lei pe luna, suma fixa neimpozabila a pensiilor majorandu-se la 2.749.000 lei pe luna.

Acest barem s-a actualizat prin ordinul ministrului finantelor publice pentru trimestrul IV al anului fiscal 2001. Actualizarea se bazeaza pe aplicarea ratei inflatiei realizate pe perioada iunie-august 2001, comunicata de Institutul National de Statistica.

Pentru calculul impozitului anual pentru anul fiscal 2001 s-a folosit urmatorul barem anual de impunere(in lei):


Transe de venit anual impozabil(lei)

Impozit anual(lei)

Pana la 19 700 000



3 546 000 + 23% pentru ce depaseste 19 700 000


10 492 000 + 28% pentru ce depaseste 49 900 000


18 584 000 + 34% pentru ce depaseste 78 800 000

Peste 110 400 000

29 328 000 + 40% pentru ce depaseste 110 400 000

Totodata, suma fixa neimpozabila pentru pensii s-a majorat la 5.000.000 lei pe luna.

Acest barem s-a stabilit prin ordinul ministrului finantelor publice si s-a obtinut prin corectarea baremului lunar de impunere cu rata inflatiei realizate pe prioada septembrie - decembrie 2001, rata comunicata de Institutul National de Statistica.

In ceea ce priveste anul fiscal 2002, prevederile in vigoare (Ordonanta Guvernului 7/2001 modificata), stabilesc baremul lunar de impunere pentru veniturile obtinute din salarii si pensii astfel:


Transe de venit lunar impozabil(lei)

Impozit lunar(lei)

Pana la 1 800 000



324.000+23% pentru ceea ce depaseste 1.800.000 lei


968.000+28% pentru ceea ce depaseste 4.600.000 lei


1.724.000+34% pentru ceea ce depaseste 7.300.000

Peste 10 200 000

2.710.000+40% pentru ceea ce depaseste 10 200 000




, iar baremul anual pentru calculul platilor anticipate:


Transe de venit anual impozabil(lei)

Impozit anual(lei)

Pana la 21 600 000



3.888.000+23% pentru ceea ce depaseste 21.600.000 lei


11.616.000+28% pentru ceea ce depaseste 55.200.000 lei


20.688.000+34% pentru ceea ce depaseste 87.600.000 lei

Peste 122 400 000

32.520.000+40% pentru ceea ce depaseste 122.400.000 lei


Aceste bareme s-au stabilit luandu-se in calcul jumatate din rata inflatiei prognozate pentru anul 2002, aplicata la baremul de impunere al anului precedent, 2001, stabilit in modul prezentat anterior.

Atat aceste bareme de stabilire a platilor anticipate in contul impozitului pe venitul global, cat si baremul anual pentru calculul impozitului venitului anual global impozabil se aproba de catre ministrul finantelor publice. Baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin corectarea baremului anual de stabilire a platilor anticipate cu variatia ratei inflatiei realizate fata de cea prognozata pe perioada impozabila.



2.5.Reguli comune pentru categoriile de venituri


2.5.1. Venitul net se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile cu respectarea unor reguli prevazute de lege. Aceste reguli pentru cheltuielile deductibile sunt:

a)   cheltuielile aferente venitului, adica acele cheltuieli efectuate in cadrul activitatilor desfasurate cu scopul realizarii acestuia, justificate prin documente;

b)   sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului;

c)    cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, dupa caz. Cheltuielile de reclama si publicitate sunt deductibile in conditiile si in limitele stabilite de legislatia in vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile in conditiile in care calculul se efectueaza conform legislatiei in materie;

d)   cheltuielile corespunzatoare veniturilor ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile;

e)   impozitul pe venit datorat, cat si impozitul pe venitul realizat in strainatate nu sunt cheltuieli deductibile;

f)     cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate si in scop personal, precum si cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociatilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului.

Venitul net obtinut din bunuri si drepturi de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructari sau detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial si se distribuie proportional cu cotele parti pe care acestia le detin in proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.

In articolul 12 al Ordonantei Guvernului 7/2001 se prevede in mod distinct ca toti contribuabilii persoane fizice romane cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute din Romania, cat si din strainatate au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.


Deducerea personala de baza pe parcursul anului 2001 a evoluat de la 926.000 la 1.099.000 pe semestrul I al anului, respectiv la 1.273.000 pe semestrul II al anului. Din 2002 deducerea personala de baza este de 1.600.000.

Deducerile personale nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, conform legii.

Persoanele care cumuleaza mai multe functii sunt obligate sa-si aleaga o unitate unde vor avea functia de baza, unde ii vor fi achitate si celelalte drepturi de personal (contributia la asigurarile sociale de stat, contributia la ajutorul de somaj). Unitatea respectiva completeaza carnetul de munca al salariatului si ii va acorda acestuia drepturile, respectiv deducerile personale si cheltuielile profesionale. Ea este obligata sa intocmeasca Fisa Fiscala1 si sa o transmita  organului fiscal teritorial. Daca contribuabilul mai are si un alt loc de munca, unitatea respectiva va trebui sa intocmeasca Fisa Fiscala2 fara a-i acorda deduceri.

Deducerea personala suplimentara se calculeaza in functie de deducerea personala de baza astfel:

0,5 din deducerea personala de baza pentru sotia/sotul, copii sau alti membri ai familiei aflati in intretinere.

In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala suplimentara se imparte in parti egale intre acestia, exceptand cazul in care contribuabilii se inteleg altfel.

Copiii minori ai contribuabililor sunt considerati intotdeauna intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil se acorda integral unuia dintre parinti/tutori, conform intelegerii acetora. Parintii pot opta pentru primirea deducerilor si pot imparti copiii functie de interesul lor de a plati mai putin impozit. In acest sens parintele care are venituri mai mari trebuie sa opteze pentru preluarea copiilor la deducere pentru ca sarcina fiscala ce ii revine sa scada.

Nu se va fractiona intre parinti deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil aflat in intretinere.

Pentru a se efectua aceste deduceri, parintele care beneficiaza de deduceri trebuie sa prezinte intelegerea intre soti privind repartizarea deducerilor si o adeverinta din care sa rezulte ca celalalt sot nu beneficiaza de deduceri.

Aceasta deducere suplimentara de 0,5 din deducerea personala de baza, reprezinta o modificare fata de legislatia anterioara. Concret, Ordonanta Guvernului nr.73/1999, prevedea modul de calcul al deducerii personale suplimentare astfel:

0,6 inmultit cu deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflata/aflat in intretinere;

0,35 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din primii doi copii si 0,2 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere;

0,2 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare alt membru al familiei aflat in intretinere.

Simplificarea modului de calcul al deducerii personale suplimentare reprezinta o cale de perfectionare a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. Aceasta perfectionare consta pe de o parte in cresterea operativitatii organelor fiscale, iar pe de alta parte, in eliminarea confuziilor la nivelul contribuabililor si al platitorilor de venit.

In functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, contribuabilii mai pot beneficia de deduceri personale suplimentare, determinate astfel (se pastreaza modul de calcul prezentat in Ordonanta Guvernului nr.73/1999):

1,0 din deducerea personala de baza pentru invalizii de grad I si persoanele cu handicap grav aflate in intretinere;

0,5 din deducerea personala de baza pentru invalizii de grad II si persoanele cu handicap accentuat aflate in intretinere.

Atestarea persoanelor cu handicap se face conform criteriilor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, criterii care stabilesc gradul de handicap: grav, accentuat, mediu, usor. Aceasta este atestata printr-un certificat emis de comisiile de expertiza medicala.

Deducerile personale de baza se insumeaza cu cele suplimentare. Suma deducerilor admisa pentru calculul impozitului nu poate depasi de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat. Aceasta limita maxima a sumei deducerii personale este valabila numai de la 1 ianuarie 2002, pana la aceasta data respectandu-se prevederile Ordonantei Guvernului nr.73/1999 in care se prevedea o limita maxima de 2,5.

Sunt considerati membrii ai familiei, rudele sotului/sotiei pana la gradul al doilea de rudenie inclusiv.

Suma reprezentand deducerile personale suplimentare se acorda pentru perioada in care contribuabilul intretine acea persoana careia ii revine deducerea, aceasta perioada rotunjindu-se in favoarea contribuabilului.

Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 prevedea ca nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele fizice care obtin un venit ce depaseste suma reprezentand deducerea personala. La aceasta, legislatia in vigoare, adauga ca nu se considera persoane aflate in intretinere nici:

persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10 000 m2 in zonele colinare si de ses si de peste 20 000 m2 in zonele montane;

- persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, fructelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata;

Nu se acorda deducere personala suplimentara pentru:

copiii dati in plasament sau incredintati unei familii sau persoane;

copiii incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti;

copiilor minori, cu varsta intre 16-18 ani incadrati in munca conform Codului Muncii, intrucat acestia devin la randul lor contribuabili si beneficiaza de deducerea personala de baza;

persoanele condamnate care executa pedepse privative de libertate;

persoanele care obtin venituri impozabile peste plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personala suplimentara la deducerea personala de baza. In categoria veniturilor impozabile se includ: veniturile din pensii, veniturile agricole, veniturile din dobanzi, dividende, tranzactii mobiliare.

In cazul persoanelor fizice aflate in intretinere care realizeaza venituri din pensii, se va lua in considerare pensia din care s-a scazut contributia la sigurarile sociale de sanatate.

Deducerile personale suplimentare se acorda contribuabililor pe baza declaratiei pe care au depus-o, insotita in mod obligatoriu de declaratia pe proprie raspundere a persoanei aflate in intretinere. Acestea trebuie insotite de documente justificative in vederea sustinerii celor declarate: certificat de casatorie, certificat de nastere al copiilor, acte de stare civila, adeverinta de venit a persoanelor intretinute, talon de pensie, documente care atesta gradul de invaliditate, etc.

Situatia definitiva a deducerilor suplimentare se va stabili o data cu definitivarea impunerii, caz in care se face si regularizarea.


Sumele exprimate in valuta se transforma in lei, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

Sumele si transele de venit lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, adica fractiunile sub 50.000 se neglijeaza, iar ce depaseste 50.000 se majoreaza la 100.000.


2.5.4. Contribuabilii care obtin venituri din activitati indepedente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla respectand normele contabile in vigoare, cu exceptia contribuabililor care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.

Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a dreptului de proprietate intelectuala, la care venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligatia sa completeze Registrul- jurnal de incasari si plati, pentru activitatea respectiva.


2.6. Determinarea si impozitarea veniturilor din activitati independente


Executarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ sau prin asociere de mai multe persoane fara a da nastere unei persoane juridice. Astfel de activitati pot fi desfasurate atat de persoanele fizice romane, cat si de persoanele fizice straine.

Modul de impunere este individual, indiferent de modul de organizare a activitatii supuse impozitarii.

O activitate independenta este definita de:

libera alegere a desfasurarii activitatii, a unui program de lucru si a locului desfasurarii activitatii;

riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul;

activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti;

activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator.

Veniturile din activitati independente cuprind:

venituri comerciale;

venituri din profesii liberale;

venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

venituri din activitati adiacente.

Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente. Acesta constituie baza de calcul la care se aplica limitele de cheltuieli de sponsorizare, mecenat si protocol.

Venitul brut cuprinde sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, ramase dupa incetarea activitatii.

In venitul brut obtinut din activitati independente se includ toate veniturile in bani si natura cum sunt:

veniturile din vanzari de produse si marfuri;

veniturile din prestare de servicii si executii de lucrari;

veniturile din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii;

orice alte venituri rezultate din exercitarea activitatii;

veniturile din dobanzi primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii;

veniturile din alte activitati adiacente;

sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii inscrise in registrul inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar);

veniturile obtinute din trecerea bunurilor din patrimoniul afacerii in patrimoniul personal, din punct de vedere fiscal, se considera o instrainare, evaluarea urmand a se face la preturile practicate pe piata.

De mentionat ca venitul brut nu asimileaza si sumele primite sub forma de credite, ca aport al asociatilor sau ca sponsorizare sau mecenat, ca despagubire pentru o paguba suportata.

Cheltuielile deductibile sunt acele cheltuieli aferente activitatii, realizate in scopul obtinerii de venit, justificate prin documente si cuprinse in cheltuielile exercitiului anului in cursul caruia au fost platite.

In categoria cheltuielilor deductibile se includ:

cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;

cheltuielile cu lucrari executate si servicii prestate de terti;

cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea si prestarea de servicii pentru clienti;

chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii in baza unui contract de inchiriere;

dobanzile aferente creditelor bancare;

dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, in limitele dobanzii de referinta stabilite de Banca Nationala a Romaniei, pe baza contractului incheiat intre parti;

cheltuielile cu comisioanele si alte servicii bancare;

cheltuielile cu primele de asigurare care privesc bunurile inscrise in Registrul-inventar sau asigurarea profesionala;

cheltuielile cu reclama si publicitatea sunt deductibile in totalitate daca au la baza un contract si daca promoveaza produsele si serviciile;

cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

cheltuielile cu apa si energia;

cheltuielile cu transportul de bunuri si persoane;

cheltuielile de delegare, detasare si deplasare;

cheltuielile de personal;

cheltuielile cu impozite, taxe, altele decat impozitul pe venit;

cheltuielile cu contributiile pentru asigurarile sociale de stat, pentru fondul de somaj, de solidaritate si alte contributii obligatorii;

cheltuielile cu contributiile profesionale obligatorii datorate de contribuabili asociatiilor profesionale din care fac parte;

cheltuielile cu amortizarea fondurilor fixe, in conformitate cu legislatia in vigoare;

valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate;

cheltuielile privind operatiunile de leasing operational si financiar;

alte cheltuieli efectuate pentru realizarea venitului;

cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul sunt deductibile in limita de 5% din baza de calcul;

cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita de 0,25% din baza de calcul.

Ordonanta Guvernului 7/2001 mentioneaza cheltuielile nedeductibile, largind sfera lor in ceea ce priveste cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor ce depasesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationala a Romaniei si publicat in Monitorul Oficial (respectiv litera l) a alineatului 4). Astfel, cheltuielile nedeductibile sunt:

a)   amenzile, majorarile de intarziere si penalitatile, altele decat cele de natura contractuala;

b)   donatiile de orice fel;

c)    cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depasesc limitele legale;

d)   cheltuielile de protocol, care depasesc limita de 0,25% aplicata asupra bazei de calcul;

e)   ratele aferente creditelor angajate;

f)     dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor legale;

g)   cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

h)   cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile;

i)      sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;

j)      impozitul pe venit suportat de platitorul venitul in contul beneficiarului de venit;

k)    sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare si diurna, acordate pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, care depasesc limitele stabilite prin hotarare a Guvernului;

l)      cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor care depasesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationala a Romaniei si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei;

m) alte sume care depasesc limitele cheltuielilor prevazute prin legislatia in vigoare.

Dupa cum se observa, sumele reprezentand perisabilitati care depasesc limitele maxime stabilite de legislatia in vigoare, nu mai sunt cuprinse in aceasta categorie de cheltuieli nedeductibile.



2.6.1. Veniturile comerciale reprezinta veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari servicii, diferite de catre cele prestate in profesiile liberale, precum si din exercitarea unei meserii

Codul Comercial Roman defineste drept fapte de comert urmatoarele:

activitati de productie;

activitati de cumparare in scopul revanzarii;

activitati de editare, imprimerie, multiplicare indiferent de tehnica folosita;

organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive);

activitati al caror scop e facilitatea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar (consignatie, contract de comision);

transport de bunuri si persoane;

alte activitati definite de Codul Comercial.

Toate aceste venituri se determina in sistem real adica:

VN=VB - Ch totale + Ch. Nedeductibile

pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

Ca model de calcul al impozitului pe venituri din activitati comerciale se da urmatorul exemplu.


Exemplu


Un contribuabil realizeaza venituri numai din prestari servicii in meseria de cizmar. Conform Registrului de incasari si plati si datele din contabilitate, meseriasul a realizat:


Venit din confectionarea obiectelor

de incaltaminte si marochinarie   150 400 000

Venituri din prestari servicii de

reparatii incaltaminte                    60 100 000

Credite bancare                            10 000 000

Total venituri 220 500 000

Cheltuieli materiale                       98 300 000

Cheltuieli cu dobanda

aferenta creditului                         4 000 000

Cheltuieli de protocol                              250 000

Amenzi fiscale       500 000

Total cheltuieli                                103 050 000

Venit brut      220 500 000

-Cheltuieli deductibile exclusiv protocol

102 300 000

Baza de calcul pentru cheltuielile

cu protocolul 118 200 000

Cheltuieli protocol admise

295 500

Diferente de cheltuieli cu

protocolul nedeductibile 0

Venit net       117 904 500

Calculul venitului impozabil

Venit net       117 904 500

-Valoarea creditului                       10 000 000

+Cheltuieli nedeductibile                        500 000

107 404 500

Venit impozabil             

117 904 500

Deduceri personale de baza       14 313 000

Baza de calcul pentru impozit      103 591 500

Impozit datorat                              


27 013 110


Pentru contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si isi desfasoara activitatea individual, venitul net se determina pe baza de norme de venit. Aceasta metoda se aplica pentru cei ce-si desfasoara activitatea singuri, pe cont propriu, fara salariati sau colaboratori, intr-un punct fix sau ambulant avand un singur obiect de activitate inscris in autorizatia de functionare.

Ministerul Finantelor Publice stabileste nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza de norme de venit.

Normele de venit si coeficientii de corectie ai acestora, stabiliti in functie de conditiile specifice de desfasurare a activitatii, se aproba de directiile generale ale finantelor publice teritoriale pana cel tarziu in ultima zi a lunii decembrie a anului fiscal precedent celui pentru care se stabileste.

Organul fiscal competent va comunica contribuabililor pana la data de 15 aprilie a anului fiscal, suma reprezentand venitul net si nivelul platilor anticipate in contul impozitului anual.

Principalele criterii care pot fi luate in calcul la stabilirea normelor de venit sunt urmatoarele:

vadul comercial si clientela;

varsta contribuabilului;

activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a acestuia sau inchiriat;

realizarea de lucrari, prestari servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau cu materialul clientului;

folosirea de masini, dispozitive si scule actionate manual sau de forta motrica.

In cazul in care contribuabilul al carui venit net se determina pe baza de norme de venit, isi desfasoara activitatea pe perioade mai mici de un an, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, astfel:

de la inceputul anului si pana in momentul autorizarii in anul inceperii activitatii;

perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.

Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, dar care-si exercita activitatea numai o parte de an, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea sumei anuale la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.

Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati la care impunerea se face pe baza de norme de venit, impozitul se stabileste in functie de norma de venit cea mai mare.

Contribuabilii al caror venit net se determina pe baza de norme de venit nu au obligativitatea conducerii evidentei contabile in partida simpla pentru activitatea respectiva.

Un caz aparte il constituie activitatea de taximetrie care se impune pe baza de norme de venit, inclusiv in situatia in care aceasta activitate se desfasoara in cadrul unor agenti economici, in baza unor intelegeri, altele decat contractul individual de munca sau conventia civila de prestari servicii. Specificitatea activitatii de taximetrie apare atunci cand contribuabilul care desfasoara o astfel de activitate mai desfasoara si alte activitati, caz in care impunerea se va face in sistem real. Astfel venitul net nu poate fi inferior normei de venit stabilite pentru activitatea de taximetrie. Aceste mentiuni referitoare la activitatea de taximetrie sunt noi in domeniul impozitului pe venitul global, ele neregasindu-se si in Ordonanta Guvernului nr.73/1999. Probabil, aceste adaugiri, au fost necesare datorita evolutiei rapide a activitatii de taximetrie din ultima perioada, dar si datorita lipsei unor reglementari specifice in aceasta directie a impunerii globale.

Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente impozitate pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala, au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real. Conditiile optiunii se modifica astfel: se poate face pana la 31 ianuarie a anului fiscal sau o data cu depunerea declaratiei privind venitul estimat si este obligatorie pentru contribuabil pentru toata perioada anului fiscal. Aceasta optiune se considera valabila si pentru anii urmatori daca contribuabilul nu depune o cerere de renuntare la impunerea in sistem real.


Veniturile din profesii liberale reprezinta veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasamente in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemanatoare, desfasurate in mod independent, in conditiile legii, cum ar fi: medici veterinari, farmacisti etc.

Potrivit articolului 14 al Ordonantei Guvernului 7/august2001, contribuabilul care obtine venituri din profesii liberale vor fi impozitati in sistem real, deci vor fi obligati sa tina contabilitatea in partida simpla, organizata potrivit normelor contabile in vigoare. Pentru conducerea evidentei contabile in partida simpla, contribuabilii cu profesii liberale sunt obligati sa utilizeze urmatoarele documente;

registrul jurnal de incasari si plati care trebuie sa cuprinda inregistrarea tuturor operatiilor in ordine cronologica;

registrul inventar care cuprinde toate mijloacele fixe si alte bunuri necesare desfasurarii activitatii independente. Registrul inventar ajuta la stabilirea amortizarii mijloacelor fixe, precum si uzura obiectelor de inventar aflate in patrimoniul contribuabilului si utilizate in scopul desfasurarii activitatii;

alte documente contabile cum ar fi: facturi, chitante, state de plata, ordine de plata si alte documente justificative.

Inregistrarea in evidenta contabila a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau pretul pietei dupa caz.

Potrivit impunerii in sistem real, venitul net impozabil se stabileste prin insumarea veniturilor brute realizate, din care se deduc cheltuielile aferente veniturilor brute realizate si cheltuielile deductibile.

Deducerile personale pentru contribuabilii care obtin venituri numai din profesii liberale, se acorda pentru fiecare luna din perioada impozabila, la sfarsitul anului de catre organul fiscal, cu ocazia definitivarii impunerii globale.

Nomenclatorul profesiilor liberale s-a imbunatatit o data cu aparitia Ordonantei Guvernului nr. 66/17 august 2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier de proprietate industriala.

Activitatea de consilier de proprietate industriala consta in acordarea de asistenta de specialitate in domeniul proprietatii industriale si reprezentarea persoanelor fizice si juridice romane sau straine in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, precum si fata de terti. Aceasta profesie este libera si independenta, cu organizare si functionare autonoma si poate fi practicata numai de persoana fizica inscrisa in Registrul national al consilierilor in proprietate industriala si care este membra a Camerei.

O alta profesie liberala noua s-a reglementat prin Ordonanta Guvernului nr. 83/19 iunie 2000 privind organizarea si functionarea cabinetelor de libera practica pentru servicii conexe actului medical, necesare in vederea realizarii asistentei medicale preventive, creative si de recuperare.

Nomenclatorul acestor profesii este emis de catre Ministerul Sanatatii si prevede urmatoarele functii:

tehnician dentar;

biolog;

biochimist;

chimist;

fizician;

fizio-kinetoterapeut;

psiholog;

logoped;

sociolog;

profesor de cultura fizica medicala;

optician-optometrist;

tehnician de proteze si orteze;

tehnician de proteze auditive;

tehnician de aparatura medicala.

Aceste persoane sunt obligate sa presteze servicii conexe actului medical in stricta concordanta cu prescriptiile medicale ale medicului curant si cu normele legale in vigoare.

Venitul net obtinut din profesii liberale noi se impoziteaza in sistem real cu obligativitatea conducerii evidentei contabile in partida simpla.


2.6.3. Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala reprezinta venituri care provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si alte asemenea.

Dreptul de proprietate intelectuala constituie ansamblul de norme juridice prin care se asigura protectia si se reglementeaza raporturile ce se nasc din utilizarea si exploatarea atat a operelor de creatie intelectuala, cat si a proprietatii industriale.

Avand in vedere particularitatile operei de creatie, normele juridice in domeniu trebuie sa acorde protectie, prin forme si modalitati specifice, nu numai operei de creatie, ca rezultat al muncii creatoare, ci si creatorului insusi. Aceste norme juridice au trebuit sa se adapteze progresului tehnologiei de comunicatie, de stocare si transmitere a informatiilor pentru a extinde protectia acordata creatiei intelectuale asupra tuturor formelor de exprimare, precum si asupra tuturor modalitatilor de utilizare si exploatare a produsului muncii de creatie.

Legea 8/1996 reglementeaza contractele de editare.

Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si difuza opera. El mai poate ceda editorului si dreptul de traducere si adaptare ale operei.

Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze cu privire la:

a)   durata cesiunii;

b)   natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii;

c)    numarul maxim si minim al exemplarelor;

d)   remuneratia autorului;

e)   numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit;

f)     termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii;

g)   termenul de predare a originalului operei de catre autor;

h)   procedura de control a numarului de exemplare produse de editor.

Acelasi contract trebuie sa prevada obligatiile editorului printre care:

obligatia de a permite autorului sa aduca modificari operei in masura in care acestea nu cresc esential costurile editorului sau schimba caracterul operei;

obligatia de a restitui autorului originalele operelor de arta, ilustratiile daca nu s-a convenit altfel;

obligatia de a publica opera in cel mult un an de la data acceptarii acestuia, daca contractul nu prevede altfel.

Tot legea 8/1996 reglementeaza si drepturile conexe drepturilor de autor care cuprind:

drepturile artistilor, interpretilor sau executantilor pentru propriile interpretari sau executii;

drepturile producatorilor de interpretari sonore pentru propriile inregistrari;

drepturile organismelor de televiziune si radiodifuziune pentru propriile emisiuni.

Dreptul de proprietate industriala are ca obiectiv: inventiile, modelele de utilitate, desenele si modelele industriale, marci de fabrica, de comert, numele comercial al francizei si know-how-ul.

Transmiterea dreptului se poate face prin cesiune sau pe baza de licenta exclusiva sau neexclusiva, precum si prin succesiune legala sau testamentara.

Impunerea contribuabililor care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala se realizeaza prin metoda cu cote forfetare aplicate la venitul brut obtinut.

Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 25% aplicata la venitul brut precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

In cazul operelor de arta monumentala, cota de cheltuiala forfetara este de 40%, prin arta monumentala intelegandu-se:

lucrari de decorare (pictura murala) a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior- exterior;

lucrari de arta aplicata in spatii publice (ceramica, metal, lemn, piatra, marmura);

lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari spatii publice;

lucrari de restaurare a acestora.

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala reprezinta totalitatea incasarilor in bani si/sau echivalentul in lei a veniturilor in natura realizate din drepturile de proprietate intelectuala

Cheltuielile forfetare includ si comisioanele si alte sume care revin organizatiilor de gestiune colectiva, drept plata a serviciilor prestate pentru gestionarea drepturilor catre titularii de drepturi.

O alta metoda de determinare a venitului net din proprietate intelectuala este cea prin scaderea din venitul brut a comisionului cuvenit organismelor de gestiune colectiva, dar aceasta numai in cazurile:

veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;

veniturilor din exercitarea dreptului de sulta;

veniturilor reprezentand remunerarea compensatorie pentru copia privata.

Dreptul de sulta este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi a cota de 5% din pretul de revanzare al operei respective, daca revanzarea se face prin licitatie sau prin intermediul unui agent comisionar sau de catre un comerciant. Licitatia, agentul comisionar sau comerciantul au obligatia sa retina si plata catre autor a sumei corespunzatoare cotei de 5% din pretul de vanzare.

Remuneratia compensatorie pentru copia privata este o suma stabilita printr-o dispozitie expresa a legii drept compensatie pecuniara pentru prejudiciile cauzate titularilor de drept prin reproducerea de catre diverse persoane, in scop personal, a unor opere protejate. Remuneratia este de 5% din pretul de vanzare sau din valoarea inscrisa in documentele vamale.

Remuneratia compensatorie pentru copia privata este colectata de catre organismele de gestiune colectiva care vor repartiza fiecarui beneficiar suma ce i se cuvine.

O a treia metoda de impunere a contribuabililor care obtin venituri din drepturi de autor este in sistem real, daca contribuabilul, pe baza unor documente justificative, dovedeste ca nivelul cheltuielilor efective depaseste nivelul cheltuielilor rezultate din aplicarea cotei forfetare asupra venitului brut. Aceasta optiune trebuie facuta pana la 31 ianuarie a anului pentru care se solicita impunerea in sistem real.

Pentru aceste categorii de venituri obtinute din drepturi de proprietate intelectuala, beneficiarii datoreaza in cursul anului un impozit retinut la sursa, reprezinta plati anticipate in contul impozitului anual, in conditiile si cuantumurile urmatoare:

15% din venitul brut incasat, in cazul veniturilor din

proprietate intelectuala;                

10% din venitul brut incasat, ca urmare a valorificarii de bunuri in regim de consignatie, cu exceptia celor din patrimoniul personal al contribuabililor, pentru alti contribuabili decat cei autorizati sa desfasoare activitati independente si care au obligatia sa efectueze plati anticipate trimestriale in contul impozitului pe venitul anual;

10% aplicat la venitul brut incasat, ca urmare a unor activitati in baza unui contract de agent, comision sau mandat special.

Faptul ca, prezenta ordonanta, fata de legislatia anterioara, gaseste o modalitate de diferentiere a cotelor de impunere in functie de activitate (inainte, impozitul retinut la sursa ca plata anticipata, era generic, in cota de 15% din venitul brut) evidentiaza o perfectionare a sistemului fiscal, chiar si numai pentru faptul ca astfel urmareste tendinta continua de divizare a muncii si specializare a activitatii.

Platitorii acestor venituri au obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul la bugetul de stat pana la data de 10 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata venitului. Aceste sume reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabil.

Contribuabilii care desfasoara activitati independente, dar impunerea nu se realizeaza prin stopaj la sursa, sunt obligati si ei la plati anticipate in contul impozitului pe venitul anual, dar aceste plati sunt calculate de organul fiscal competent pe baza declaratiei estimative de venit global.

Impozitul platit in cursul anului prin plati anticipate va fi regularizat la sfarsitul anului fiscal, comparandu-se aceste impozite cu impozitul datorat de contribuabil.

Daca impozitul datorat este mai mare decat cel platit atunci se va emite o decizie de impunere anuala care va contine suma ramasa de plata in contul impozitului anual. Sumele mai mici de 1.000.000 trebuie platite in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei, iar sumele mai mari de 1.000.000 au termen de plata de 60 de zile, in cel mult doua transe egale.

Daca impozitul datorat este mai mic decat cel platit, atunci decizia de impunere anuala va contine suma de rambursat de catre stat contribuabilului. Sumele platite in plus se compenseaza cu obligatiile neachitate la termen din anul fiscal curent, iar diferenta se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

Sistemul de plati anticipate in contul impozitului anual este o modalitate de usurare la plata pentru contribuabil si de asigurare de incasare pentru stat.

Pentru a evidentia modul de functionare a sistemului de plati anticipate se va folosi un exemplu de venituri obtinute din drepturi de proprietate intelectuala pentru care cota de cheltuieli forfetare este de 25% din venitul brut.


Exemplu:


Un creator de opera literara incaseaza in cursul anului 2001 urmatoarele:



MARTIE

IUNIE

SEPTEMBRIE

TOTAL

Suma bruta





Impozit retinut la sursa





Sume incasate






Presupunand ca nu mai are si alte venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la declaratia speciala 205 se vor cuprinde:


Venit brut          36 000 000

Cheltuieli forfetare               9 000 000

Venit net                               27 000 000

Impozit datorat           5 225 000

Impozit retinut in avans                              5 400 000


Toate aceste informatii se vor trece in declaratia de venituri globale alaturi de alte venituri obtinute de contribuabil. Regularizarea impozitului retinut in avans se va face de catre organul fiscal pe baza declaratiei de venit global 200.


2.6.4. Veniturile din activitati adiacente reprezinta toate activitatile care au legatura cu o activitate independenta de baza. Un astfel de venit din activitati adiacente ar fi cel obtinut din montarea de panouri publicitare pe cladirea unde se desfasoara activitatea de baza.




2.7. Impunerea veniturilor din salarii


Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul de ingrijire a copilului invarsta de pana la 2 ani.

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera.

Salariul reprezinta contravaloarea muncii prestate in baza unui contract individual de munca si se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre persoane juridice sau fizice care angajeaza si salariatii sau reprezentantii acestora.

Legiuitorul defineste notiunile de angajator si angajat astfel;

angajatorul este orice persoana fizica sau juridica si orice alta entitate la care-si desfasoara activitatea una sau mai multe persoane fizice care presteaza munca in schimbul unei plati.

angajatul este o persoana fizica care-si desfasoara activitatea la un angajator in baza unei relatii contractuale de munca, contract individual de munca sau contract de prestari servicii sau a unor legi speciale (aparare nationala, securitate nationala, ordine publica), in schimbul unei plati.


2.7.1. Determinare si impunere.

Sunt considerate venituri din salarii sau asimilate salariilor in vederea impunerii urmatoarele:

a)       sumele primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca. In categoria acestor sume se includ:

- salariul de baza;

sporuri si adaosuri de orice fel;

indemnizatii de orice fel;

recompense si premii de orice fel;

sume reprezentand premiul anual si stimulente acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulente din fondul de participare la profit acordate salariatilor, agentilor economici, dupa aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;

sume primite pentru concediul de odihna;

sume primite din fondul asigurarilor sociale in caz de incapacitate temporara de munca si maternitate;

sume primite pentru concediul privind ingrijirea copilului de pana la 2 ani;

sume primite pentru concediul privind ingrijirea copilului cu handicap pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani ;

sumele primite pentru concedii medicale privind ingrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;

folosirea in scop persoanl a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatii;

orice alte castiguri in bani sau natura primite de catre angajati de la agajatori, ca plata a muncii lor;

orice alte castiguri in bani sau natura primite de catre angajati de la agajatori, cu titlu gratuit sau plata partiala;

b)       indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite conform legii;

c)       drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

d)       indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

e)       sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

f)         veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari de servicii;

g)       sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;

h)       indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

i)          alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.

La veniturile asimilate salariilor, in comparatie cu legislatia anterioara, s-a mai adaugat si indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale, respectiv litera h) din Ordonanta Guvernului nr.7/2001.

Veniturile de natura salariala sunt considerate venituri din activitati dependente. Pentru ca un venit sa fie de natura salariala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

partile care intra in relatia de munca stabilesc de la inceput: felul activitatii, timpul de lucru si locul de desfasurare a activitatii;

angajatorul pune la dispozitia angajatului mijloacele de munca (spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca);

angajatul contribuie numai cu forta fizica sau capacitatea intelectuala (nu si cu capitalul propriu);

platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile angajatului in interesul serviciului (diurna, cheltuielile de deplasare);

platitorul de venituri de natura salariala suporta plata indemnizatiei de concediu de odihna, precum si a indemnizatiei pentru concediul medical in caz de boala

angajatul lucreaza sub indrumarea unei alte persoane, fiind obligat sa respecte indrumarile acesteia.

Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a veniturilor.

Locul unde se afla functia de baza reprezinta:

ultimul loc inscris in cartea de munca sau in documentele specifice asimilate acesteia, in cazul persoanelor fizice ce sunt angajate la un singur loc de munca;

locul ales de persoana fizica unde sunt achitate: contributia la asigurarile sociale de stat, contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj si alte sume datorate conform legii, in cazul cumulului de functii.

Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a)   contributiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protectia sociala a somerilor (1%), pentru asigurarile sociale de sanatate (7%), contributia individuala la asigurarile sociale (11,67%), precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege, dupa caz;

b)   o cota de 15% din deducerea personala de baza, acordata cu titlu de cheltuiala profesionala, o data cu deducerea personala de baza la acelasi loc de munca.


VN=VB-Contributii obligatorii-Cheltuieli profesionale


unde:VN- venit net

VB- venit brut.


Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.


Impozit retinut=Vbc*cota procentuala;

unde: Vbc-venit baza de calcul si

Vbc=Vn-deduceri personale de baza-deduceri suplimentare;

Salariu net=VB-Contributii obligatorii-Impozit.


Impozitul lunar reprezinta plati anticipate in contul impozitului anual, de care se va tine seama la sfarsitul anului, cand se efectueaza calculul anual al impozitului si regularizarea restului de plata. Acest impozit lunar se determina astfel:

la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salariul aferent unei luni si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;

pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea aceluiasi barem asupra bazei de calcul, determinata ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarea sociala de sanatate (7%), pentru fiecare loc de realizare a acestuia.

Baremele lunare pentru anul 2001 si primul semestru al anului 2002 sunt urmatoarele (asa cum sunt prezentate si in subcapitolul 2.4);


- valabil pentru primul semestru al anului 2001 (in lei)


Transe de venit lunar impozabil

Impozit lunar

Pana la 1.259.000



226.620+23% pentru ce depaseste 1.259.000


647.750+28% pentru ce depaseste 3.090. 000


1.160.430+34% pentru ce depaseste 4.921.000

Peste 6.867.000

1.822.070+40% pentru ce depaseste 6.867.000


valabil pentru semestrul al II lea 2001(in lei)


Transe de venit lunar impozabil

Impozit lunar

Pana la 1.458.000



262.440+23%pentru ce depaseste 1.458.000


750.040+28%pentru ce depaseste 3.578.000


1.343.920+34% pentru ce depaseste 5.699.000

Peste 7.952.000

2.109.940+40% pentru ce depaseste 7.952.000



- valabil pentru primul semestru al anului 2002 (in lei)


Transe de venit lunar impozabil

Impozit lunar

Pana la 1.800.000



324.000+23% pentru ceea ce depaseste 1.800.000 lei


968.000+28% pentru ceea ce depaseste 4.600.000 lei


1.724.000+34% pentru ceea ce depaseste 7.300.000

Peste 10.200.000

2.710.000+40% pentru ceea ce depaseste 10.200.000


Venitul impozabil care se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite care reprezinta fractiuni ale aceluiasi an se considera venit anual impozabil.

Conform Ordonantei Guvernului 7/august 2001, impozitul calculat pe veniturile primite de reprezentantii in organisme tripartide este final, in situatia in care contribuabilul care le-a realizat justifica, cu documente, virarea veniturilor la organizatiile sindicale pe care le reprezinta.

Diferentele de salarii acordate in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive, care privesc perioadele anterioare lunilor in care se platesc, in cadrul anului fiscal, se defalca, in vederea impunerii, pe lunile la care se refera. Beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote 20% asupra bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii prevazute de lege, si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc.

In domeniul impozitului pe veniturile din salarii s-au mai facut si alte modificari. Astfel, sumele reprezentand prime de vacanta, acordate pe langa indemnizatia de concediu de odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau unor legi speciale, in limita salariului de baza din luna anterioara plecarii in concediu, se impoziteaza separat de celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.

Tot ca o imbunatatire a modului de impozitare a veniturilor salariale, fata de Ordonanta Guvernului nr.73/1999 se prevede si cazul veniturilor incasate in avans in cursul anului pentru plata indemnizatiilor de concediu de odihna. Acestea se cuprind in baza de calcul a lunilor la care se refera si se cumuleaza cu celelalte drepturi primite in luna respectiva.

Pentru prezentarea modalitatii de calcul al impozitului pe venit al unui contribuabil cu un singur loc de munca se da urmatorul exemplu:


Exemplu:


La 31 martie 2002, domnul Georgescu este salariat la LAROMET SA si are un venit brut de 5.000.000 lei, are un copil minor in intretinere si un parinte cu handicap accentuat. Domnul Georgescu nu mai are si alta sursa de venit.

El va beneficia de urmatoarele deduceri;


Venit brut      5.000.000

Contributia la asigurarile

sociale de stat(11,67%)                583.500

Contributia pentru protectia

sociala a somerilor(1%)                50.000

Contributia la asigurarile

sociale de sanatate(7%)               350.000

Cheltuieli profesionale(15%*1.300.000)                       195.000

Venit net       3.821.500


Deduceri personale de baza           1 1.300.000

Deduceri personale suplimentare

pentru copil      0,5 650.000

Deduceri personale suplimentare

pentru parinte  0,5 650.000

Total deduceri  2 2.600.000

Deduceri personale                      2.600.000

Venit impozabil                              1.221.500

Impozit 219.870


Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania care realizeaza venituri in strainatate, sunt obligate sa declare in momentul intocmirii declaratiei globale si veniturile obtinute din strainatate. Ele pot fi supuse impozitarii in acel stat, conform legislatiei statului respectiv, dar vor fi supuse impozitarii si in Romania pentru acele venituri realizate in strainatate, avand in vedere conventiile de evitare a dublei impuneri.

In situatia in care, pentru veniturile din strainatate, statul rspectiv si-a exercitat dreptul de impunere, contribuabilii au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul platit in strainatate pentru aceleasi venituri in decursul aceleiasi perioade, dar numai in limitele prevazute de Ordonanta Guvernului 7/august 2001, denumit credit fiscal extern. (Acest aspect al impozitarii va mai fi tratat si la subcapitolul 2.13. 'Aspecte fiscale internationale')

Creditul fiscal extern se acorda daca:

impozitul platit in strainatate pentru veniturile obtinute in strainatate s-a platit efectiv de catre persoana fizica sau de catre proprietarul sau legal sau prin retinere la sursa de catre platitorul de venit. Plata impozitului in strainatate se dovedeste prin ' Certificatul de credit fiscal' eliberat de catre autoritatea fiscala a statului respectiv;

venitul pentru care se acorda creditul fiscal extern face parte din una din categoriile de venituri: venituri din activitati independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din dividende si dobanzi, alte venituri;

creditul fiscal extern nu va fi acordat in lipsa anexarii la declaratia de venit global a ' Certificatului de credit fiscal' care sa ateste plata in strainatate a impozitului solicitat a fi recunoscut.

Impozitul platit in strainatate care se deduce din impozitul pe venitul global datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venitul datorat in Romania calculat astfel:


Cfe= (Vs*IVG)/VM


Cfe=


Cfe- credit fiscal extern;

Vs- venituri din surse din strainatate;

IVG- impozitul pe venitul global;

VM- venit mondial.

Venitul mondial reprezinta suma veniturilor din Romania si din strainatate din categoriile de venituri: din activitati independente, salarii, cedarea folosintei bunurilor, alte venituri realizate de o persoana fizica romana cu domiciliul in Romania.

Calculul creditului fiscal extern se face pe fiecare categorie de venituri prin raportarea la venitul mondial.

Creditul fiscal extern pentru veniturile din strainatate se va acorda astfel:

in cazul in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in strainatate, atunci suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform venitului datorat in Romania;

in cazul in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in strainatate, atunci suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate.


2.7.2. Obligatiile platitorilor de venit si ale contribuabililor

Platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor au urmatoarele obligatii:

a) legate de calculul, retinerea, virarea si regularizarea impozitului lunar:

sa calculeze si sa retina impozitul aferent venitului fiecarei luni, la data efectuarii platii acestui venit, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare;

sa efectueze evaluarea drepturilor salariale acordate in natura, precum si a avantajelor acordate angajatilor si sa le cuprinda in suma venitului aferent la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva;

sa determine venitul anual din salarii, sa calculeze suma corecta a impozitului anual aferent venitului si sa stabileasca, pana in ultima zi a lunii februarie a anului fiscal urmator, diferenta intre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal. Regularizarea acestor diferente se va efectua in termen de 90 de zile de la aceasta data, pentru persoanele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului, cu functie de baza;

nu au alte surse de venituri care se cuprind in venitul anual global impozabil.

Platitorii de venituri care au la 31 decembrie sub 10 angajati permanenti, nu au obligatia regularizarii impozitului pe venitul global.

sa efectueze in cursul anului fiscal recalcularea impozitului pe veniturile salariale pentru angajatii care depun cu intarziere documentele justificative pentru calcularea deducerilor suplimentare;

sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii si a incetarii acestuia in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, in cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in Romania si obtine venituri sub forma de salarii din strainatate sau este angajat al misiunilor diplomatice si al posturilor consulare acreditate in Romania.

Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare influenteaza obligatia de plata la bugetul statului a angajatorului, pentru luna in care are loc regularizarea, rezultand impozitul de virat pentru luna respectiva.

Sumele reprezentand deducerile personale cuvenite, dar neacordate in cursul anului fiscal de catre angajatori, precum si deducerile personale acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia impozitului anual pe venit.

Calcularea impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor cuprinse in fisa fiscala.

b)legate de fisa fiscala:

sa solicite organului fiscal pe baza de cerere, pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator, formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimilate salariilor;

sa completeze formularele de fise fiscale pe intreaga durata de efectuare a platii salariale, sa recalculeze si regularizeze anual impozitul pe salarii;

sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent si angajatului, sub semnatura, cate o copie pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat;

sa completeze fisa fiscala pe baza de documente justificative.

Fisa fiscala va fi completata de platitorul de venit cu datele personale ale contribuabilului, mentiunile referitoare la deducerile personale, venitul din salarii obtinut si impozitul retinut si virat in cursul anului, precum si rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul anual sub forma de salariu. Pana la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordarii deducerilor personale suplimentare, salariatul va beneficia de deducerea personala de baza, urmand ca angajatorul sa efectueze regularizarea veniturilor salariale. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se acorda pe baza de declaratie pe proprie raspundere a contribuabilului, insotita de documente justificative.

Platitorii de venituri din salarii vor solicita fisele fiscale de la organele fiscale competente pe baza unor cereri ce trebuie sa contina in mod obligatoriu:

datele de identificare ale platitorului: nume si prenume sau denumire, cod numeric personal/cod fiscal, adresa domiciliului/ sediului social declarat, etc.;

numarul de angajati care obtin venituri din salarii la functia de baza pentru care se solicita Fisa Fiscala1;

numarul de persoane fizice care obtin venituri din salarii, altele decat cele de la functia de baza pentru care se solicita Fisa Fiscala2.

In cursul anului, ori de cate ori este necesar, platitorul va depune cererea pentru a solicita:

Fisa Fiscala 1 pentru noii angajati;

Fisa Fiscala 2 pentru noile persoane fizice care urmeaza sa obtina astfel de venituri.

Platitorii de venituri din salarii care isi tin evidenta contabila pe calculator pot opta pentru fisele fiscale emise pe calculator, in conformitate cu conditiile cuprinse in ordinul nr.2.312/2001, caz in care nu mai solicita formulare tiparite de fise fiscale.

Depunerea fiselor fiscale se face la unitatea fiscala in a carei raza teritoriala angajatorul isi are sediul sau domiciliul, sau unde este luat in evidenta fiscala.

In cazul modificarilor, in cursul anului, a datelor de identificare, in exemplarul care se depune la organul fiscal, vor fi inscrise datele de identificare valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal pentru care se depune fisa fiscala, sau, dupa caz, la data incetarii raportului de munca cu angajatul respectiv.

Fisele fiscale se grupeaza in pachete distincte pe tip de fise:

pachete cu Fisa Fiscala1;

pachete cu Fisa Fiscala2.

Pachetele cu Fisa Fiscala1 se aranjeaza pe categorii:

fise ale angajatilor pentru care s-a efectuat operatiunea de regularizare anuala;

fise ale angajatilor pentru care nu s-a efectuat operatiunea de regularizare anuala, in cazul angajatilor cu mai multe surse de venit.

fise ale angajatilor pentru care nu s-a efectuat operatiunea de regularizare anuala, in cazul angajatilor care nu au lucrat intreg anul fiscal;

fise ale angajatilor pentru care nu s-a efectuat operatiunea de regularizare anuala, in cazul angajatilor ai caror angajatori nu sunt obligati, potrivit legii, sa efectueze regularizarea.

Pentru persoanele fizice care inceteaza sa obtina venituri din salarii in timpul anului, platitorii vor inmana persoanei respective fisa fiscala cu specificatia 'copie pentru angajat', o data cu definitivarea formelor de lichidare sau la incetarea raportului in baza carora au fost obtinute veniturile asimilate salariilor.

Daca la un angajat intervin schimbari care conduc la modificari ale deducerii personale suplimentare, in urma instiintarii angajatorului, acesta va inscrie pe fisa fiscala 1 modificarile aparute. Modificarea se poate face si pentru luni deja expirate din anul calendaristic in curs.

Angajatorul mai poate face modificari la Fisa Fiscala 1 in cursul anului calendaristic, daca constata ca inscrisurile facute sunt gresite.

In cazul angajatilor pentru care angajatorul nu efectueaza regularizarea anuala a impozitului pe salarii, determinarea venitului anual impozabil din salarii, calcularea impozitului anual, precum si regularizarea sumelor ce reprezinta diferente intre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, se pot efectua pe baza de cerere, de organul fiscal competent.

Contribuabilii au si ei obligatii ca:

sa instiinteze in scris angajatorul in cazul in care mai obtine si alte venituri de natura celor care se globalizeaza (venituri salariale, altele decat cele din functia de baza, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor), in perioada 1-15 ianuarie a anului urmator celui pentru care se efectueaza regularizarea;

sa calculeze impozitul, sa il declare si sa il plateasca in termen de 15 zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul, personal sau prin reprezentant fiscal, in cazul in care isi desfasoara activitatea in Romania si obtine venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si in cazul in care sunt angajati ai misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare acreditate in Romania.

In plus, fata de Ordonanta Guvernului nr.73/1999, se mai prevede ca misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine autorizate sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calcularea, retinerea si virarea impozitului pe venitul din salarii.





2.8. Impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor


Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurile mobile si imobile, obtinute de catre proprietari, uzufructar sau alt detinator legal. In aceasta categorie se cuprind veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri a bunurilor imobile si mobile, precum si veniturile obtinute din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc pe baza contractului incheiat intre parti, in forma scrisa si inregistrata la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia.

Obligatia de a inregistra la organul fiscal, in forma scrisa, contractul de cedare a folosintei revine proprietarului, uzufructarului sau detinatorului legal.

In cazul bunurilor mobile contractul se va inregistra la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul contribuabilului.

Cedarea folosintei bunurilor se poate face pe baza:

contractului de inchiriere sau arenda;

contractului de uzufruct;

contractului de comodat.

In cazul contractului de inchiriere, chiriasul poate subinchiria, modifica sau imbunatati locuinta numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, daca acestea nu sunt interzise prin contractul de inchiriere principal. Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala de nici un drept impotriva proprietarului si nici impotriva oricarui titlu de ocupare. Si aceste contracte de subinchiriere trebuie inregistrate la organele fiscale teritoriale.

Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura realizate de proprietar, uzufructar sau alt detinator legal.

In comparatie cu Ordonanta nr.73/1999, legiuitorul se simte obligat sa precizeze modul de stabilire a venitului brut anual din cedarea folosintei bunurilor. Acesta se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul platii chiriei sau a arendei. In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului de inchiriere, chiriasul e obligat sa paraseasca locuinta la expirarea termenului contractual.

Venitul net se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructarului sau a detinatorului legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. Aceste cheltuieli ce cad in sarcina proprietarului, uzufructarului sau detinatorului legal sunt legate de intretinerea si repararea locuintei inchiriate. Chiriasul va putea efectua aceste lucrari, daca degradarea produsa este de natura sa afecteze folosinta normala a cladirii, locuintei, si numai atunci cand proprietarul, la sesizarea scrisa a chiriasului, nu a luat masuri de executare a lucrarii in termen de 30 de zile de la data sesizarii.

Chiria practicata pentru locuinta va acoperi cheltuielile de administrare, intretinere si reparatii, impozite pe cladire, teren, precum si recuperarea investitiilor, in functie de durate stabilite conform prevederilor legale si un profit supus negocierii intre parti.

In situatia in care chiria /arenda reprezinta echivalentul in lei a unei valute, venitul brut anual va fi pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere.

Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli reprezentand cheltuielile aferente veniturilor. Spre deosebire de Ordonanta Guvernului nr73/1999, care prevedea o cota de 30% aplicata la venitul brut, prezenta ordonanta diferenteaza aceste cote astfel:

a)   50%, aplicata la venitul brut, in cazul constructiilor;

b)   30%, aplicata la venitul brut, in celelalte cazuri.

Aceasta modifcare a fost produsa pentru o impozitare cat mai echitabila pentru contribuabili, in functie de tipul bunului a carui folosinta a fost cedata.

Obligatiile proprietarului si ale chiriasului, in cazul contractului de locatiune (in linii mari sunt aceleasi si in cazul contractelor de arenda, uzufruct si comodat) sunt:

- ale proprietarului:

sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta;

sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta, de exploatare si de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei;

sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii, elementele de constructie exterioare cladirii (acoperis, fatada, imprejurimi, curtile si gradinile, precum si spatiile comune din interiorul cladirii: casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scari exterioare).

sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, canalizare, incalzire centrala, instalatii de antena colectiva, telefonice, etc.)

- ale chiriasului:

sa efectueze lucrarile de intretinere, reparatie sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii.

Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor, sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare, completand jurnalul de incasari si plati.

Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor, sunt obligati sa efectueze plati anticipate cu titlu de impozit, in baza deciziei de impunere emisa de organul fiscal competent. Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal, luand ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul din decizia de impunere pentru anul fiscal precedent. Venitul estimat va reprezenta suma prevazuta in contract a fi incasata in cursul anului fiscal in declarare. Daca in contract este prevazuta suma lunara ce urmeaza a fi incasata conform contractului, se va inmulti aceasta suma cu numarul de luni din anul de declarare. In cazul in care, in contract sunt prevazute sume in valuta, se va inscrie suma in lei, la cursul de schimb oficial din ziua in care se completeaza declaratia estimativa.

Exemplu de calcul privind determinarea venitului anual estimativ din cedarea folosintei bunurilor si stabilirea platilor anticipate.


Exemplu


Conform 'Declaratiei privind veniturile estimate din cedarea folosintei bunurilor' se deduce ca doamna Popescu Georgeta inchiriaza un apartament cu 3 camere pe perioada de un an, incepand de pe data de 31 martie 2002. In contract se mentioneaza o chirie de 200$/luna, cursul de schimb leu/dolar la acea data fiind de 33 100 lei/$. Chiriasul se angajeaza sa plateasca cheltuielile de intretinere estimate a reveni cate 1.000.000 lei/luna.


Venituri din chirii(200$*33.100 lei)                                6.620.000

Cheltuieli achitate de chirias        1.000.000

Total venit brut lunar                     7.620.000

Cheltuieli deductibile aferente venitului

3.810.000

Venituri lunare impozabile            3.810.000

Venit impozabil anual estimat

34.290.000

Calculul impozitului



Total impozit anual anticipat din care: 6.901.700

plati trimestriale anticipate 2.300.567



2.9. Impozitarea veniturilor din dividende si dobanzi


In articolul 33 al Ordonantei Guvernului nr.7/2001, legiuitorul se simte obligat sa defineasca notiunea de dividend ca fiind orice distribuire facuta de o persoana juridica, in bani si/sau in natura, in favoarea actionarilor sau a asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierdere.

Dividendul repartizat este in functie de marimea profitului net si de numarul actiunilor sau a partilor sociale detinute de actionar sau asociat, avand la baza bilantul contabil si contul de profit si pierdere.

Se cuprind in aceasta categorie de venituri, in vederea impunerii, si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii.

Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii se impun cu o cota de 5% din suma acestora.

Veniturile sub forma de dobanzi sunt veniturile obtinute din titluri de creanta de orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor imprumutati, precum si din titlurile de participare la fondurile deschise de investitii pentru care pretul de rascumparare este mai mare decat pretul de cumparare. Este asimilata dobanda si acea parte a sumelor asigurate obtinute din asigurarile de viata prin produse care au la baza principiul economisirii pure.

Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de rascumparare.

Pretul de cumparare (subscriere) este pretul pe care il plateste investitorul persoana fizica si e format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de cumparare.

Sunt considerate venituri din dobanzi:

dobanzile obtinute din obligatiuni;

dobanzile obtinute pentru depozitele la termen (inclusiv la certificatele de depozit);

componenta investitionala in cazul asigurarilor de tipul economisirii pure;

suma primita de detinatorul de titluri de participare la fondurile dechise de investitii, ca difernta intre pretul de rascumparare si cel de cumparare;

suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;

alte venituri obtinute din titluri de creanta.

Potrivit articolului 35 al Ordonantei Guvernului nr. 7/2001, sunt scutite de impozit:

dobanzile aferente titlurilor de stat;

dobanzile la depozitele la vedere la care sunt asimilate si dobanzile aferente la depunerile la Casa de Ajutor Reciproc;

dobanzile aferente obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor entitati emitatoare de obligatiuni care vizeaza constructia de locuinte.

Obligatia achitarii impozitului revine platitorului de dividende si dobanzi, utilizandu-se metoda stopajului la sursa. Aceste venituri se impoziteaza cu o cota de 1%.

Veniturile sub forma de dobanzi si veniturile din dividende au in comun faptul ca provin din operatiuni de capital. Amandoua categoriile au drept caracteristica impunerea la sursa, impozitul fiind final.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venit sub forma de dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor sau partilor sociale catre actionari sau asociati. Plata impozitului se va efectua in urmatoarele momente:

in momentul achitarii dividendelor, daca se platesc in anul in care se aproba distribuirea de dividende;

pana la 31 decembrie a anului in care se aproba distribuirea de dividende, daca aceste venituri nu au fost achitate pana la aceasta data.

Pentru veniturile sub forma de dobanzi obligatia calcularii si retinerii impozitului revine platitorilor de astfel de venituri in momentul calculului acestuia, iar obligatia virarii le revine tot lor, lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face calculul dobanzii.

In cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, obligatia calculului, retinerii si virarii impozitului datorat pe venitul sub forma de dividend revine:

societatii de investitii, in cazul in care aceasta nu are incheiat un contract de administrare;

societatii de administrare, in cazul in care societatea de investitii are incheiat un contract de administrare.

Pentru a evidentia modul de impozitare finala a veniturilor din dividende si dobanzi, se da urmatorul exemplu:


Exemplu1


Societatea comerciala 'Floarea de colt SRL' are de distribuit dividende unui singur asociat, Constantin Tanase, astfel:


Suma dividendelor brute repartizate

de societate pentru asociat          252.500.000

Dividende brute platite la 16.10.2001                           200.000.000

Dibidende brute neridicate la 31.12.2001           52.000.000

Impozit platit la 16.10.2001


Impozit pe venit din divedende scadent

si care se vireaza la bugetul de stat

2.625.000



Exemplu2


O persoana a constituit un depozit la termen pe 3 luni la Banca Romana pentru Dezvoltare, in suma de 10.000.000 lei cu o dobanda de 29%. Dobanda cuvenita lunar se capitalizeaza.


An2002/ luna

Dobanda aferenta depozitului

Impozit datorat

(1%)

Scadenta virarii impozitului la buget

Ianuarie

246.301

2.463

25.02.2002

Februarie

227.890

2.279

25.03.2002

Martie

257.864

2.578

25.04.2002

 

TOTAL

7.320

 


Calculul dobanzii lunare s-a efectuat pe baza relatiei:



D- dobanda;

S- suma;

Nz- numarul de zile ale lunii;

Rd- cota procentuala a dobanzii anuale;



2.10. Alte venituri


Conform Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 'Alte venituri' reprezinta:

veniturile obtinute din jocuri de noroc;

veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare;

veniturile obtinute din vanzarea partilor sociale;

veniturile obtinute din premii si prime in bani si/sau in natura;

diverse venituri.

Veniturile obtinute sub forma de premii si prime pot fi:

prime in bani si/sau in natura sub forma premiilor pentru sportivi;

premiile pentru antrenori si alti tehnicieni;

primele de lot;

premiile acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la festivaluri si alte concursuri internationale;

orice alte castiguri de aceeasi natura.

Nu fac parte din sumele impozabile, veniturile pentru care se aplica scutiri de impozit pe venit, veniturile din salarii si celelalte venituri de natura salariala.

Sunt scutite de impozit veniturile obtinute din jocuri de noroc si din premii in bani si/sau in natura, sub valoarea de 6.000.000 care se considera neimpozabila, pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.

Toate veniturile incadrate la aceasta grupa generalizata de 'Alte venituri' se impoziteaza prin metoda stopajului la sursa, impozitul este final si deci aceste venituri nu intra la globalizare.

Atat veniturile obtinute din jocuri de noroc cat si cele obtinute din prime si premii in bani si/sau in natura de orice fel se impun prin retinere la sursa cu o cota de 10% aplicata asupra diferentei dintre venitul brut si suma reprezentand venitul scutit de impozit de 6.000.000 de lei.

Obligatia calcularii si retinerii acestor impozite finale revine platitorilor de venit si se efectueaza in momentul platii venitului catre contribuabil. Virarea la bugetul statului se face tot de catre platitorii de venit pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sunt castigurile de capital obtinute ca urmare a operatiunilor de vanzare- cumparare de valori mobiliare

Castigul de capital reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de valori mobiliare, diminuata, dupa caz, de comisionul datorat intermediarilor.

Valorile mobiliare pot fi: actiuni, obligatiuni, precum si instrumente derivate sau orice alte titluri de credit, incadrate de Comisia Valorilor Mobiliare in aceasta categorie.

Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 defineste mai bine veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si clarifica unele aspecte privind impozitarea acestor venituri. Se pastreaza aceeasi cota de 1% aplicata asupra castigului de capital din vanzarile de valori mobiliare, precum si asupra castigului din vanzarea partilor sociale.

In comparatie cu Ordonanta Guvernului nr.73/1999, prezenta ordonanta prevede si modul de calcul si retinere a impozitului datorat pe veniturile din tranzactii de valori mobiliare, tinand cont de specificitatea domeniului. Astfel pentru veniturile reprezentand castig de capital obtinut din tranzactii pe piata de capital, impozitul se calculeaza si se retine in momentul inregistrarii castigului la data efectuarii tranzactiei.

Castigul din vanzarea partilor sociale se determina ca diferenta intre valoarea de vanzare si valoarea nominala. Acest castig este supus impunerii ca venit din transferul dreptului de proprietate asupra partilor sociale.

In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, valoarea nominala a acestora va fi asimilata cu pretul de cumparare, la prima tranzactionare.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venit sub forma de castiguri de capital revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz, conform legii. Impozitul se calculeaza si se retine in momentul platii si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Si acest impozit se considera a fi un impozit final.

Un caz aparte il reprezinta castigul obtinut ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale si castigul de capital obtinut din operatiuni de vanzare- cumparare de valori mobiliare in cazul societatilor inchise. Obligatia calcularii si retinerii impozitului revine dobanditorului de parti sociale sau valori mobiliare in momentul incheierii tranzactiei pe baza contractului incheiat intre parti. Si termenul de plata a impozitului catre bugetul de stat sufera niste modificari speciale in sensul ca, virarea impozitului trebuie sa se faca pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului sau in registrul actionarilor, dupa caz.

Aceasta restrictie trebuie respectata intocmai intrucat operatia de transcriere a dreptului de proprietate nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul statului.

O caracteristica specifica venitului din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale este ca pierderile inregistrate in tranzactiile de acest gen nu se compenseaza cu castigul realizat din astfel de operatiuni de vanzare- cumparare.

Veniturile care nu se gasesc in mod expres mentionate, precum si cele realizate cu caracter intamplator se supun impunerii cu o cota de 10% aplicata asupra venitului brut, impozitul fiind final. Prin aceste venituri s-ar putea intelege:

remuneratia pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de detentie, acordate potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;

veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitatii;

veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centre de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla, etc. si care nu provin din gospodaria proprie;

veniturile realizate din prestari servicii cu caracter intamplator desfasurate in agricultura, silvicultura, pentru care nu e necesara autorizatie de desfasurare ca activitate independenta.

Impozitul se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri si se vireaza la bugetul de stat pana la 25 a lunii urmatoare realizarii venitului. In functie de natura venitului care se incadreaza in aceasta categorie, Ministerul Finantelor, prin ordin al ministrului finantelor, poate stabili alte termene de plata.

Platitorii de venituri cu retinere la sursa a impozitului declara impozitul calculat si retinut, completand in acest sens 'Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul statului'. Raspunderea asupra corectitudinii stabilirii impozitului calculat si a platii acestuia revine platitorului de venit. Totodata, platitorii de venit cu regim de retinere la sursa sunt obligati sa comunice organului fiscal competent, informatiile cu privire la calcularea impozitului retinut pentru fiecare beneficiar de venit. Comunicarea se poate face pana la 31 martie a anului curent pentru anul expirat.



2.11. Impozitarea veniturilor din pensii


Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 largeste sfera de aplicare a impozitului pe venitul global si asupra veniturilor din pensii. Aceasta categorie de venituri nu era inclusa inainte ca o categorie distincta a veniturilor impozabile. Acum, in articolele 44 si 45, se trateaza pe larg aceasta problema si se prezinta modul de calcul, retinere si virare la bugetul de stat.

Venitul net din pensie reprezinta diferenta dintre venitul brut din pensie si contributia la asigurarile sociale de stat.

Venitul brut din pensie reprezinta sumele platite cu titlu de pensii de asigurarile sociale de stat, dupa caz, pensii platite din bugetul statului, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordata pentru asigurarile sociale de sanatate.

Totalitatea veniturilor nete incasate cu titlu de pensie de catre contribuabili, platite atat din fonduri constituite din contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, cat si cele primite cu titlu de pensie finantata de la bugetul statului, potrivit legii, se impoziteaza pentru partea ce depaseste 5.000.000 lei/luna. Astfel baza de calcul pentru impozitul lunar pe veniturile din pensii se determina prin deducerea din suma venitului net din pensii, a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei.

Impozitul pe venitul din pensii se calculeaza lunar de unitatile platitoare a acestor venituri prin aplicarea baremului lunar:


Transe de venit lunar impozabil

Impozit lunar

Pana la 1.800.000



324.000+23% pentru ceea ce depaseste 1.800.000 lei


968.000+28% pentru ceea ce depaseste 4.600.000 lei


1.724.000+34% pentru ceea ce depaseste 7.300.000

Peste 10.200.000

2.710.000+40% pentru ceea ce depaseste 10.200.000


Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat la unitatea fiscala pe raza careia isi au sediul platitorii de venituri din pensii, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor.

Se specifica ca impozitul pe veniturile din pensii este final, deci el nu va intra la globalizare.

La fel ca si in cazul salariilor restante, drepturile de pensii restante se defalca pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat.

Modul de calcul al impozitului pe venitul din pensii este prezentat si practic in exemplul urmator:




Exemplu


Costin Georgian este pensionar si are:


Venituri din pensii 6.200.000

Contributia la asigurari sociale

de sanatate(7%)    434.000

Venit net din pensii 5.766.000

Suma neimpozabila 5.000.000

Suma impozabila 766.000

Impozit 137.880

Deci, domnul Costin Georgian va primi o pensie in valoare de

5.628.120 lei (5.766.000-137.880).



2.12. Venituri din activitati agricole


Pana la data prezentei ordonante, veniturile din activitati agricole nu se impozitau. Ordonanta Guvernului nr.7/2001 vizeaza ca fiind baza de impunere, urmatoarele venituri agricole:

veniturile din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole;

alte asemenea.

Toate aceste venituri se impoziteaza cu o cota de 15% asupra venitului net, considerandu-se ca impozitul este final.

Venitul net se determina pe baza de norme de venit. Normele de venit se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, cu avizul directiei teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentelor si Padurilor, pana cel tarziu la data de 31 mai a anului fiscal.

Contribuabilii sunt obligati sa depuna, pana la data de 30 iunie a fiecarui an fiscal in care isi desfasoara activitatea, o declaratie de impunere la organul fiscal pe raza caruia se afla terenul.

Spre deosebire de veniturile din activitati independente care se impun pe baza de norme de venit, dar se globalizeaza la venitul anual global, veniturile din activitati agricole intra in categoria care se impoziteaza cu impozit final, deci nu intra la globalizare. Avand in vedere acest fapt, impozitul se plateste in cursul anului fiscal in cauza, o data cu desfasurarea activitatii agricole, la organul fiscal de domiciliu al contribuabilului, in proportiile si la termenele urmatoare:

50% pana la 1 septembrie inclusiv;

50% pana la 15 noiembrie inclusiv.



2.13. Aspecte fiscale internationale


Avand in vedere ca exista contribuabili persoane fizice cu domiciliu in Romania care obtin venituri din strainatate, legiuitorul a prevazut un capitol special in care sa trateze aspectele legate de acest gen de venituri. Astfel venitul este considerat din Romania, daca locul de provenienta al veniturilor persoanelor fizice, al exercitarii activitatii sau locul de unde acestea obtin venituri se afla pe teritoriul Romaniei, indiferent daca este platit in Romania sau din/in strainatate. Toate veniturile care nu se includ in categoria de venituri din Romania, sunt considerate a fi venituri din strainatate.

Atunci cand o persoana fizica romana cu domiciliul in Romania obtine venituri impozabile atat din Romania cat si din strainatate, acestea se cumuleaza si se supun impunerii in Romania.

In cazul in care, pentru veniturile din strainatate, statul in care au fost obtinute si-a exercitat dreptul de impunere asupra acestor venituri, persoanele care au obtinut veniturile respective au dreptul sa deduca din impozitul pe venitul global calculat in Romania, impozitul pe venit platit in strainatate pentru acele venituri, daca intre Romania si statul respectiv exista conventie de evitare a dublei impuneri. Deducerea impozitului platit in strainatate din impozitul pe venitul global datorat in Romania se acorda sub forma creditului fiscal extern.

Creditul fiscal extern, conform prevederilor Ordonantei Guvernului 7/2001, reprezinta suma platita in strainatate cu titlu de impozit si recunoscuta in Romania, care se deduce din impozitul pe venit datorat in Romania.

Creditul fiscal extern se acorda numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

persoana careia i se acorda creditul fiscal extern sa fie persoana fizica romana cu domiciliul in Romania;

impozitul aferent venitului realizat in strainatate a fost platit direct sau prin retinere la sursa, lucru dovedit cu documente care atesta plata;

impozitul datorat si platit in strainatate este de aceeasi natura cu impozitul pe venitul datorat in Romania.

Creditul fiscal extern se acorda separat pentru veniturile realizate pe fiecare tara la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent veniturilor din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferent venitului din strainatate.

In cazul veniturilor a caror impunere in Romania este finala, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania.

Pentru acordarea creditului fiscal extern, persoana fizica romana cu domiciliul in Romania trebuie sa:

declare veniturile realizate in strainatate in cadrul declaratiei de venit global a anului de realizare a venitului;

anexeze la declaratia de venit global documentul care atesta plata in strainatate a impozitului care se solicita a fi recunoscut.

Plata impozitului retinut in strainatate se dovedeste printr-un document numit certificat de rezidenta fiscala, eliberat de autoritatea fiscala a statului respectiv. Acest document, in original, atesta faptul ca persoana respectiva este rezident al statului respectiv si ca ii sunt aplicabile prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.

Creditul fiscal extern nu va fi acordat daca:

documentul nu se depune la termenul stabilit de ordonanta, respectiv 30 aprilie a anului urmator celui de realizare a venitului;

documentul de atestare a platii impozitului in strainatate nu este anexat la declaratia de venit global;

daca persoana fizica apartine unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.

In cazul in care documentul care atesta plata impozitului in strainatate nu e depus o data cu declaratia de venit global, creditul fiscal extern va fi acordat la momentul prezentarii acestui document, autoritatea fiscala romana declansand procedura de regularizare a impozitului anual ramas de achitat in Romania in acel moment.

Momentul in care se acorda creditul fiscal extern este dupa determinarea impozitului pe venitul anual global datorat in Romania.

Calcularea creditului fiscal extern se face de catre organul fiscal in raza caruia isi are domiciliul contribuabilul care a obtinut venit din strainatate. Organul fiscal va calcula separat creditul fiscal extern pe fiecare natura de venit, prin raportarea venitului obtinut din strainatate si declarat la venitul mondial realizat de contribuabilul respectiv.

In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului.

Este important de retinut ca reglementarile conventiilor de evitare a dublei impuneri se aplica prioritar fata de reglementarile Ordonantei Guvernului nr. 7/200. De asemenea un aspect important ar fi ca in situatia in care cotele de impunere din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impunere mai favorabile.

Creditul fiscal extern, in cazul impunerii veniturilor care se globalizeaza, are o limita maxima care poate fi dedusa din impozitul pe venitul anual global datorat in Romania. Limita maxima se calculeaza astfel:




,unde:

Cfe- credit fiscal extern;

Vs- venituri din surse din strainatate;

IVG- impozitul pe venitul global;

VM- venit mondial.

Venitul mondial reprezinta suma veniturilor din Romania si din strainatate din categoriile de venituri: din activitati independente, salarii, cedarea folosintei bunurilor, alte venituri realizate de o persoana fizica romana cu domiciliul in Romania.

Creditul fiscal extern acceptat ca fiind deductibil din impozitul pe venitul global, fata de impozitul platit in strainatate poate fi:

mai mare decat impozitul platit in strainatate, caz in care suma care se deduce este la nivelul platit in strainatate;

mai mic decat impozitul platit in strainatate, caz in care suma care se deduce este la nivelul sumei calculate potrivit formulei de mai sus.

In ceea ce priveste ordinea tarilor pentru care se acorda creditul fiscal, aceasta va fi stabilita in functie de momentul platii impozitului in strainatate, respectiv primul credit fiscal va fi acordat pentru impozitul din tara in care s-a platit mai intai impozitul, apoi pentru tara in care s-a facut o a doua plata s.a.m.d.

Veniturile obtinute din strainatate de persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, a caror impunere in Romania este finala, se supun impozitarii in Romania.

Creditul fiscal extern, in cazul veniturilor care se impun la sursa, este limitat la impozitul pe venit similar datorat in Romania.

Creditul fiscal extern se va acorda astfel:

in situatia in care in strainatate cota de impunere e mai mare decat in Romania, creditul fiscal extern e limitat la impozitul pe venit aplicand cotele din Romania;

in situatia in care in strainatate cota de impunere e mai mica decat in Romania, creditul fiscal extern e calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual a ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicand cotele din Romania si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.

O exceptie o constituie contribuabilii persoane fizice romane fara domiciliu in Romania, precum si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din Romania in calitate de artisti de spectacol, cum sunt: artisti de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau sportivi, din activitatile lor personale desfasurate in aceasta calitate, precum si cei ce realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Veniturile acestora se impun cu o cota de 15% aplicata la venitul brut, prin retinere la sursa, impozitul fiind final. Impozitul retinut la sursa de catre platitorii de venit se varsa la buget in aceeasi zi in care se efectueaza plata venitului supus impunerii.

Exemplu de calcul al impozitului pe venitul global in cazul unei persoane ce beneficiaza de credit fiscal extern.


Exemplu


O persoana fizica romana cu domiciliul in Romania obtine in anul 2001 urmatoarele venituri:

venit de natura salariala din Germania reprezentand echivalentul a 300.000.000 lei, pentru care i s-a retinut in Germania un impozit reprezentand echivalentul a 60.000.000 lei;

venit din chirii ca urmare a inchirierii unui apartament pe care il detine in Austria, in suma de 67.500.000 lei, pentru care a platit in Austria un impozit de 13.500.000 lei;

venit din activitatea salariala in Romania de 10.830.000 lei pentru care a platit un impozit in cursul anului 2001 de 1.949.400 lei.

Impozitul pe venitul global se calculeaza potrivit baremului anual de impozitare.

La 31 martie 2002 persoana fizica respectiva declara veniturile pe care le obtine din Romania si din strainatate:


Venit din Romania                         10.830.000

Venit din Germania                       300.000.000

Venit din Austria    67.500.000

Venit mondial                                 378.330.000


Venitul supus impozitarii in Romania, dupa scaderea deducerilor personale de baza acordate pentru perioada lucrata in Romania este de:


378330.000 – 14.313.000 =364.017.000 lei



Impozitul pe venitul global:



= 29.328.000 + 101.446.800 = 130.774.800 lei


Credit fiscal pentru impozit =(300.000.000/378.330.000)*130.774.800

platit in Germania = 103.698.980 lei

Dar in Germania impozitul platit a fost de 60.000.000 lei, deci creditul fiscal acordat in Romania pentru impozitul platit in Germania este de 60.000.000 lei.


Credit fiscal pentru impozit =(67.500.000/378.330.000)*130.774.800

platit in Austria = 23.332.264 lei


Dar in Austria impozitul platit a fost de 13.500.000 lei, deci creditul fiscal acordat in Romania pentru impozitul platit in Austria este de 13.500.000 lei.


130.774.800 – 60.000.000 – 13.500.000 = 57.274.800 lei

impozitul pe      credit fiscal credit fiscal impozit ramas

venit global          pentru pentru de plata in

Germania Austria Romania


Din acest impozit (57.274.800 lei) se scade impozitul platit in Romania in timpul anului 2001, in suma de 1.949.400 lei, deci persoana in cauza mai are de platit in Romania o diferenta de impozit de:


57.274.800 –1.949.400 = 55.325.400 lei


Acest impozit de 55.325.400 lei trebuie platit la bugetul de stat.



2.14. Impozitarea asociatiilor fara personalitate juridica


Veniturile din activitati independente pot fi obtinute fie de persoane singulare, fie de asocieri de persoane, fara insa ca asocierea sa dobandeasca personalitate juridica.

Asocierile fara personalitate juridica se pot constitui pe baza unor legi speciale, specifice fiecarei profesii sau a prevederilor Codului Civil.

Pentru fiecare asociere fara personalitate juridica constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:

a)   partile contractante;

b)   obiectul de activitate si sediul asociatiei;

c)    contributia asociatilor in bunuri si drepturi;

d)   cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderilor din cadrul asociatiei;

e)   desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;

f)     conditiile de incetare a asocierii.

In Romania, in prezent, exista urmatoarele forme de asociere, reglementate legal:

asociatii familiale organizate pe baza de libera initiativa;

cabinete medicale individuale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila asociata;

cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale;

birou notarial individual, notari publici asociati;

asocieri constituite prin intelegere verbala sau scrisa, contract de societate;

asociatiuni prin participatiuni.

Nu se constituie forme de asociere fara personalitate juridica pentru:

expertii contabili care pot sa-si desfasoare profesia individual sau in cadrul societatilor comerciale;

farmacistii care pot sa-si exercite profesia pe baza autorizatiei de libera practica;

medicii veterinari care pot sa-si desfasoare activitatea independent, ca persoane fizice sau ca persoane juridice;

consultantul de plasament in valori mobiliare care poate fi autorizat pentru desfasurarea activitatilor de consultanta, de plasament in valori mobiliare, ca persoana fizica in nume propriu sau in calitate de angajat al unei persoane juridice.

Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal teritorial in raza caruia isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia.

Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor in cazul in care acestea nu cuprind elemente minimale.

Fiecare asociatie trebuie sa-si desemneze un asociat care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor fata de autoritatile publice. Acesta are urmatoarele obligatii;

sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;

sa determine venitul net/pierderea obtinute in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;

sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, in termen de 15 zile de la inceperea activitatii producatoare de venit, la organul fiscal teritorial in raza caruia isi are sediul asociatia;

sa transmita o copie a declaratiei fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde in declaratia de venit global, venitul net sau pierderea ce le revine din activitatea de asociere;

sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia, la organul fiscal teritorial in raza caruia isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia;

sa reprezinte asociatia in controalele efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;

sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele legate de acitvitatea desfasurata de asociatie;

sa completeze registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;

alte obligatii.

In cazul in care, intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana la gradul al doilea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membrii asociati si persoanele fizice care au dobandit capacitate restransa de exercitiu.

Venitul net/pierderea asociatiei se distribuie asociatilor in functie de cota lor de participare. Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitia asociatilor.

In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:

se determina un venit net/pierdere intermediar(a) la sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, asa cum sunt acestea inregistrate in evidenta contabila;

venitul net/pierderea intermediar(a) se aloca fiecarui asociat in functie de cotele de participare pana la data modificarii acestora;

la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual(a) se deduce venitul net/pierderea intermediar(a), iar diferenta se aloca asociatilor in functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;

venitul net/pierderea anuala distribuit(a) fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate.

Contributiile asociatilor, conform contractului de asociere, nu sunt considerate venituri pentru asociatie.

In Ordonanta Guvernului nr.7/2001 se specifica ca prevederile de mai sus nu se aplica in cazul:

a)        fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica;

b)        asociatiilor constituite intre o persoana fizica si o persoana juridica.

In baza declaratiei privind venitul estimat pentru asociatiile fara personalitate juridica si situatiei privind distributia pe asociati a venitului net estimat a se realiza la nivelul asociatiei, pe care asociatia este obligata sa le depuna la organul fiscal de care apartine, organul fiscal teritorial emite decizii de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit privind veniturile din acitvitati independente, pentru fiecare asociat din asociatie. La sfarsitul anului, asociatii au obligatia sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal unde isi au domiciliul declaratia de venit global si declaratiile speciale.

Asociatia, prin asociatul desemnat, are obligatia sa depuna, pana la 15 martie a anului urmator, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul, o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat(a) pe asociatie, precum si distributia venitului net/ pierderii pe fiecare asociat..

O copie de pe acesta declaratie se transmite de catre asociatul desemnat, fiecarui asociat. Pe baza acestor copii, asociatii vor cuprinde in declaratia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei.



2.15. Globalizarea veniturilor, determinarea si plata impozitului pe venitul global


Prin Ordonanta Guvernului nr.73/1999 in Romania s-a introdus impozitul pe venitul global, ceea ce presupune insumarea anumitor venituri si impozitarea lor pe baza unor transe de venit. Actuala ordonanta in vigoare, face doar mici modificari in ceea ce priveste reglementarile in aceasta directie. Astfel, venitul anual global se stabileste pentru persoanele fizice cu domiciliul in Romania prin insumarea veniturilor obtinute in tara si in strainatate intr-o perioada de un an, din urmatoarele surse:

1.Venituri din salarii si asimilate salariilor;

2.Venituri din activitati independente

Venituri comerciale:- din fapte de comert;

- din prestari servicii;

- din prestarea unei meserii;

Venituri din exercitarea unei profesii liberale:

- medic;

- avocat;

- notar;

- expert contabil;

- contabil autorizat;

- arhitect;

- consultant de plasament in

valori mobiliare;

-alte profesii asemanatoare.

Venituri din valorificarea dreptului de proprietate intelectuala:

-brevete de inventii;

-desene, modele;

-mostre;

-marci de fabrica si comert;

-procedee tehnice;

-know-how;

-drepturi de autor si drepturi conexe acestora.

Venituri din drepturi conexe dreptului de autor: sportivi profesionisti

3.Venituri din cedarea folosintei bunurilor:

-inchirieri;

-arendari.

Nu se cuprind in venitul anual global urmatoarele categorii de venituri:

venituri din dividende si dobanzi;

venituri din pensii;

venituri din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si a partilor sociale, din premii si prime, precum si din dividendele veniturilor care nu sunt mentionate expres in prezenta ordonanta;

venituri din activitati agricole.

Toate aceste venituri se impoziteaza in cursul anului fiscal si nu se cuprind in globalizare, impozitul fiind final.

Venitul anual global este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevazute mai sus si a veniturilor de aceeasi natura, obtinute de persoanele fizice romane din strainatate, din care se scad, in ordine, pierderile fiscale reportate si deducerile personale.

Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse in venitul anual, altele decat cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute in cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care ramane necompensata in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata.

Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizeaza astfel:

pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a unei activitati independente se poate compensa cu venitul net obtinut in alt loc de desfasurare a unei activitati independente. Daca pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a unei activitati independente se compenseaza numai partial cu venitul net obtinut dintr-un alt loc de desfasurare a unei activitati independente, suma ramasa necompensata reprezinta pierdere fiscala anuala din activitati independente;

pierderea fiscala anuala dintr-o activitate independenta din Romania nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete obtinute din cedarea folosintei bunurilor, in cursul aceluiasi an fiscal;

pierderea fiscala anuala din activitati independente, inregistrate de un contribuabil in Romania nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta in strainatate;

pierderea fiscala din strainatate se compenseaza cu veniturile din strainatate, de aceeasi natura si din aceeasi tara, in cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea anuala necompensata se reporteaza pe urmatorii 5 ani si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si din aceeasi tara obtinute in cursul perioadei respective.

Regulile de reportare a pierderii sunt:

reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;

dreptul la report este personal si netransmisibil;

pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei de 5 ani, este pierderea definitiva a contribuabilului;

compensarea pierderii suportate se efectueaza numai din veniturile din activitati independente si din cedarea folosintei bunurilor.

Etapele de determinare a venitului anual global sunt:

Se determina venitul net/pierderea fiscala pentru activitatea desfasurata in cadrul fiecarei categorii de venit supusa globalizarii potrivit regulilor proprii.

Pentru persoanele fizice asociate, venitul net/pierderea anuala luata in calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita.

Culegerea informatiilor pentru determinarea venitului anual global impozabil se face astfel:

Venitul net din salarii se ia din :

Fisa Fiscala1, suma ce este inscrisa in dreptul rubricii de Total venit net;

Fisa Fiscala2, suma ce este inscrisa in dreptul rubricii de Venit baza de calcul.

Venitul net din activitati independente, care se determina:

in sistem real din evidenta contabila;

in sistem de norme de venit;

prin deducerea cheltuielilor forfetare.

Venitul net din cedarea folosintei bunurilor, care se determina prin metoda cheltuielilor forfetare.

Se insumeaza venitul net, avandu-se in vedere pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere.

Se deduc in ordine pierderile fiscale reportate, acestea reprezentand venitul anual global. Daca pierderile sunt mai mari decat suma venitului net, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.

Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat pe baza declaratiei de venit global prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil. Impozitul anual de achitat se determina ca diferenta intre impozitul anual datorat si sumele platite in cursul anului sub forma de plati anticipate, impozitele retinute la sursa si creditele fiscale externe.

In vederea calcularii impozitului pe venitul global, contribuabilii au anumite obligatii declarative fata de organul fiscal competent. Prin organ fiscal competent se intelege organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul sau alte organe stabilite prin hotarare a Guvernului, dupa caz.

Prin Ordonanta Guvernului 7/2001 se stabileste ca persoanele fizice sunt obligate sa completeze si sa depuna la organul fiscal competent o declaratie de venit global, precum si declaratiile speciale pana la data de 31 martie a anului urmator celui de realizare a venitului. Acest termen a fost preschimbat la 30 aprilie prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.16/2002.

Contribuabilul care realizeaza venitul dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, la functia de baza, pe intregul an fiscal, pentru care angajatorul a determinat venitul anual impozabil din salarii si a efectuat regularizarea, nu are obligatia sa depuna declaratia de venit global. De asemenea, contribuabilul care realizeaza venituri a caror impunere este finala nu are obligatia sa depuna declaratia speciala pentru aceste venituri.

Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a acestuia si se depun la organul fiscal unde se afla sursa de venit.

Declaratiile speciale sunt documente ale contribuabilului care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri:

din activitati independente;

din cedarea folosintei bunurilor .

Se declara veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa in parte.

Declaratiile speciale se depun de urmatoarele categorii de contribuabili care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, veniturile din activitati independente si veniturile din cedarea folosintei bunurilor:

persoane fizice romane fara domiciliu in Romania, pentru veniturile obtinute in Romania;

persoane fizice romane cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute atat din Romania , cat si din strainatate;

persoane fizice romane fara domiciliu in Romania, pentru veniturile obtinute din Romania si persoane fizice straine, pentru veniturile obtinute in Romania, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat.

Contribuabilul care isi desfasoara activitatea in Romania si obtine venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania au obligatia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, sa calculeze, sa declare si sa plateasca impozitul, in termen de 15 zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

Tot declaratii speciale sunt si declaratiile estimative si se refera la venitul estimat a se realiza in cursul anului fiscal. Aceste declaratii se depun de contribuabili si asociati fara personalitate juriidca, in situatia in care incep o activitate in cursul anului fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului sau de la data incheierii contractului de asociere, dupa caz.

Exceptie fac contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa. Acestia nu au obligatia depunerii declaratiei de venit estimativ.

Contribuabilii care incep o activitate independenta, in vederea obtinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii liberale, depun declaratia de venit estimat la organul fiscal unde se afla sursa de venit. Exceptie fac veniturile din proprietate intelectuala, sursa veniturilor fiind considerata domiciliul contribuabilului.

Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, vor depune declaratia de venit estimat la:

organul fiscal pe a carui raza teritoriala pe care se afla bunurile, in cazul veniturilor obtinute din cedarea folosintei bunurilor imobile;

organul fiscal pe a carui raza teritoriala pe care se afla domiciliul contribuabilului, in cazul veniturilor obtinute din cedarea folosintei bunurilor mobile.

Asociatiile fara personalitate juridica vor depune declaratia de venit estimat la organul fiscal pe a carui raza teritoriala se gaseste sediul declarat al asociatiei.

Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul in Romania au obligatia sa depuna la organul fiscal competent o declaratie a veniturilor impozabile cuprinzand veniturile realizate pana in acel moment.

Contribuabilii care au realizat pierderi si cei care au inceput activitatea in cursul anului fiscal sau au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun o data cu declaratia speciala si declaratia estimativa de venit.

Declaratia de venit global trebuie depusa de catre contribuabilii persoane fizice romane, cu domiciliul in Romania care, obtin, atat din Romania, cat si din strainatate, venituri care se globalizeaza, adica: venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din salarii. Exceptie fac contribuabilii care obtin venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, de la functia de baza, pentru activitatile desfasurate in Romania. Acestia nu trebuie sa depuna declaratia de venit global.

Contribuabilii care depun declaratii de impozit pe venit sunt obligate sa anexeze la acestea documentele justificative care atesta drepturile la deduceri personale suplimentare. Aceste documente justificative sunt: certificat de casatorie, certificate de nastere ale copiilor, certificat emis de comisia de expertiza medicala, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe proprie raspundere.

Pe baza declaratiei de venit global, organul fiscal pe raza caruia isi are domiciliul contribuabilul, calculeaza impozitul pe venitul global datorat. Impozitul pe venit global datorat se calculeaza prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil.

Dupa ce se stabileste impozitul pe venitul global datorat pentru anul precedent, organul fiscal emite o decizie de impunere in intervalul stabilit anual prin ordin al ministrului finantelor publice. In aceasta decizie, organul fiscal stabileste si diferentele de impozit anual ramase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determina prin scaderea din impozitul anual datorat a platilor anticipate platite in contul impozitului anual cat si a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din activitati independente, salarii sau cedarea folosintei bunurilor.

Organul fiscal va emite o noua decizie de impunere in cazul in care apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat.

Toti contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati sa efectueze plati anticipate cu titlu de impozit, in baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptandu-se cazul retinerilor la sursa.

Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza caruia se afla sursa de venit, pe fiecare sursa de venit si loc de realizare, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz.

Daca impunerea definitiva se realizeaza dupa expirarea termenului de plata, contribuabilul va plati, cu titlu de impozit anticipat, o suma egala cu cuantumul impozitului aferent trimestrului IV al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal.

Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza chiriei sau arendei din contractul incheiat intre parti. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezinta echivalentul in lei a unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se face impunerea.

Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii finale.

Platile se vor efectua la organul fiscal pe raza caruia contribuabilul isi are domiciliul, indiferent de locul de unde se obtine venitul respectiv si pentru care a intocmit si depus declaratia speciala prevazuta.

Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie.

Cand contribuabilul incepe o activitate independenta sau cedeaza folosinta unor bunuri in cursul anului, primul termen de plata stabilit de organul fiscal competent va fi data de 15 a ultimei luni a trimestrului urmator depunerii primei declaratii speciale.

Pentru neplata la termen a sumelor anticipate cu titlu de impozit, se datoreaza majorari de intarziere calculate conform legii. Calculul si incasarea majorarilor de intarziere se face de/si la organul fiscal pe raza caruia contribuabilul isi are domiciliul.

Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu platile anticipate in urmatoarele cazuri:

a)    contribuabilul nu a depus declaratia de venit global pentru anul fiscal incheiat;

b)    contribuabilul nu conduce evidenta contabila sau datele din contabilitatea condusa nu sunt certe;

c)    contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat.

Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plata anticipata, stabilind alte plati anticipate, in urma unui control ulterior sau daca obtine informatii noi referitoare la activitatea contribuabilului.

Organul fiscal competent are dreptul de a stabili din oficiu, folosind metoda estimarii, obligatia de plata daca:

contribuabilul nu se prezinta in termen de 15 zile de la termenul stabilit de organul fiscal pentru efectuarea corecturilor, in cazul depunerii unei declaratii in a carei completare au fost constatate erori;

contribuabilul nu depune declaratia in termen de 15 zile de la primirea instiintarii prin care organul fiscal ii notifica depasirea termenului legal de depunere a declaratiei;

contribuabilul nu depune declaratii.

Estimarea obligatiei de plata se va face pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la perioada de raportare anterioara: declaratiile depuse pentru perioada anterioara; procese verbale de control.

In cazul in care la dosarul fiscal al contribuabilului nu exista astfel de documente, contribuabilul in cauza va fi supus imediat unui control fiscal. Din documente se vor selecta ultimele venituri si cheltuieli cunoscute ale contribuabilului, care vor fi folosite drept etalon in cadrul procedurii de estimare.

Prima etapa in stabilirea obligatiei de plata va fi actualizarea veniturilor si cheltuielilor folosite drept etalon, avandu-se in vedere rata inflatiei comunicata de Comisia Nationala de Statistica. Rezultatul obtinut va fi ajustat cu alte informatii detinute de organele fiscale (de la terti). Debitul stabilit astfel va fi majorat cu 20%.

In aplicarea acestei proceduri, organul fiscal va intocmi o nota de constatare in care se vor mentiona toate elementele care au dus la determinarea debitului in cauza, precum si penalitatile aplicate pentru nedepunerea la termen a declaratiei. Aceasta nota de constatare trebuie aprobata de conducerea organului fiscal.

Pe baza notei de constatare, organul fiscal va emite o decizie de impunere care va fi comunicata contribuabilului.

Impozitele stabilite din oficiu de organele fiscale pot fi corectate:

la data depunerii efective de catre contribuabil a declaratiei referitoare la venitul pentru care s-a stabilit impozitul din oficiu;

la data unui control fiscal care se desfasoara pentru impozitul care a fost stabilit din oficiu.

Penalitatile care au fost calculate la suma impozitului stabilit din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modul in care se va face regularizarea ulterioara a impozitului.

Contribuabilul are dreptul sa solicite emiterea unei noi decizii de plata anticipata cu titlu de impozit, daca prezinta organului fiscal noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfasurata. Aceasta modificare a platilor anticipate se poate solicita numai daca venitul se modifica cu mai mult de 20% fata de venitul luat in calculul impozitului, o singura data pe an, in cursul semestruluiII. In cazul diferentelor in plus fata de impozitul stabilit initial, sumele respective se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din anul fiscal, iar in cazul diferentelor in minus se diminueaza sumele reprezentand plati anticipate proportional, pe urmatoarele termene de plata. Cand acestea nu sunt suficiente, se diminueaza sumele reprezentand plati anticipate, pentru perioadele anterioare aferente termenelor de plata, incepand cu cele mai apropriate.

Impozitul platit in cursul anului prin plati anticipate va fi regularizat la sfarsitul anului fiscal, comparandu-se aceste impozite cu impozitul datorat de contribuabil.

Daca impozitul datorat este mai mare decat cel platit atunci se va emite o decizie de impunere anuala care va contine suma ramasa de plata in contul impozitului anual. Sumele mai mici de 1.000.000 trebuie platite in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei, iar sumele mai mari de 1.000.000 au termen de plata de 60 de zile, in cel mult doua transe egale.

Daca impozitul datorat este mai mic decat cel platit, atunci decizia de impunere anuala va contine suma de rambursat de catre stat contribuabilului. Sumele platite in plus se compenseaza cu obligatiile neachitate la termen din anul fiscal curent, iar diferenta se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

Veniturile din salarii si cele asimilate salariilor realizate din strainatate ca urmare a activitatii desfasurate in strainatate de persoane fizice romane cu domiciliu in Romania nu se supun globalizarii.

De mentionat ca apatrizii sunt supusi impozitarii, pentru veniturile obtinute in Romania, in acelasi mod de impunere a persoanelor fizice ce obtin venituri din Romania.



2.16.Obligatiile, sanctiunile si drepturile platitorilor impozitului pe venit


Sunt supuse controlului fiscal persoanele fizice si juridice, romane si straine, precum si asociatiile fara personalitate juridica, carora le revin, potrivit reglementarilor in vigoare, obligatii fiscale.

Controlul fiscal cuprinde ansamblul activitatilor care au ca scop verificarea sinceritatii declaratiilor, precum si verificarea corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor fiscale de catre contribuabili.

Obligatiile fiscale cuprind:

obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile si impozitele datorate;

obligatia de calculare, de inregistrare in evidentele contabile si de plata la termenele legale ale impozitelor;

obligatia de calculare, de inregistrare in evidenta contabila si de plata a termenelor legale a impozitelor care se realizeaza prin stopaj la sursa;

oricare alte obligatii ce revin contribuabilului in aplicarea si executarea legilor speciale.                     

Platitorii de impozit pe venit sunt diferentiati, dupa calitatea pe care o au fata de venit astfel:

platitorii de venituri care se impoziteaza prin retinere la sursa;

realizatorii de venituri care se globalizeaza.

Platitorii de venit cu regim de retinere la sursa a impozitelor sunt obligati sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitelor, la organul fiscal competent, la termenul stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Raspunderea pentru corectitudinea calculelor, pentru retinerea si virarea impozitelor la buget, precum si pentru indeplinirea sarcinilor ce rezulta din actele normative in vigoare, le revine tot platitorilor de venit cu regim de retinere la sursa ca o obligatie fata de organele fiscale.

Platitorii de venit cu regim de retinere la sursa sunt obligati sa comunice organului fiscal competent informatii referitoare la calculul retinut pentru fiecare beneficiar de venit, conform formularului stabilit de Ministerul Finantelor Publice in acest sens. Comunicarea se face pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat. Pentru veniturile din salarii, informatiile necesare sunt cuprinse in fisa fiscala pentru care termenul de depunere este ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Platitorii de venituri reprezentand salarii au urmatoarele obligatii:

sa se adreseze unitatii fiscale in a carei raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul, pana la 30 noiembrie a fiecarui an cu o cerere prin care sa solicite fisele fiscale (Fisa Fiscala1 si Fisa Fiscala2) necesare pentru anul urmator;

sa calculeze corect si sa retina, impozitul lunar reprezentand plati anticipate aferente veniturilor salariale, la data efectuarii platii acestora;

sa vireze la bugetul de stat impozitul calculat si retinut, la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale efectuata pentru fiecare luna, dar nu mai tarziu de 25 inclusiv a lunii urmatoare;

sa efectueze evaluarea drepturilor salariale acordate in natura si sa le cuprinda in suma venitului aferent la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva;

sa determine venitul anual din salarii, sa calculeze suma corecta a impozitului anual aferent acestor venituri si sa efectueze, pana in ultima zi a lunii februarie a anului urmator, regularizarea sumelor reprezentand diferentele intre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal, pentru persoanele ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au fost angajati permanenti ai platitorului in tot cursul anului;

nu au alte surse de venituri care se cuprind la globalizare.

sa asigure completarea Fiselor Fiscale1 si 2, conform instructiunilor;

sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa asigure pastrarea si arhivarea lor, cat si a documentelor justificative pe baza carora au fost completate;

sa efectueze in cursul anului fiscal recalcularea impozitului pe venitul salarial pentru angajatii care depun cu intarziere documentele justificative pentru calcularea deducerilor suplimentare;

sa depuna exemplarul fisei fiscale 'copie pentru unitatea fiscala' la unitatea fiscala in raza careia isi are sediul sau domiciliul;

sa inmaneze titularilor de fise fiscale o copie a fisei fiscale personale, atat la data intreruperii contractului de munca sau transferului, cat si la finele anului fiscal, daca angajatii obtin venituri si din alte surse care intra la globalizare.

Fisele fiscale 1 si 2 pentru care angajatorul nu este obligat sa calculeze impozitul anual si sa efectueze regularizarea acestuia, vor fi transmise pana la data de 31 ianuarie a anului urmator, unitatii fiscale in a carui raza teritoriala angajatorul isi are sediul sau domiciliul, sau unde este luat in evidenta fiscala, in vederea regularizarii anuale.

In situatia in care contribuabilul actioneaza in fata organelor fiscale prin reprezentanti fiscali desemnati, acestia raspund solidar cu beneficiarii de venit pentru neindeplinirea obligatiilor de declarare a venitului si de plata a impozitelor datorate.

Contribuabilii desemneaza un reprezentant fiscal, persoana fizica romana cu domiciliul in Romania sau persoana juridica romana, atunci cand nu-si indeplinesc obligatiile fiscale in mod direct.

In cazul altor venituri care se impoziteaza prin metoda stopajului la sursa, avem:

venituri din dividende. Obligatia calculului, retinerii si virarii impozitului pe veniturile din dividende revine persoanei juridice atunci cand:

efectueaza plata dividendelor;

31 decembrie a anului fiscal vizat, daca dividendele nu au fost distribuite pana la sfarsitul anului in care bilantul contabil a fost aprobat;

venituri din dobanzi. Obligatia calcularii, retinerii impozitului pe venitul din dobanzi revine platitorilor de astfel venituri in momentul calculului acestor venituri, iar virarea trebuie sa se faca lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se face calculul dobanzii;

venituri din jocuri de noroc, prime si premii. Obligatia calcularii, retinerii impozitului revine platitorilor de astfel de venituri in momentul platii veniturilor, iar virarea se face pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost retinut;

venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venituri. Virarea se face pana la 25 a lunii urmatoare celei de realizare a venitului. Exceptie fac veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise, cand obligatia calcularii si retinerii impozitului revine dobanditorului de parti sociale sau valori mobiliare. Virarea impozitului trebuie sa se faca pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de porprietate asupra partilor sociale sau valorilor mobiliare.

Beneficiarii de venituri care se globalizeaza au si ei obligatii fiscale catre bugetul de stat. Obligatiile contribuabililor in functie de natura veniturilor sunt:

pentru veniturile obtinute din profesii liberale sau comert:

sa completeze si sa depuna in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii, declaratia de venit estimat, la organul fiscal pe raza caruia se afla sursa de venit;

sa efectueze plati anticipate trimestriale, in 4 rate egale, calculate si comunicate prin decizia de impunere, de catre organul fiscal;

sa conduca evidenta contabila in partida simpla, in vederea determinarii veniturilor;

sa depuna declaratia speciala pentru fiecare sursa de venit;

sa depuna declaratia globala de venit (plus actele necesare deducerilor suplimentare).

pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor:

sa incheie contracte de inchiriere/subinchiriere/ arendare pe care trebuie sa le inregistrteze, in termen de 15 zile de la semnare, la organul fiscal in raza caruia se afla bunul generator de venituri;

sa completeze registrul de incasari si plati ;

sa completeze si sa depuna declaratia de venit estimat in termen de 15 zile de la data incheierii contractului, impreuna cu contractul, la organul fiscal competent;

sa efectueze plati anticipate trimestriale in 4 rate egale, calculate si comunicate, prin decizia de impunere, de organul fiscal;

sa conduca evidenta contabila in partida simpla in vederea determinarii venitului;

sa depuna declaratiile speciale pentru fiecare sursa de venit pana la data de 30 aprilie a anului fiscal urmator celui de realizare a venitului;

sa depuna declaratia de venit global (plus actele necesare deducerilor personale).

pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuala:

sa completeze registrul de incasari si plati;

sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual, calculat de platitorii de venit cu o cota de 15% din venitul brut incasat;

sa solicite, de la platitorii de astfel de venituri, documentele care atesta plata acestor sume;

sa depuna declaratia de venit;

sa conduca evidenta in partida simpla.

Nu se depune declaratia de venit estimat:

pentru veniturile obtinute din activitati independente, obtinute de o singura persoana intr-un punct fix sau ambulant:

sa depuna declaratia de venit estimat in termen de 15 zile de la data eliberarii autorizatiei de functionare/ inceperii activitatii /inregistrarii contractului de asociere;

sa faca plati anticipate trimestriale in contul impozitului anual datorat, in rate calculate si comunicate, prin decizie de impunere, de organul fiscal.

Nu exista obligatia conducerii evidentei in partida simpla. Se poate opta pe trecerea la sistem real de determinare a venitului.

pentru veniturile realizate din activitati independete desfasurate intr-o forma de asociere fara personalitate juridica:

sa incheie, la inceputul activitatii, un contract de asociere, in forma scrisa;

in cazul asociatilor intre care exista legaturi de rudenie pana la gardul al doilea inclusiv, partile sa faca dovada ca participa la realizarea veniturilor cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate.

Asociatia ii atribuie asociatului desemnat urmatoarele obligatii:

sa inregistreze contractul de asociere in termen de 15 zile de la data incheierii, la organul fiscal teritorial;

sa asigure organizarea si conducerea evidentei contabile;

sa reprezinte asociatia in controalele efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;

sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele legate de acitvitatea desfasurata de asociatie;

sa completeze registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;

sa depuna la organul fiscal teritorial declaratia de venit estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului de asociere;

sa faca plati anticipate trimestriale, in contul impozitului anual datorat, calculate si comunicate, prin decizie de impunere, de catre organul fiscal;

sa depuna declaratiile anuale de venit ale asociatilor, o copie a declaratiei fiind transmisa fiecarui asociat care va folosi datele la completarea declaratiei de venit global.

Pentru veniturile obtinute din mai multe surse, contribuabilul are urmatoarele obligatii:

sa solicite fisele fiscale 1 si 2 de la platitorii de venit, in cazul in care acestia nu le-a inmanat cate o copie;

sa depuna declaratia de venit global impreuna cu Fisa Fiscala1 si 2, cat si documentele necesare pentru deducerile suplimentare la organul fiscal in a carei raza teritoriala isi are domiciliul;



sa plateasca diferenta de impozit de plata, calculata si comunicata, prin decizie de impunere anuala, de catre organul fiscal, dupa efectuarea regularizarii.

Pe langa toate aceste obligatii, platitorii de impozite si taxe beneficiaza si de o serie de drepturi constitutionale, cum ar fi:

dreptul de acces liber la justitie;

libertatea individuala;

inviolabilitatea domiciliului. Exceptia o reprezinta situatia in care accesul a fost permis prin hotarare judecatoreasca;

dreptul la informatie;

dreptul la petitionare;

dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica;

dreptul la proprietate;

dreptul la informare si asistenta garantata;

dreptul la confidentialitate;

dreptul la tratament profesional corect si obiectiv;

motivarea rectificarilor;

dreptul la contestatie;

dreptul la compensarea sau restituirea sumelor platite in plus;

prescriptia;

dreptul de a fi crezut

dreptul la asistenta de specialitate;

dreptul de a cunoaste functionarul public.

In plus, Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 mai atribuie contribuabililor niste drepturi. De exemplu, contribuabilii au dreptul sa depuna la organele fiscale obiectiuni asupra actului constatator prin care s-a stabilit impunerea, daca se considera nedreptatiti de modul in care s-a calculat impozitul pe venit.

Contribuabilul are dreptul de a solicita modificarea impozitului stabilit din oficiu daca acesta depune declaratia de impunere sau daca se efectueaza un control fiscal la sediul contribuabilului.

Impozitul stabilit din oficiu este de fapt, un drept al organelor fiscale. Astfel organele fiscale competente au dreptul de a stabili din oficiu, folosind metoda estimarii, obligatia de plata, in cazul in care contribuabilul a depus declaratia de impunere cu erori, date incomplete sau nu s-a prezentat in termen de 15 zile de la data stabilita de organul fiscal pentru efectuarea rectificarilor. (Metoda stabilirii impozitului din oficiu este prezentata in detaliu la capitolul 2.15. Globalizarea veniturilor, determinarea si plata impozitului pe venitul global)

In exercitarea atributiilor ce le revin, organele fiscale au dreptul:

sa examineze orice inscrisuri, documente, registre sau evidente contabile care pot fi relevante pentru determinarea corecta a impozitelor datorate;

sa solicite contribuabililor informatii, justificari sau explicatii referitoare la declaratiile sau documentele supuse controlului;

sa solicite prezenta contribuabilului sau reprezentantului sau legal la sediul organului fiscal de control;

sa faca constatari faptice cu privire la natura activitatii producatoare de venituri impozabile sau pentru identificarea bunurilor sau surselor impozabile;

sa primeasca copii de pe orice inscris, document sau inregistrare contabila;

sa intre in prezenta contribuabilului sau a reprezentantului legal al acestuia, ori in prezenta altei persoane desemnate de contribuabil, in sediul de desfasurare a activitatii sau in locuri in care exista bunurile impozabile sau in care se desfasoara activitatea producatoare de venit. Accesul e permis in cursul programului normal de lucru al contribuabilului, iar in afara acestuia, numai cu autorizarea scrisa a conducerii organului de control fiscal si cu acordul contribuabilului.

Constituie contraventii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, conform Codului Penal, sa constituie infractiuni:

a)   nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor a obligatiilor privind completarea si pastrarea fiselor fiscale;

b)   netransmiterea fisei fiscale si a formularului privind calcularea impozitului retinut pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent pana la data de 28 februarie, respectiv 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.

In comparatie cu Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, la categoria de contraventii, se mai adauga un punct c) neindeplinirea obligatiei de transmitere a fisei fiscale catre angajati.

Toate aceste contraventii sunt referitoare la platitorii de venituri. In ceea ce priveste contribuabilul, el poate fi sanctionat pentru:

a)     nefurnizarea documentelor justificative sau a informatiilor solicitate de catre organele de control fiscal;

b)     neprezentarea la sediul de control fiscal la solicitarea scrisa a acestuia;

c)     refuzul de a permite accesul organului de control fiscal in sediul de desfasurare a activitatii sau in orice alte locuri in care exista bunuri impozabile, in vederea exercitarii controlului fiscal;

d)     netinerea evidentei contabile si documentelor justificative la sediul social declarat sau pastrarea acestora in conditii improprii desfasurarii controlului fiscal.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organul fiscal.

Contraventiile se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 de lei la 50.000.000 de lei. Termenul de prescriere a dreptului de a stabili diferentele de impozit, debite restante si a majorarilor de intarziere pentru neplata la termen este de 5 ani. Dreptul de a constata contraventii si de a aplica amenzi este de 3 ani.

Ca o mentiune la acest capitol 'Obligatii, drepturi si sanctiuni' trebuie precizat ca, in vederea determinarii impozitului pe venit, Ministerul Finantelor Publice are drept de acces gratuit la toate datele, informatiile si bazele de date referitoare la persoane fizice pe care la detin:

organele administratiei publice centrale si locale, institutiilor publice sau de interes public;

institutiile publice sau private care conduc evidenta populatiei sau care inregistreaza, sub orice forma, incheieri de contracte, bunuri sau drepturi, exploatarea proprietatii s.a.

persoanele fizice sau juridice care detin in pastrare sau administrare bunuri si drepturi ori sume de bani ale contribuabililor sau care au relatii de afaceri cu acestia.

Accesul se realizeaza permanent pentru actualizarea bazei de date a Ministerului Finantelor Publice, toate informatiile supunandu-se secretului fiscal.






3.Studiu de caz privind determinarea si plata impozitului pe venitul global



D-na Thomaida Toti desfasoara o activitate independenta prin exercitarea unei profesii liberale, de medic. Contribuabilul are domiciliul in Bucuresti, dar isi desfasoara activitatea in sectorul agricol Ilfov. Impozitarea veniturilor obtinute din acesta sursa se va face in sistem real pe baza evidentei contabile in partida simpla.

Conform Registrului de incasari si plati se constata realizarea unor venituri brute de 107.979.800 lei si efectuarea unor cheltuieli de 77.052.242 lei. Deci, d-na Thomaida Toti are un venit net din profesii liberale de 30.927.558 lei.

Dupa determinarea venitului net din profesii liberale, contribuabilul se va prezenta la Administratia Financiara Ilfov, la inspectorul in a carui jurisdictie teritoriala isi desfasoara activitatea de medic. D-na Thomaida Toti va completa Declaratia speciala privind veniturile din activitati independente- profesii liberale- 204 (Anexa1). In declaratia speciala 204 trebuie sa fie mentionate urmatoarele elemente:

venit brut;

cheltuieli deductibile (luate din evidenta contabila), venit net si, daca este cazul, pierderea fiscala;

venit net;

pierdere fiscala (acolo unde este cazul).

Un element obligatoriu pe care il contine declaratia speciala 204, il reprezinta platile anticipate cu titlu de impozit, adica ceea ce a fost platit efectiv pentru veniturile realizate pentru anul 2001. Platile anticipate sunt consemnate distinct, alaturi de seria si numarul documentului prin care s-au efectuat. Suma platilor anticipate cuprinse in declaratie nu va contine si eventualele majorari de intarziere.

Conform chitantelor de plata, in Declaratia speciala 204 a d-nei Thomaida Toti, se va inscrie o suma totala a platilor anticipate de 9.475.000 lei. Aceasta suma nu coincide cu suma de 9.300.000 lei stabilita prin Decizia de plati anticipate privind venitul estimat din profesii liberale (Anexa2). Diferenta de 175.000 lei provine dintr-o neintelegere la caseria Administratiei Financiare sector 6 Bucuresti, in jurisdictia careia contribuabilul isi are domiciliul.

Declaratia speciala 204 a fost depusa de catre contribuabil si inregistrata de catre organul fiscal pana la data de 30 aprilie 2002 (avand in vedere ca se completeaza pentru veniturile realizate in anul 2001). Depasirea acestui termen limita ar fi atras dupa sine penalitati.

Pe baza venitului net mentionat de contribuabil in Declaratia speciala 204, organul fiscal competent va stabili venitul estimat pentru anul 2002 si va emite o decizie de plati anticipate pe care o va comunica contribuabilului pana pe data de 31 martie 2002, cand trebuie sa se efectueze prima plata anticipata, in contul impozitului pe venitul anual. Avand in vedere ca termenul de depunere a Declaratiei speciale 204 s-a prelungit (prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.16/2002) la 30 aprilie, venitul net pentru anul 2002 va fi estimat de catre organul fiscal pe baza venitului obtinut in anul anterior de catre contribuabil, din aceeasi activitate.

D-na doctor Thomaida Toti mai realizeaza, in cursul anului 2001, venituri din drepturi de proprietate intelectuala prin publicarea unor lucrari de specialitate. Veniturile din aceasta sursa se incaseaza in trei transe distincte (in luna martie, in luna iunie si in luna septembrie), dupa cum urmeaza:




MARTIE

IUNIE

SEPTEMBRIE

TOTAL

Suma bruta





Impozit retinut la sursa





Sume incasate






Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de 25% aplicata la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii. Intrucat d-na Thomaida Toti a ramas la optiunea de impozitare a venitului net obtinut prin cote forfetare, impozitul va fi retinut la sursa cu o cota de 15%. Acest impozit va fi virat de catre platitor la bugetul de stat pana la data de 10 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata venitului

Contribuabilul se va prezenta la Administratia Financiara a sectorului 6 intrucat sursa acestor venituri se considera a fi domiciliul contribuabilului. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala trebuie declarate intr-un formular tip, 'Declaratie speciala privind veniturile din activitati independente- drepturi de proprietate intelectuala' –205 (Anexa 3). Aceasta declaratie speciala trebuie sa contina urmatoarele elemente:

date privind activitatea desfasurata;

venit net din drepturi de proprietate intelectuala;

date de identificare ale platitorului de venit;

impozitul retinut.

La sectiunea 'Venit net din drepturi de proprietate intelectuala' se vor cuprinde informatiile despre:

venitul brut;

cheltuieli (care pot fi determinate in sistem real daca contribuabilul opteaza pentru aceasta forma pana la 31 ianuarie a anului pentru care se solicita acest gen de impunere, pe baza unor documente justificative care sa dovedeasca ca nivelul cheltuielilor efective depaseste nivelul cheltuielilor rezultate din aplicarea cotei forfetare asupra venitului brut; cheltuielile mai pot fi determinate prin aplicarea unei cote forfetare de 25% sau de 40%, in functie de natura creatiei care se supune impozitarii drepturilor din proprietate intelectuala);

venit net;

pierdere fiscala (acolo unde este cazul).

La fel ca in cazul declaratiei 204, exista o sectiune separata 'Date de identificare ale platitorului de venit si impozitul retinut', in care se va specifica distinct fiecare platitor de venit, cu sediul si codul fiscal aferent, specificandu-se suma retinuta ca plata anticipata in contul impozitului pe venitul global. Pentru un venit net de 27.000.000 lei plata anticipata este de 5.400.000 lei, intrucat acest venit este impozitat cu o cota de 15%.

Si declaratia speciala 205 a fost depusa de catre contribuabil si inregistrata de catre organul fiscal pana la data de 30 aprilie 2002 (avand in vedere ca se completeaza pentru veniturile realizate in anul 2001). Depasirea acestui termen limita ar fi atras dupa sine penalitati. O copie a acestei declaratii a fost depusa o data cu declaratia de venit global deoarece ajuta la regularizarea impozitului pe venitul global datorat de contribuabil si la stabilirea cotei de impozitare.

D-na Thomaida Toti detine in proprietate un autoturism pe care il foloseste in interes de serviciu pentru deplasarea la domiciliul pacientilor, pentru procurarea de materiale si pentru alte nevoi ale cabinetului medical, fapt pentru care percepe o chirie de 1.000.000 lei pe luna.

Avand in vedere ca bunul este mobil, d-na Thomaida Toti trebuie sa declare aceste venituri din cedarea folosintei bunurilor la organul fiscal in a carui jurisdictie teritoriala isi are domiciliul, adica la Administratia Financiara a sectorului 6.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor s-au stabilit pe baza contractului incheiat intre parti, in forma scrisa si inregistrata la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia.

Declaratia de cedare a folosintei bunurilor este una tip si se numeste 'Declaratie speciala privind veniturile din cedarea folosintei bunurilor'-206 (Anexa 4). In aceasta declaratie sunt trei sectiuni care cuprind date referitoare la contractul intre parti, venitul net din cedarea folosintei bunului si platile anticipate cu titlu de impozit. Pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunului se vor mentiona urmatoarele elemente:

contravaloarea chiriei (suma lunara multiplicata cu numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului fiscal de la momentul declararii la organul fiscal);

venitul brut, care, pe langa contravaloarea chiriei, mai cuprinde si suma cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului dar sunt efectuate de catre cealalta parte contractanta;

cheltuielile deductibile care sunt intr-o cota forfetara de 30% ( pentru constructii de 50%).

O sectiune a declaratiei speciale 206 este cea a platilor anticipate cu titlu de impozit pe care contribuabilul a trebuit sa le efectueze de-a lungul anului. Platile anticipate au fost stabilite prin decizie de impunere de catre organul fiscal pe baza venitului anual estimat sau pe baza venitului din decizia de impunere pentru anul fiscal precedent.

In cazul nostru, la un venit net de 8.400.000 lei, d-na Thomaida Toti a platit un impozit de 1.512.000 lei, adica a fost impozitata cu o cota de 18% (deoarece venitul sau net de 8.400.000 lei este sub nivelul de 19.700.000 lei, atat cat reprezinta prima transa de venit).

Declaratia speciala 206 a fost depusa si inregistrata la organul fiscal, iar o copie a acesteia a fost anexata la declaratia de venit global, nu mai tarziu de 30 aprilie a anului fiscal urmator celui de realizare a venitului.

D-na Thomaida Toti, la data de 1 Septembrie 2001, din veniturile sale din drepturi de proprietate intelectuala si din cedarea folosintei bunurilor constituie un depozit la termen pe 3 luni, la Banca Romana pentru Dezvoltare, cu dobanda de 29%, fara capitalizare a dobanzii. Depozitul va avea o valoare de 23.300.000 lei (8.975.000 lei –venituri din drepturi de proprietate intelectuala pe luna martie, 6.325.000 lei –venituri din drepturi de proprietate intelectuala pe luna iunie, 8.000.000 lei –venituri din cedarea folosintei bunurilor pe perioada Ianuarie- Septembrie). Dobanda aferenta acestui depozit va fi, la 1 Decembrie 2001, de 1.684.621 lei, calculata dupa formula:




,unde:

D = dobanda;

S = suma;

Nz = numarul de zile;

Rd = cota procentuala anuala a ratei dobanzii.

,adica:




La aceasta suma, banca va percepe un impozit final de 1%, adica de 168.462 lei, pe care il va vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face calculul dobanzii. Veniturile incasate de d-na Thomaida Toti din dobanzi de la depozitul la termen nu se declara in nici o declaratie speciala si nu se cuprind in declaratia de venit global.

Dupa ce a depus declaratiile speciale la organele fiscale competente, d-na Thomaida Toti, trebuie sa depuna o declaratie de venit global la Administratia Financiara a sectorului 6 (in a carei jurisdictie teritoriala isi are domiciliul), pentru veniturile realizate pe anul 2001, pana la 30 aprilie 2002. 'Declaratia de venit global'-200 (Anexa5) trebuie depusa de catre contribuabil sau de catre reprezentantul lui fiscal impreuna cu toate documentele justificative, inclusiv cele care atesta dreptul la deduceri suplimentare.

In cazul d-nei Thomaida Toti trebuie sa se anexeze la depunerea declaratiei 200 urmatoarele documente:

copie dupa Declaratia speciala privind veniturile din activitati independente- profesii liberale 204;

copie dupa Declaratia speciala privind veniturile din activitati independente- drepturi de proprietate intelectuala 205;

copie dupa Declaratia speciala privind veniturile din cedarea folosintei bunurilor 206;

copie dupa Decizia de plati anticipate pe anul 2001 emisa de Administratia Financiara- Ilfov (unde isi desfasoara activitatea independenta de medic);

copie dupa chitantele cu care s-au platit aceste plati anticipate de-a lungul anului 2001.

D-na Thomaida Toti are un copil major in intretinere, drept pentru care mai trebuie sa anexeze declaratiei de venit global atat o copie dupa certificatul de nastere al copilului, cat si o adeverinta de studii superioare, de la unitatea de invatamant unde copilul isi completeaza studiile.

Declaratia de venit global 200 cuprinde mai multe sectiuni:

venit net din activitati independente (aici veniturile sunt grupate pe categorii: comerciale, din profesii liberale, stabilit pe baza normelor de venit, din drepturi de proprietate intelectuala, din asociere);

venit net din salarii;

venit net din cedarea folosintei bunurilor;

venit din strainatate;

plati anticipate in contul impozitului pe venit (platile anticipate se inscriu separat, in functie de categoria de venit pentru care s-au platit);

venituri scutite;

documente justificative anexate pentru determinarea coeficientilor de deduceri personale suplimentare.

Deci, in Declaratia de venit global 200, d-na Thomaida Toti va trece urmatoarele informatii:

la sectiunea Venit net din activitati independente- profesii liberale se va trece un venit net de 30.927.558 lei;

la drepturi de proprietate intelectuala se va inscrie un venit net de 27.000.000 lei, rezultand un venit net din activitati independente de 50.927.558 lei;

la sectiunea Venit net din cedarea folosintei bunurilor se va mentiona un venit net de 8.400.000 lei;

la sectiunea Plati anticipate in contul impozitului pe venit, se va mentiona:

o suma de 9.300.000 lei in dreptul activitatilor independente- profesii liberale;

o suma de 5.400.000 lei in dreptul activitatilor independente- drepturi de proprietate intelectuala;

o suma de 1.512.000 lei in dreptul cedarii folosintei bunurilor.

Astfel va rezulta o suma totala a platilor anticipate de 15.912.000 lei.

Declaratia de venit global 200 trebuie completata in doua exemplare. Organul fiscal trebuie sa inregistreze ambele exemplare si sa inapoieze contribuabilului un exemplar.

Organul fiscal trebuie sa prelucreze datele obtinute de la contribuabil prin intermediul Declaratiei de venit global 200, date ce pot fi verificate cu informatiile furnizate de catre platitorii de venituri sau de catre institutiile publice sau private care inregistreaza sub orice forma, incheieri de contracte, bunuri sau drepturi, exploatarea proprietatii si altele. Informatiile rezultate din prelucrarea datelor sunt sintetizate si prezentate contribuabilului printr-o Decizie de impunere anuala- pentru veniturile realizate pe anul 2001 (Anexa6).

Organul fiscal va prelucra datele astfel:


Declaratia speciala 204 VN- profesii liberale

30.927.558 lei

Declaratia speciala 205 VN- drepturi proprietate intelectuala

27.000.000 lei

Declaratia speciala 206 VN- cedarea folosintei bunului

8.400.000 lei

Venit anual global                    66.327.558 lei


Deduceri personale de baza           14.313.000 lei


Deduceri personale suplimentare   2.862.600 lei

219.800*6=1.318.800


2.862.200 lei)

Deduceri acordate                  17.175.600 lei



Venit anual impozabil              49.151.958 lei



Impozit pe venitul anual global datorat

(3.546.000+(49.151.958-19.700.000)*23%=

3.546.000+6.773.950=10.319.950) 10.319.950 lei


Impozit retinut anticipat din:

- profesii liberale                  9.300.000 lei

-drepturi de proprietate

intelectuala 5.400.000 lei

-cedarea folosintei bunurilor                                1.512.000 lei

16.212.000 lei

Diferenta de impozit de restituit                           5.892.050 lei



Din Decizia de impunere anuala reiese ca d-na Thomaida Toti are de recuperat de la bugetul de stat o diferenta de 5.892.050 lei. Aceasta suma platita in plus, se compenseaza cu obligatiile neachitate la termen, din anul fiscal curent, inclusiv majorari si penalitati. Diferenta ramasa se restituie in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere. Posibilitatile de restituire sunt: prin mandat postal sau prin trezorerie. Contribuabilul poate opta pentru achitarea integrala a platilor anticipate pentru anul in curs. In cazul d-nei Thomaida Toti cand se va efectua compensarea se va observa ca, pe rol, contul sau mai are un plus in valoare de 175.000 lei, care provine dintr-o neintelegere la caseria Administatiei Financiare a sectorului 6, Bucuresti, in jurisdictia careia contribuabilul isi are domiciliul. Deci, d-na Thomaida Toti va avea de recuperat o suma totala de 6.067.050 lei.












4.Concluzii si propuneri


Actualul sistem de impozitare a veniturilor persoanelor fizice reprezinta o noua asezare a impozitului, permitand asigurarea unui tratament fiscal mai echitabil diferitelor categorii de venituri impozabile realizate de contribuabil, in functie de puterea sa contributiva. Astfel, spre deosebire de sistemul de impunere cedulara care favoriza contribuabilii cu mai multe surse de venit, impunerea pe baza de cote progresive, cu barem diferentiat pe transe de venit, urmareste ca sarcina fiscala pentru contribuabilii cu venituri mai mici sa fie mai redusa decat pentru cei cu venituri mai mari.

O parte din venitul fiecarui contribuabil va ramane neimpozitat. Statul renunta in favoarea fiecarui contrbuabil la impunerea unei parti a venitului prin scaderea din venitul net a unor sume, numite deduceri personale, prin care se urmareste impunerea venitului realizat in functie de situatia financiara proprie a fiecarui contribuabil si se asigura in acest mod protectia sociala a categoriilor sociale celor mai defavorizate.

Sistemul de impozitare din Romania s-a dovedit ca poate fi extrem de variat. O data cu reforma fiscala din 1921, initiata de Nicolae Titulescu, se lanseaza o idee progresista, adica completarea impozitului cedular (in functie de provenienta venitului) cu un impozit global pe venitul progresiv, pe lux, pe cifra de afaceri si anexe, precum si scutiri pentru minimul de existenta. Legea din 1921 desfiinta vechile impozite directe reglementand altele opt, din care sapte cedule:

impozitul pe venitul din proprietate funciara necladita (cota 15%);

impozitul pe venitul din proprietate funciara cladita (cota15%);

impozitul pe venitul din exploatari agricole (cota 12%);

impozitul pe venituri industriale si comerciale (cota12%);

impozitul pe venitul din profesiuni si ocupari necomerciale (cota10%);

impozitul asupra lefurilor, indemnizatiilor, pensiilor, rentelor viagere (cota 6%);

impozitul asupra venitului din valori mobiliare (cota 15%);

Acestor sapte cedule li se adauga impozitul progresiv pe venit global, perceput asupra veniturilor nete din cele sapte cedule in cota de la 2% la 33%.

Reforma fiscala din 1923, initiata de Vintila Bratianu, a vizat unificarea sistemului fiscal romanesc. Impozitele cedulare sunt inlocuite cu sase impozite directe, elementare:

impozitul pe venitul proprietatii agricole (cota 12%), in caz de arendare se aplica o cota de 14%, iar daca contribuabilul locuia in strainatate mai mult de sase luni intr-un an fiscal se aplica o cota de 24%;

impozitul pe venitul proprietatii cladite (cota 12%), iar in cazul contribuabililor care locuiau in strainatate mai mult de sase luni intr-un an fiscal (cota 20%);

impozitul pe venitul din valori mobiliare se diferentia in functie de categoria actelor si faptelor impozabile;

impozitul pe venitul comercial si industrial (cota 10%);

impozitul pe salarii (cota 4%);

impozitul pe venitul din profesii si ocupatii neimpuse la celelalte categorii de impozit.

Legea din 1923 stabilea impozitul progresiv pe venitul global. Venitul global se forma prin scaderea impozitelor elementare si unele dobanzi si se impunea cu o cota cuprinsa intre 1% si 30%.

Dupa marea criza mondiala din 1933, impozitul global a fost inlocuit, la 1 Aprilie 1934, cu un impozit supracota care se percepea la sursa, automat, fara o declaratie a contribuabilului, percepandu-se asupra fiecarei surse de venit. Se incerca astfel combaterea evaziunii fiscale si simplificarea procedurii de impunere.

Inlocuirea statului de drept si a economiei de piata cu dictatura comunista, imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, a dus la restructurarea financiara. La 1 Ianuarie 1949 s-au inlocuit impozitele directe datorate de populatie cu impozitul pe venitul popular si impozitul agricol suportat de intovarasirile agricole. La 1 Iunie 1977 se introduce impozitul pe fondul total de retribuire al unitatii de stat, in cote cuprinse intre 14,5% si 17,5%, in functie de ramura, subramura, activitate.

Dupa revolutia din 1989, prin legea 32/1991, impozitul pe fondul total de retribuire a unitatii de stat este inlocuit de impozitul pe salarii. Acesta are in vedere puterea contributiva a fiecarui salariat si cote progresive intre 6% si 45%, in functie de transa de venit.

Prin Ordonanta Guvernului nr.73/1999, se reintroduce notiunea de impozit pe venit global, in conditiile modernizarii sistemului fiscal de impozitare a persoanelor fizice si alinierii la legislatia Uniunii Europene. Globalizarea presupune insumarea tuturor veniturilor nete ale unui contribuabil din: salarii, activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, pensii care depasesc un anumit nivel neimpozabil si impunerea lor pe baza de transe de venit, cu cote progresive cuprinse intre 18% si 40%.

Noua legislatie privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice prezinta avantaje atat pentru contribuabil, cat si pentru organul fiscal. Astfel, prin unificarea tuturor prevederilor, impozitarea persoanelor fizice devine mai simpla si clara, asigurandu-se transparenta legislatiei in acest domeniu.

Printre cele mai importante aspecte ale legislatiei fiscale se numara si acela al stabilirii sarcinii fiscale in mod echitabil asupra tuturor contribuabililor in functie de puterea lor contributiva, ei fiind supusi unei impozitari unitare. Cotele de impunere a veniturilor au fost astfel stabilite incat sarcina fiscala pentru contribuabilii cu venituri mai reduse sa fie mai mica decat pentru cei cu venituri mai mari. Acest efect s-a obtinut prin stabilirea unor cote de impunere progresive, in functie de nivelul venitului impozabil. Astfel, sarcina fiscala a fiecarui contribuabil va creste progresiv, proportional cu cresterea venitului impozabil.

Un avantaj deloc neglijabil, acordat contribuabililor, il reprezinta deducerile personale de baza si cele suplimentare. Inaintea aplicarii cotei de impunere corespunzatoare venitului impozabil obtinut de contribuabil, din venitul net se scade o anumita suma fixa, acordata automat pentru fiecare luna a perioadei impozabile. Acordarea de deduceri personale de baza si suplimentare conduce la reducerea bazei impozabile si, deci a impozitului retinut contribuabilului, in functie de situatia sa personala.

Aceasta metoda mai prezinta un avantaj in favoarea contribuabililor: globalizarea. La sfarsitul fiecarui an, globalizarea conduce la restituirea diferentei dintre impozitul datorat si platile anticipate efectuate in cursul anului. Prin metoda globalizarii si regularizarii, contribuabilul va fi incadrat exact la categoria de venit corespunzatoare si nu va mai plati in plus sau in minus ceea ce datoreaza statului.

Organele fiscale recunosc ca un avantaj in ceea ce priveste munca lor, il reprezinta facilitarea tinerii evidentei asupra veniturilor persoanelor fizice.

Desi trecerea la impunerea globala a veniturilor persoanelor fizice este un pas inainte catre modernizarea sistemului fiscal, exista si dezavantaje ale acestui sistem, atat din punctul de vedere al contribuabilului, cat si al organelor fiscale. Instabilitatea legislativa, de unde si incoerenta deciziilor (numai la Ordonanta Guvernului nr.73/99 au fost facute 13 modificari, pana la abrogarea sa prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, care, la randul sau a fost modificata de 5 ori), are un impact puternic asupra contribuabililor.

Un dezavantaj al sistemului, din punctul de vedere al contribuabilului, ar fi greutatea cu care se ramburseaza impozitul de restituit. Platitorii de venit devin astfel creditori ai statului, iar puterea de cumparare a banilor care reprezinta impozitul de restituit este erodata de inflatie.

Pe de alta parte, organele fiscale au si ele nemultumiri. Desi acest sistem este introdus de peste 2 ani, contribuabilii nu sunt instruiti cum trebuie in aceasta privinta, din aceasta cauza aparand tot felul de divergente intre acestia si organele fiscale. De asemenea, organele fiscale sunt afectate in munca lor de lipsa de dotare tehnica adecvata acestui sistem modern de impozitare. Astfel se ajunge la o crestere nejustificata a consumului de materiale, si, mai ales, la o crestere a ineficientei din punctul de vedere al factorului timp.

Un alt aspect negativ care ne priveste pe noi toti, de la contribuabili si organe fiscale pana la puterea legislativa si executiva, este gradul scazut de colectare a impozitelor si 'saracirea' bugetului de stat. In bugetul de stat al anului fiscal incheiat la 31 decembrie 2000 nu s-au prevazut sumele din impozitele de restituit rezultate din globalizarea veniturilor persoanelor fizice. Aceasta neglijenta a dus la fenomenul de 'saracire' a bugetului de stat pe anul 2001. Aceste aspecte negative nu fac decat sa intareasca ideea ca drumul catre un sistem fiscal eficient este unul lung si anevoios.

In procesul de perfectionare a sistemului de impunere globala a veniturilor persoanelor fizice, s-au facut cateva modificari mai mult sau mai putin importante. Printre cele mai importante se regasesc modificarile care largesc sfera de aplicare a impozitului pe venit, adica adaugarea la baza de impozitare a veniturilor din pensii care depasesc suma fixa neimpozabila de 5.000.000 si a veniturilor din activitati agricole, definite potrivit legii.

Modificari semnificative sunt si cele care imbunatatesc sistemul de impunere in favoarea persoanelor fizice prin largirea sferei de cuprindere a veniturilor neimpozabile si a celor scutite. Astfel, in sfera veniturilor neimpozabile se includ:

- veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment;

- ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului;

- sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu;

- indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare.

Aceste modificari reprezinta strategii de politica sociala pe care statul le aplica pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru ajutorarea anumitor persoane cu ocazii speciale sau de forta majora.

La categoria contribuabililor cu venituri scutite de la impozitul pe venit s-au adaugat: oficialii organismelor internationale care realizeaza venituri in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania; sportivii medaliati la campionatele mondiale europene si la jocurile olimpice; creatorii de programe pentru calculator.

Prin aceste modificari s-a demonstrat ca fiscalitatea poate fi folosita ca parghie in economie pentru stimularea anumitor categorii de contribuabili.

Modificari semnificative prin faptul ca influenteaza un numar mare contribuabilii, sunt cele in domeniul impozitului pe veniturile din salarii. De exemplu, sumele reprezentand prime de vacanta, acordate pe langa indemnizatia de concediu de odihna, se impoziteaza separat de celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul, determinata ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.

Tot ca o imbunatatire a modului de impozitare a veniturilor salariale, veniturile incasate in avans in cursul anului, pentru plata indemnizatiilor de concediu de odihna, se cuprind in baza de calcul a lunilor la care se refera si se cumuleaza cu celelalte drepturi primite in luna respectiva.

O alta incercare de a perfectiona sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice s-a facut prin definirea mai complexa a veniturilor din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare. Se clarifica unele aspecte privind impozitarea acestor venituri prin mentionarea modului de calcul si retinere a impozitului datorat pe veniturile din tranzactii de valori mobiliare, in functie de specificitatea domeniului.

Alte modificari mai putin semnificative, care tin mai mult de forma decat de fond, dar care sunt importante prin faptul ca incearca sa inlature confuziile si sa clarifice anumite situatii deosebite, sunt:

nu se considera avantaje: contravaloarea folosirii locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu; contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea in care se afla locul de munca al acestora;

nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele fizice care obtin un venit lunar care depaseste deducerea personala si nici persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 m2 in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane sau persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, fructelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata;

nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor care depasesc nivelul taxei oficiale a scontului;

se poate opta ca pentru angajatii misiunilor diplomatice, a posturilor consulare, reprezentantelor organismelor internationale, care obtin venituri din Romania sa se calculeze, retina si vireze impozitul pe venitul din salarii de catre aceste organisme;

se considera contraventie si neindeplinirea obligatiei de a transmite fisa fiscala catre angajati.

Perfectionarea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice dovedeste faptul ca se fac eforturi pentru a avea un sistem fiscal echitabil, eficient si cat mai modern, in scopul de a ne alinia la legislatia europeana, dar mai ales de a ne apropia de sistemele tarilor civilizate, informatizate si, in mod evident, mult mai eficiente.

Dupa introducerea impozitului pe venitul global, componenta veniturilor totale la bugetul de stat, pentru anii 2000, 2001si 2002, se prezinta astfel (in legea bugetului de stat pe anii respectivi):


Venituri(miliarde lei)




Venit total




Venituri fiscale




Impozite directe




Impozit pe venit





Referitor la aceste date concrete se pot realiza mai multe reprezentari grafice, cum ar fi:

a)   ponderea impozitului pe venitul global in veniturile din impozite directe:



unde:

1= impozitul pe venit pe anul 2000 (15.528 miliarde lei);

2= veniturile din impozite directe mai putin impozitul pe venitul global pe anul 2000 (3.743 miliarde lei).

(Totalul lor reprezinta veniturile din impozite directe pe anul 2000, adica 19.271 miliarde lei.)

Pentru anul 2001, reprezentarea grafica este urmatoarea:






unde:

1= impozitul pe venitul global pe anul 2001 (32.130 miliarde lei);

2= veniturile din impozite directe mai putin impozitul pe venitul global, pe anul 2001 (12.164 miliarde lei).

(Totalul lor reprezinta veniturile din impozite directe pe anul 2001, adica 44.294 miliarde lei.)

Legea bugetului de stat pe anul 2002 prevede un impozit pe venit de 48.863 miliarde lei. Ponderea acestui impozit in totalul impozitelor directe poate fi reprezentata grafic astfel:




, unde:

1 ponderea impozitului pe venit in veniturile din impozite directe pe anul 2002 (43.863 miliarde lei);

2 veniturile din impozite directe mai putin impozitul pe venitul global pe anul 2002 (1.822 miliarde lei).

(Totalul lor reprezinta veniturile din impozite directe pe anul 2002, adica 45.685 miliarde lei.)

b)   ponderea impozitului pe venit global in veniturile fiscale:



unde:

1= impozitul pe venit pe anul 2000 (15.528 miliarde lei);

2= veniturile fiscale mai putin impozitul pe venit pe anul 2000 (92.135 miliarde lei);

(Totalul lor reprezinta venitul anual pe 2000 de 107.663 miliarde lei)

Pentru anul 2001, reprezentarea grafica se prezinta astfel:




,unde:

1= impozitul pe venit pe anul 2001 (32.130 miliarde lei);

2= veniturile fiscale mai putin impozitul pe venit pe anul 2001 (112.538,9 miliarde lei);

(Totalul lor reprezinta venitul fiscal pe anul 2001 de 144.668,9 miliarde lei).

In ceea ce priveste anul fiscal 2002, reprezentarea grafica a ponderii impozitului pe venit in totalul veniturilor fiscale este urmatoarea:



unde:

1 ponderea impozitului pe venit in veniturile fiscale pe anul 2002 (43.863 miliarde lei);

2 veniturile fiscale mai putin impozitul pe venit pe anul 2002 (119.145,1 miliarde lei);

(Totalul lor reprezinta venitul fiscal pe anul 2002 de 168.008,1 miliarde lei).

c) ponderea impozitului pe venitul global in total venituri bugetare, atat pentru anul 2000, 2001, cat si pentru anul 2002:






,unde:

1 reprezinta anul 2000;

2 reprezinta anul 2001;

3 reprezinta anul 2002;

Series 1 reprezinta impozitul pe venit in anii 2000 (15.528 miliarde lei, adica 13,84% din totalul veniturilor bugetare), 2001 (32.130 miliarde lei, adica 20,98% din totalul veniturilor bugetare), respectiv 2002 (43.863 miliarde lei, adica 24,58% din totalul veniturilor bugetare);

Series 2 reprezinta veniturile bugetare totale pentru anii 2000 (112.188,3 miliarde lei), 2001 (153.092,4 miliarde lei), respectiv 2002 (178.422 miliarde lei).

Conform acestor date se poate observa ca ponderea impozitului pe venit global in total venituri bugetare a crescut de la 13,84% in anul 2000 la 20,98% in anul 2001. Si pentru anul 2002 se prevede o crestere a ponderii impozitului pe venit in totalul veniturilor bugetare, aceasta pondere fiind estimata la 24,58%. De asemenea, a crescut si ponderea lui in totalul veniturilor fiscale de la 14,42% in anul 2000 la 22,20% in anul 2001. Pentru anul 2002 se estimeaza ca ponderea impozitului pe venit in totalul veniturilor fiscale va fi de 26,1%.

In sens contrar, ponderea impozitului pe venit global in totalul impozitelor directe, a scazut de la 80,57%, cat a fost in anul 2000, la 72,53% pentru anul 2001. Aceasta scadere a ponderii impozitului pe venit global in totalul impozitelor directe nu se datoreaza unei scaderi a impozitului pe venit global (care de fapt a crescut de 2,069 ori in valoare nominala), ci mai degraba cresterii relative si absolute a celorlalte impozite directe. Pentru anul 2002 se estimeaza ca ponderea impozitului pe venit in totalul impozitelor directe va creste din nou, ajungand la 96,01%.

Pentru a observa cresterea impozitului pe venit in valoare reala luam in calcul urmatoarele date, conform legii bugetului statului pe anii 2000, 2001, 2002 si Institutului National de Statistica (in anul 2002, indicele preturilor in luna aprilie fata de luna decembrie 2001, a fost 106%):


Anii




Impozit pe venit(nominal)




Indicele preturilor(IpN/2000)




Impozit pe venit(real)





Din tabelul de mai sus, luandu-se ca an de referinta anul 2000, se poate calcula cresterea absoluta a impozitului pe venit in valoare nominala si reala:


IVnominal 2001/2000= 32.103 –15.528= 16.602 miliarde lei

IVnominal 2002/2000= 43.863 – 15.528= 28.335 miliarde lei

IVreal 2001/2000= 23.888,5 - 15.528= 8.360,5 miliarde lei

IVreal 2002/2000= 27.637,2 – 15.528= 12.109,2 miliarde lei


In vederea unei comparatii cat mai apropiate de realitate, se poate calcula cresterea relativa a impozitului pe venit, in valoare nominala si reala:


%IVnominal 2001/2000=

%IVnominal 2002/2000=

%IVreal 2001/2000=

%IVreal 2002/2000=

Daca am compara impozitul pe venit in termeni reali pe anul 2002 cu cel din anul 2001, vom observa ca tendinta cresterii relative este de scadere:


IVreal 2002/2001= 27.637,2 – 23.888,5= 3.748,7 miliarde lei

%IVreal 2002/2001= =3.748,7/23.888,5 = 15,69% (fata de %IVreal 2001= 53,84%).

In concordanta cu bugetul de stat pentru anul 2001 si 2002, structura impozitului pe venit, pe categorii de venit, se prezinta astfel:



Explicatii

2001 (mld.lei)


2002 (mld.lei)

%

Impozit pe venit, din care:





-din activitati independente





-din salarii





-din cedarea folosintei bunurilor





-din dividende





-din dobanzi





-din alte venituri





-din pensii





-din jocuri de noroc, prime si premii





-din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare





-din valorificarea sub orice forma a dreptului de proprietate intelectuala





-din venituri realizate de persoane fizice nerezidente





-din activitati agricole





-din regularizari






Avand in vedere cele mai importante surse a veniturilor din impozitarea persoanelor fizice, putem obtine o reprezentare grafica, in conformitate cu datele din tabelul de mai sus:







unde:

1= impozitul pe venitul din activitati independente pe anul 2001 (650 miliarde lei);

2= impozitul pe venitul din salarii pe anul 2001 (28.648 miliarde lei);

3= impozitul pe venitul din cedarea folosintei bunurilor pe anul 2001 (450 miliarde lei);

4= impozitul pe venitul din dividende pe anul 2001 (500 miliarde lei);

5= celelalte impozite pe venituri din dobanzi, pensii, jocuri de noroc, prime, premii, drepturi de proprietate intelectuala etc., insumate, pe anul 2001 (1.882 miliarde lei).

(Totalul lor reprezinta suma impozitului pe venitul global pe anul 2001, adica 32.130 miliarde lei.)





unde:

1= impozitul pe veniturile din activitati independente pe anul 2002 (850 miliarde lei);

2= impozitul pe veniturile din salarii pe anul 2002 (38.559 miliarde lei);

3= impozitul pe veniturile cedarea folosintei bunurilor pe anul 2002 (625 miliarde lei);

4= impozitul pe veniturile din dividende pe anul 2002 (2.120 miliarde lei);

5= impozitul pe venit provenit din regularizari pe anul 2002 (850 miliarde lei);

6= impozitul pe celelalte venituri din dobanzi, pensii, jocuri de noroc, prime, premii, drepturi de proprietate intelectuala, etc., insumate, pe anul 2002 (859 miliarde lei).

(Totalul lor reprezinta suma impozitului pe venitul global pe anul 2002, adica 43.863 miliarde lei.)

Se observa ca ponderea cea mai mare o are impozitul pe veniturile din salarii de 89,16% (28.648 miliarde lei), pentru anul 2001, si 87,90% (38.559 miliarde lei), pentru anul 2002. Ponderea celorlalte venituri scade foarte mult, cea mai mare fiind cea a impozitului pe veniturile din activitati independente de 2,02% (650 miliarde lei), pentru anul 2001 si 1,93% (850 miliarde lei), pentru anul 2002. Cea mai mica pondere o au impozitul pe veniturile din valorificarea dreptului de proprietate intelectuala de 0,09%(30 miliarde lei), pentru anul 2001 si impozitul pe veniturile din activitati agricole, adica 0,04% (18 miliarde lei), pentru anul 2002.

Abrogarea Ordonantei Guvernului nr.73/1999 prin Ordonanta Guvernului nr.7/2001, leaga acea instabilitate legislativa pe care toti contribuabilii o acuza si de structura impozitului pe venit. Aceasta structura suporta anumite moidificari, mai mult sau mai putin importante. Astfel, in anul 2002 fata de anul 2001, se observa o fluctuatie evidenta a ponderii impozitului pe venitul din dividende de la 1,55% (500 miliarde lei), in anul 2001, la 4,83% (2.120 miliarde lei), in anul 2002. De asemenea, o crestere semnificativa a ponderii in totalul impozitului pe venit o inregistreaza impozitul veniturilor realizate de persoane fizice nerezidente, de la 0,31% (100 miliarde lei), in anul 2001, la 1,07% (471 miliarde lei), in anul 2002. O alta modificare a structurii, de aceasta data in sensul scaderii, se poate observa la ponderea impozitului pe veniturile din pensii, care scade de la 0,93% (300 miliarde lei), in anul 2001, la 0,06% (30 miliarde lei), in anul 2002. Desigur ca si celelalte ponderi ale diferitelor impozite variaza, dar aceste variatii sunt destul de mici si nu pot conduce la o analiza viabila.

Un element care trebuie mentionat la analiza structurii impozitului pe venit il constituie introducerea impozitului pe veniturile din activitati agricole, care inregistreaza o pondere de 0,04% (18 miliarde lei) si incorporarea veniturilor din regularizari, ce detin o pondere de 1,93% (850 miliarde lei) in totalul impozitului pe venit.

Modificarile de structura a impozitului pe venit evidentiaza fluctuatia veniturilor populatiei si ofera o imagine a fluxurilor de venit in economie. Astfel, cresterea valorii nominale si a ponderii impozitului pe veniturile din dividende reflecta o crestere economica a profitului distribuit al societatilor comerciale, deci a valorii totale a dividendelor. Cresterea impozitului pe veniturile persoanelor fizice nerezidente, ca valoare nominala si ca pondere, evidentiaza un interes marit al acestei categorii de contribuabili de a obtine venituri in Romania, ceea ce poate fi interpretat ca un fenomen pozitiv pentru economie. Totusi structura impozitului pe venit reflecta si un fenomen negativ, in sensul ca, scaderea impozitului pe veniturile din pensii, nominal si procentual, semnifica faptul ca exista putini contribuabili pensionari ale caror venituri depasesc suma fixa neimpozabila de 5.000.000 lei/luna.

Toate aceste analize nu dovedesc decat faptul ca, prin introducerea impozitului pe venitul global, s-au largit atat baza de impozitare, cat si numarul contribuabililor, virandu-se astfel mai multi bani la bugetul de stat. Totodata, prin aceasta metoda s-a stabilit o legatura directa intre sursa de venituri si obligatia fiscala.

Intrucat tara noastra tinde sa se alinieze la politica fiscala a Uniunii Europene in vederea aderarii, dar si la cea mondiala, se poate face o paralela intre fiscalitatea dintre alte tari si Romania.

Se observa ca structura fundamentala a sistemului de impunere a veniturilor persoanelor fizice este practic asemanatoare in toate tarile Uniunii Europene. Diferentele apar in cazul cotelor de impunere si a deducerii de baza. Deducerea de baza poate avea mai multe forme: impozitarea primei transe de venit cu cota 0%, acordarea unui credit al impozitului de baza care reduce impozitul calculat si deducerea in suma fixa, care reduce baza impozabila a tuturor contribuabililor in aceeasi masura.

In Romania, ca si in multe alte tari, se aplica sistemul deducerii personale de baza in suma fixa, reducandu-se baza impozabila. Acelasi sistem este aplicat si in tari ca:

Marea Britanie, unde deducerea personala de baza variaza in functie de categoria de venit, dar si in functie de categoria de varsta (vezi capitolul 1.1.);

Turcia, unde sistemul fiscal permite o deducere personala in suma fixa de 225 milioane de lire turcesti, adica 135$ (suma ce creste la 315 milioane in anumite orase, adica 189$);

Norvegia, unde principiul de deducere personala este tot cel al deducerii in suma fixa, cu deosebire ca aceasta suma fixa variaza in functie de clasa in care se incadreaza contribuabilul (pentru clasa I deducerea personala de baza este de 28.800 NOK, adica 3.456$, iar pentru clasa II de 57.600 NOK, adica 6.912$);

Slovacia, unde deducerile personale au crescut de la 21.000 coroane (630$) la 38.760 coroane (1.163$).

Printre tarile care folosesc sistemul bazat pe credite pentru impozit se inscriu: Austria, Canada, Ungaria, Islanda, Italia, Mexic, Noua Zeelanda, Polonia, Portugalia.

Nivelul transelor de impunere, cat si al cotelor marginale variaza de la o tara la alta, reflectand diferite moduri in care statele realizeaza o repartitie echitabila a obligatiei fiscale. Cotele maxime de impunere a veniturilor prelevate de stat sunt de 25% in Suedia, 33% in Noua Zeelanda si de 60% in Tarile de Jos.

Romania are un nivel maxim al cotei de impunere de 40% pentru un venit ce depaseste 110.400.000 lei anual (3.296$). Acest nivel nu este excesiv de mare in comparatie cu tari ca: Turcia (cota maxima de 40% pentru ceea ce depaseste 62.500 milioane lire turcesti ceea ce inseamna 37.500$); Germania care depaseste nivelul maxim de impunere al Romaniei, avand o cota maxima de 51%; Norvegia (cota maxima de 55,3%) sau Belgia (cota maxima de 55%). Chiar si in SUA nivelul cotei maxime de impunere se apropie de cel din Romania, adica este de 39,1%.

In contextul tarilor est-europene care candideaza pentru aderarea la Uniunea Europeana, Romania are un nivel al cotei maxime de impunere comparabil cu tari ca: Polonia (cota maxima 40% pentru un venit ce depaseste 65.472 de zloti, adica 15.713$), Slovacia (cota maxima este de 42% pentru venituri ce depasesc 1.128.000 coroane, adica 33.840 $) si Bulgaria (cota maxima este de 40% pentru venituri ce depasesc 16.800 leva).

Pentru perfectionarea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice poate ca ar trebui facute cateva modificari de forma si de fond. Spre exemplu, in revista 'Impozite si taxe' din luna august 2001 se lanseaza ideea stabilirii normelor de venit pe baza unor criterii cum ar fi: exprimarea cat mai reala a venitului mediu realizat pe fiecare activitate; respecatrea criteriului de echitate fiscala; asigurarea desfasurarii unor activitati de stricta necesitate pentru nevoile populatiei.

O imbunatatire a sistemului ar putea fi largirea ariei de venituri considerate intamplatoare, intrucat acestea sunt definite numai in termeni vagi. Se da posibilitatea confuziilor atat la nivelul platitorilor de venit (care nu stiu in ce situatii sa intocmeasca fisa fiscala), cat si al contribuabililor incadrati la aceasta categorie (care sunt inclinati sa nu declare acest gen de venituri).

In ceea ce priveste cresterea operativitatii activitatii organelor fiscale, s-ar face necesara eliminarea birocratiei in ceea ce priveste obtinerea de informatii cu privire la activitatea desfasurata de contribuabili (genul de acces la informatii al Ministerului Finantelor Publice, adica acces gratuit la toate datele, informatiile si bazele de date referitoare la persoane fizice pe care la detin:

organele administratiei publice centrale si locale, institutiilor publice sau de interes public;

institutiile publice sau private care conduc evidenta populatiei sau care inregistreaza, sub orice forma, incheieri de contracte, bunuri sau drepturi, exploatarea proprietatii s.a.

persoanele fizice sau juridice care detin in pastrare sau administrare bunuri si drepturi ori sume de bani ale contribuabililor sau care au relatii de afaceri cu acestia.)

De asemenea, o propunere care ar contribui la optimizarea serviciilor prestate de catre organele fiscale, la cresterea eficientei si operativitatii muncii lor, consta in obligativitatea inregistrarii la Fisc a tuturor contribuabililor, chiar si in cazul cand desfasoara o activitate doar pe baza de autorizatie (consignatii).

Poate ca un sistem fiscal mai echitabil ar fi unul asemanator cu cel din Norvegia sau din Marea Britanie, unde sistemul se diferentiaza pe doua categorii de clase 1 si 2, pe baza marimii deducerilor personale acordate in functie de situatia personala a contribuabilului (in Norvegia) sau deducerile personale se diferentiaza in functie de varsta (in Marea Britanie). Un sistem interesant si care ar avea aplicabilitate si la noi in tara este cel din Germania, unde veniturile pot fi impozitate pe familie, sau in Belgia unde se tine cont daca contribuabilul este singurul sustinator financiar al familiei.

O alta propunere ar fi cresterea numarului contribuabililor prin includerea la impozitare a veniturilor din activitati agricole, mentinand totusi niste facilitati pentru cresterea cointeresarii contribuabililor (de exemplu, neimpozitarea veniturilor obtinute de pe suprafete agricole mai mari de 50 ha, dar cu obligativitatea asigurarii recoltei).








5. Bibliografie




Ioan Condor, 'Drept fiscal si financiar', editura Tribuna Economica, Bucuresti,1996;

Constanta Dana, 'Impozitul pe venitul global pe intelesul tuturor', editura Lider, Bucuresti, 1999;

Ana Dinca, 'Totul despre impozitul pe venitul global', editura Expert, Bucuresti, 2000;

Vasile Juravle, Goergeta Vintila, 'Fiscalitate', editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 1999;

Vasile Juravle, Georgeta Vintila, 'Metode si tehnici fiscale', editura ROLCRIS, Bucuresti, 2000;

N. Grigorie Lacrita, Emil Ghita, 'Impozitul pe venitul global', editura , Bucuresti, 2001;

*****, Revista 'European Taxation', vol.40/2000;

*****, Revista 'Impôts et politique fiscale' , nr.2.644/1999;

*****, Revista 'Impozite si taxe', august –septembrie 2001, dr.N.Grigorie Lacrita;

*****, Revista 'Tax News Service', 2000-2001

*****, Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in Monitorul Oficial nr.60/26 Martie 1996;

*****, Ordonanta Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, Monitorul Oficial nr. 419 din 31 August 1999;

*****, Ordonanta Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, Monitorul Oficial nr.435 din 3 August 2001;

*****, Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1/2002, privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii, a actualizarii sumelor fixe, precum si a baremului anual pentru calcularea platilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, publicat in Monitorul Oficial nr.2/4 Ianuarie 2002;

*****, Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.13/2002, privind baremul anual de impunere pentru calcularea impozitului pe venitul anual global impozabil realizat in anul fiscal 2001, publicat in Monitorul Oficial nr.43/22 Ianuarie 2002;

*****, Hotararea Guvernului nr.706/1999 privind aprobarea instrumentelor metodologice;

*****, Hotararea Guvernului privind stabilirea baremului pentru impunerea veniturilor salariale si pensii pentru primul semestru al anului 2001, publicat in Monitorul Oficial din 30 decembrie 2000;

*****, Codul comercial – legislatie comerciala, editura GLOBAL LEX, Bucuresti, 2000;

*****, Legea 82/1991 – legea contabilitatii, republicata in Monitorul Oficialnr.20/20 ianuarie 2000



'Drept fiscal si international'- Ioan Condor



'Drept fiscal si financiar'- Ioan Condor











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani