finante-asigurari - Platile internationale prin acredit





Platile internationale prin acreditiv







:

Finante- Asigurari

 








 

ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Scurt istoric

Primele atestari documentare privind utilizarea acreditivului dateaza de la inceputul sec. al XlX-lea si se regasesc in arhivele bancilor din centrele comerciale ale lumii financiare de atunci: Paris, Amsterdam, Londra etc., fiind utilizat in negotul cu tari din Extremul Orient, incepand cu secolul al XX-lea, atestarile surit mult mai numeroase. Interesant este faptul ca elementele de structura ale acreditivului: caracterul documentar, fermitatea angajamentului bancar, siguranta pe care o confera partenerilor si, in buna parte insusi formalismul - imaginat de banci acum doua secole se regasesc si astazi in practica in materie. Intr-o acceptiune moderna insa despre acreditiv documentar se poate discuta dupa primul razboi mondial. In anul 1920, ca rezultat al Hotararii Conferintei Comertului International din 1919 ce a avut loc la Atlanta (SUA) a fost creata Camera de Comert International (C.C.I) cu sediul la Paris.

Intre domeniile prioritare de activitate ale C.C.I s-a inscris si elaborarea unor norme uniforme aplicabile comertului international pentru facilitatea tranzactiilor.

Absenta unor reglementari uniforme in materie de plati internationale con­stituia, indiscutabil, un obstacol major in dezvoltarea schimburilor internationale.

Debutul si elaborarea regulilor uniforme in materie de acreditive documentare l a fost lung si dificil. Un prim proiect, a carui elaborare a inceput in 1924, a fost prezentat de C.C.I la Conferinta de la Viena din 1933. Documentul, intitulat 'Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar', desi a fost adoptat, nu a retinut atentia decat catorva tari, iar altele, prin care SUA, Marea Britanie l-au privit cu reticenta.

Interesant, ca dupa cel de al II-lea razboi mondial, dat fiind noua conjunctura economica si politica, atitudinea tarilor fata de uniformizarea regulilor in materie se schimba. Statele Unite, care in anii 50 devin primul si cel mai mare exportator pentru tarile Europei distruse de razboi, au devenit foarte interesate in punerea sistemului de plati internationale pe baze cat mai riguroase si sigure.

Se poate aprecia, ca SUA au fost principalul promotor al revizuirii Regulilor si Uzantelor, noul text fiind adoptat in 1951 la Conferinta de la Lisabona.

Numarul tarilor interesate si care aderau la aplicarea Regulilor si Uzantelor a inceput sa fie tot mai mare, iar practica acestora si experienta acumulata au impus o noua revizuire in 1962. Cu aceasta ocazie, toate bancile din diferite tari si teritorii care figurau in 'Banker's Almanach' au aderat la aplicarea Regulilor si Uzantelor.

In acest context, problema realizarii unor reglementari cu adevarat internati­onale aplicabile in materie de acreditiv documentar devenea tot mai necesara. Problema isi avea originea, pe de o parte, in faptul ca in unele tari legislatia bancara nationala ignora existenta acreditivului documentar, iar pe de alta parte, in alte tari se mentineau si erau utilizate propriile reglementari nationale cum era exemplul Frantei: 'Reglement de Paris' sau al Germaniei: 'Regulativ des Akkredi-tivgeschofts der Berliner Sterupelvereiningung', fara a mai pune in discutie City londonez care era ostil oricarei codificari.

Sintetizand practicile si experienta in materie, Comisia de Tehnica si Practica Bancara sub presedintia lui Bernard S. Wheble, elaboreaza o noua versiune, cea adoptatajn_Uai4. (Publicatia nr. 274)

Pe drumul succesivelor revizuiri ale Regulilor si Uzantelor, textul adoptat in 1974, ocupa un loc aparte.

Importanta momentului este data de recunoasterea textului de un organism ONU: Comisia Natiunilor Unite pentru Drept International, ceea ce i-a conferit un caracter mondial.

De precizat ca la elaborarea textului adoptat in 1974 au fost luate in conside­rare sugestiile formulate de institutiile bancare care nu erau reprezentate la CCI, dar ale caror propuneri au fost transmise acesteia prin intermediul Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept International, ceea ce in final, i-a conferit o aplica­bilitate internationala.

Textul este din nou imbunatatit si adaptat cerintelor moderne in 1984 (Publi­catia nr. 400) si in 1993 (Publicatia nr. 500). Aceste revizuiri au fost necesare datorita noilor tehnici de producere si transmitere automata a datelor, mutatiilor in transportul international.

Studiile efectuate de Comisia CCI pentru Practica si Tehnica bancara privind imbunatatirea Regulilor si Uzantelor din 1984, au evidentiat ca aproximativ 50% din documentele prezentate pentru un acreditiv sunt respinse datorita neconcordantelor reale sau aparente. Astfel de situatii diminueaza eficienta utilizarii acreditivului si implicit au un impact financiar asupra partilor implicate, in acelasi context, s-a constatat cresterea marcanta a litigiilor in care sunt implicate acreditive.

Pentru rezolvarea acestor probleme, grupul de lucru pentru revizuirea Regulilor si Uzantelor nr. 400 a fost imputernicit:

sa simplifice Regulile si Uzantele Uniforme nr. 400;

sa cuprinda practicile bancare internationale, sa faciliteze si sa standardizeze practicile in evolutie;

sa sporeasca integritatea si siguranta acreditivului prin intermediul prezum­tiei de irevocabilitate si clarificarea obligatiilor principale, nu numai pentru banca emitenta, dar si pentru banca confirmatoare;

sa rezolve problemele referitoare la conditiile nedocumentare;

sa enumere, in detaliu, elementele necesare pentru acceptarea fiecarui tip de document de transport.

Analiza comparata a ultimelor doua reglementari in materie este cuprinsa in Publicatia CCI nr. 511 - Acreditive: Reguli si Uzante Uniforme 500 si 400 Comparate.


REGLEMENTARI. STANDARDIZARE

In decontarea tranzactiilor internationale acreditivul documentar ocupa un loc predominant - peste 70%. Larga sa utilizare este determinata de avantajele pe care le prezinta atat pentru exportator, cat si pentru importator.

Pentru ca cei implicati sa poata fructifica avantajele oferite de plata prin acreditiv documentar, este necesara cunoasterea regulilor si uzantelor in materie elaborate de CCI - Paris.

Acestea sunt:

Reguli uniforme si practica acreditivelor documentare - CCI Publicatia nr. 500, revizuita in 1993 si care a inceput sa fie aplicata de la l ianuarie 1994. Banci din peste 170 de tari, inclusiv Romania, au aderat la aplicarea acestor reguli. In continuare, toate trimiterile din text referitoare la acreditivul documentar, sub forma 'art' se refera la Publicatia nr. 500 prezentata integral in anexa 1. Editia in limba engleza a Publicatiei 500 constituie textul oficial.

Formulare standard privind acreditivele documentare - Publicatia 516, in care sunt prezentate formularele recomandate de CIC Paris pentru derularea pla­tilor prin acreditive documentare, modul de completare si intelesul termenilor utilizati, atat de comercianti, cat si de banci, in spiritul Publicatiei nr. 500. Ca urmare a dezvoltarii sistemelor de teletransmitere a documentelor, datelor etc. prin sisteme automate, atat in Publicatia nr. 500 cat si in Publicatia 516 se fac precizari privind utilizarea acestora in platile internationale.

A/T 700 Message Formats, elaborate de Society for Worldwide Interbank Finan­cial Telecomunication (SWIFT) cuprinde formatele de Teletransmisie Standard pentru acreditivele documentare. In acest mod, preocuparile privind standardizarea acopera atat spatiul intoc­mirii documentelor cat si al transmiterii, intre acestea existand o stricta corelatie din punct de vedere al terminologiei utilizate, specifice Publicatiei nr. 500.

Referitor la Formularele Standard privind acreditivele documentare se fac urmatoarele recomandari generale:

Securitatea formularului

Individual si prin colaborare mutuala, bancile trebuie sa continue efortul lor pentru combaterea fraudei in domeniu. Este o obligatie a bancilor avizatoare notificatoare de a verifica cu o grija rezonabila autenticitatea aparenta a acreditivului (art. 7 a).

Se recomanda ferm ca:

Originalul AD pentru Beneficiar si

Originalul AD pentru Banca Notificatoare sa fie tiparite pe hartie ce asigura securitatea inscrisului, iar tehnoredactarea sa fie realizata potrivit:

Formular Standard pentru emiterea acreditivului documentar

Formular Standard de continuare a acreditivului documentar

Formular Standard pentru amendamente la acreditivul documentar


Prezentare generala

Acreditivul documentar (Letter of Credit, L/ C) este modalitatea de plata cea mai frecvent utilizata in tranzactiile internationale, fiind solicitat in mod deosebit in cazul contractelor de valoare ridicata sau atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului/ partenerilor de afaceri (principalul avantaj al acestei tehnici de plata fiind garantia pe care o ofera celor implicati - exportator, importator, banci - cu referire la apararea intereselor acestora in procesul efectuarii de plati, fara a mai lua in calcul faptul ca buna sa executare cere din partea exportatorului o munca de administrare riguroasa - avand consecinte benefice in buna desfasurare a relatiilor contractule datorita obligativitatii de respectare a clauzelor de acreditiv -  iar din partea importatorului suportarea de costuri specifice, motiv pentru care se afirma ca, acreditivul documentar constituie un mijloc de siguranta si de control reciproc, avand drept scop sa asigure pe vanzator ca va incasa contravaloarea marfurilor livrate, daca a efectuat livrarea in termenii si in conditiile stabilite de cumparator.
            El reprezinta angajamentul ferm asumat de catre o banca (emitenta, ordonatoare)  la ordinul/ cererea si in conformitate cu instructiuni precise transmise catre aceasta, in contul clientului sau (exportatorul), de a plati o anumita suma de bani (reprezentand contravaloarea exportului) catre o terta persoana (beneficiarul acreditivului, vanzatorul) contra documentelor atestand efectuarea obligatiei (livrarea marfii) pe care exportatorul se obliga sa le emita si sa le prezinte in conditiile si termenele stabilite de ordonatorul acreditivului. In plus exista posibilitatea ca banca emitenta/ ordonatoare sa plateasca sau sa accepte, ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului, cambii care au fost trase de catre beneficiar, sa accepte sau sa negocieze cambii.
            In derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 parti, si anume:
- ordonatorul (importatorul/ cumparatorul), cel care solicita bancii sale deschiderea acreditivului documentar - pentru acesta acreditivul consta intr-o declaratie de plata irevocabila in favoarea expostatorului, conditionata de prezentarea documentelor, solicitate contractual si inserate drept clauze de acreditiv, de catre beneficiar la banca sa;
- banca emitenta (banca importatorului), cea care la solicitarea importatorului isi asuma angajamentul de plata;
- beneficiarul acreditivului (exportatorul/ vanzatorul), cel in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si cel care prezinta setul de documente in banca in vederea incasarii contravalorii marfurilor livrate - pentru acesta acreditivul documentar apare ca o promisiune irevocabila de plata din partea unei banci, conditionata de prezentarea de catre el, intr-un anumit termen, a setului de documente care atesta expeditia marfii sau care sunt solicitate expres contractual si se reflecta in conditiile de derulare a acreditivului documentar;
- banca exportatorului (banca avizatoare/ notificatoare/ platitoare/ negociatoare), cea care il deserveste pe beneficiarul acreditivului.









            Derularea platii prin acreditiv documentar implica parcurgerea mai multor etape:
1. Incheierea contractului de vanzare-cumparare si includerea modalitatii de plata prin acreditiv documentar. In general, in aceasta etapa se vor fixa elementele de baza ale derularii contractului si clauzele de acreditiv care vor fi utilizate.
2. Importatorul - ordonator da ordin bancii sale in privinta deschiderii acreditivului, pe baza disponibilului care il are deja in contul sau, sau pe baza unui credit pe care banca il acorda in acest scop. Importatorul/ cumparatorul, in calitate de ordonator al acreditivului (care initiaza mecanismul lui), formuleaza in ordinul de deschidere al acestuia (dat bancii sale) exigentele asupra documentelor pe care trebuie sa le depuna beneficiarul la banca sa, tinand seama de clauzele stabilite in contractul de vanzare - cumparare privind derularea tranzactiei comerciale, precum si de normele acceptate sau indicative interbancar, care reglementeaza continutul acreditivului. Pe plan international aceste norme interbancare sunt directionate sau completate de normele uzuale in domeniul acreditivelor documentare stabilite de catre Camera de Comert Internationala sub denumirea de 'Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare', document cunoscut si sub denumirea de 'Publicatia 500'.
3. Deschiderea acreditivului si instiintarea bancii exportatorului;
4. Avizarea exportatorului cu privire la deschiderea acreditivului;

 5. Confirmarea de catre banca exportatoare a concordantei datelor din acreditiv cu clauzele din contractul incheiat, precum si alte clauze indicate de importatorul ordonator, dar care nu contravin spiritului contractului;
6. Livrarea marfurilor, conform conditiilor contractului de vanzare-cumparare incheiat si a clauzelor convenite in acreditiv;
7. Remiterea de catre exportator la banca a documentelor care dovedesc expedierea marfurilor, documente ce au fost indicate in mod expres in acreditiv, in numarul de exemplare solicitat;
8. Plata contravalorii marfurilor pe baza documentelor, in cazul in care acreditivul este domiciliat in tara vanzatorului exportator;
9. Banca firmei exportatoare remite documentele bancii firmei importatoare/ ordonatoare, debitand-o in valuta prevazuta in acreditiv;
10. Banca importatorului, pe baza documentelor primite si verificate drept corespunzatoare conditiilor din acreditiv, efectueaza plata, creditand banca firmei exportatoare;
11. Banca firmei importatoare transmite documentele catre aceasta, care, pe baza lor, va intra in posesia marfurilor.
            Ca tehnica de plata acreditivul prezinta cateva caracteristici:
- formalismul sau caracterul documentar, in sensul ca exportatorul nu poate pretinde plata decat pe baza documentelor are atesta indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv. Pe de alta parte, bancile vor decide plata exclusiv pe baza documentelor, ele neavand sarcina sa controleze marfurile (banca trebuie sa verifice numai existenta documentelor si continutul acestora, respectiv conformitatea lor cu continutul acreditivului.
- independenta fata de relatia contractuala de baza, in sensul ca obligatiile asumate de parti, chiar daca au ca temei un contract comercial, sunt autonome fata de acesta, iar intinderea lor este cea precizata in acreditiv (in acest sens, in 'Publicatia 500' se specifica faptul ca acreditivul este o tranzactie distincta de cea de vanzare.
- fermitatea angajamentului bancar, in sensul ca banca se angajeaza sa efectueze plata, in conformitate cu instructiunile acreditivului, iar angajamentul sau ramane ferm pana cand, eventual, primeste alte instructiuni decat cele initiale.
- Adaptabilitatea, in sensul ca, prin tipurile sale, acreditivul poate di adecvat diferitelor operatiuni de comert interior sau exterior.
- siguranta, prin aceea ca asigura protejarea intereselor tuturor partilor implicate. Astfel, exportatorul are siguranta ca, in conditiile respectarii obligatiilor inscrise in acreditiv, va incasa contravaloarea marfii, importatorul este asigurat ca plata marfii nu se va face decat dupa ce documentele precizate in acreditiv (care atesta expedierea marfii, vor fi depuse la banca platitoare iar banca emitenta este protejata prin gajul asupra documentelor de livrare.
            Documentele are pot fi solicitate in mod uzual in cazul utilizarii acreditivului documentar sunt:
- documente comerciale de identificare cantitativa, calitativa si valorica a marfurilor livrate cum sunt factura, factura externa emisa de exportator, pe baza careia se efectueaza plata, functii diferite au factura consulara, vizata sau legalizata de reprezentanta diplomatica a tarii importatorului din tara exportatorului si factura proforma, de 'informare' sau 'provizorie', care este transmisa de exportator importatorului inainte de expedierea marfurilor.
- documente de transport: conosamentul maritim sau fluvial, duplicatul scrisorii de trasura internationala pentru transport feroviar sau rutier, scrisoarea de transport aerian, dovada sau adeverinta unei case de expeditii internationale, in situatia in care marfurile livrate nu au greutatea sau volumul necesar ocuparii unui vagon intreg.
- documentele de asigurare (in cazul in care conditia de livrare din contract prevede ca obligatie a exportatorului de a asigura marfurile pe parcurs international): polita sau certificatul de asigurare sau notele de acoperire (certificate de asigurare provizorii).
- documente care atesta calitatea, cantitatea si originea marfurilor, proces verbal de receptie calitativa si cantitativa a marfurilor, buletinul de analiza, certificatul fitosanitar, certificat de garantie, certificat de origine, etc.
            Refuzul de plata al bancilor se explica prin prezentarea unor documente incomplete si/ sau incorecte, expirarea acreditivului, prezentarea documentelor cu intarziere, expedierea cu intarziere a marfii.
            Functionarea corespunzatoare a acreditivului documentar este conditionata de cunoasterea unor elemente specifice, si anume:
- domicilierea, adica locul unde urmeaza sa aiba loc plata acreditivului. Partenerii pot conveni in contractul de baza ca acreditivul este domiciliat la o banca din tara exportatorului (ceea ce avantajeaza pe exportator, acesta nefiind obligat sa astepte timpul de curier intre banci), la o banca din tara importatorului, sau intr-o tara terta.
- valoarea acreditivului, care se regaseste in instructiunile pe care le da ordonatorul bancii sale, adica suma care urmeaza a fi platita contra documentelor exportatorului. Conform art. 39 din 'Publicatia 500', valoarea acreditivului se poate exprima astfel: prin indicarea cu aproximatie a sumei folosind expresiile 'in jur de', 'aproximativ', 'circa', prin indicarea unei sume superioare, 'pana la concurenta sumei', sau printr-o suma fixa.
- valabilitatea acreditivului reprezinta termenul limita pana la care exportatorul trebuie sa prezinte documentele la ghisele bancii unde este domiciliat acreditivul. Daca in acreditiv nu este precizat termnul de predare al documentelor la banca, acesta este considerat 21 de zile de la data emiterii documentului de transport. Este de precizat faptul ca data respectiva se refera la documentele prezentate, nu expediate. Dupa aceasta data, banca refuza plata, iar prelungirea valabilitatii acreditivului nu se face decat din ordinul ordonatorului. Termenul de livrare stabilit in contract trebuie sa se regaseasca in documentul de transport, care atesta expedierea marfii. Depasirea acestui termen inseamna neindeplinirea obligatiilor contractuale si, deci, incetarea obligatiei de plata in cadrul acreditivului.
- natura nagajamentului bancar, acesta putand fi revocabil, irevocabil si irevocabil confirmat. Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta, fara nici un preaviz prealabil catre beneficiar. Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi modificat sau anulat decat cu ajutorul tuturor partilor. Acreditivul irevocabil reprezinta pentru beneficiar o certitudine absoluta privind plata, cu conditia prezentarii tuturor documentelor prevazute si confirmarii tuturor celorlalte conditii. Acreditivul documentar irevocabil confirmat este acreditivul in care angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga la un angajament egal ca valoare si conditii al bancii confirmatoare (din tara exportatorului).
- modul de stingere a obligatiei de plata asumate prin acreditivul documentar poate fi: plata la vedere, prin acceptare si plata diferata. La acreditivul cu plata la vedere, in momentul prezentarii documentelor la banca de catre exportator, acesta este platit imediat. In cazul platii prin acceptare se foloseste un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de exportator odata cu documentele. Acreditivul cu plata diferata permite amanarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor.

Termenul de livrare stabilit in contract trebuie sa se regaseasca in documentul de transport, care atesta expedierea marfii. Depasirea acestui termen  inseamna neindeplinirea obligatiilor contractuale si, deci, incetarea obligatiei de plata in cadrul acreditivului.
-       Natura angajamentului bancar, acesta putand fi revocabil, irevocabil si irevocabil confirmat.Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta, fara nici un aviz prealabil catre beneficiar.
Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi  modificat sau anulat decat cu acordul tuturor partilor. Acreditivul irevocabil reprezinta pentru beneficiar o certitudine absoluta privind plata, cu conditia prezentarii tuturor documentelor prevazute si confirmarii tuturor celorlalte conditii.
Acreditivul documentar irevocabil  confirmat este acreditivul in care la angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al bancii confirmatoare (din tara exportatorului).

-        Modul de stingere a obligatiei de plata asumate prin acreditivul documentar poate fi: plata la vedere, prin acceptare si plata diferata. La acreditivul cu plata la vedere, in momentul prezentarii documentelor la banca de catre exportator, acesta este platit imediat. In cazul platii prin acceptare se foloseste un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de exportator odata cu documentele. Acreditivul cu plata diferata permite amanarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor.

   Desi larg utilizat pentru rigurozitatea mecanismului si siguranta pe care o ofera, acreditivul documentar este uneori criticat pentru limitele sale, cum ar fi:
-            Durata de operare. Un interval de timp se scurge intre acordul privind plata prin acreditiv si momentul in care exportatorul primeste notificarea deschiderii acreditivului, acesta putand fi prelungit datorita unor situatii ca: dificultati intampinate de importator in gasirea unei banci care sa accepte operatiunea, lipsa de valuta convertibila in tara importatoare. Apoi,  pentru efectuarea platii, banca dispune de un termen « rezonabil » de examinare a documentelor, care poate fi de o saptamana in cazul acreditivelor confirmate, dar care se poate prelungi.
-            Complexitatea. Partenerii cu cea mai redusa experienta in tranzactii internationale pot gasi prea complicate regulile si procedurile impuse de utilizarea acreditivului. Publicatia 500, de exemplu, are 49 de articole, cuprinse in 7 capitole si cuprinde 40 de pagini.
-            Costul. Acreditivul este cea mai scumpa modalitate de plata. Comisioanele percepute de banci se aplica la valoarea acreditivului si, chiar daca procentul este redus, valoarea absoluta poate sa devina foarte ridicata. Daca partile nu stipuleaza altfel, costul acreditivului este in sarcina importatorului. Acreditivul induce costuri si pentru bancile implicate.

Tipuri de acreditiv

    Expresie a diversificarii operatiunilor de comert exterior si a caracterului adaptabil al acreditivului, in practica internationala  s-au consacrat mai multe tipuri de acreditive. Astfel:

1.       din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar:
-          revocabile. Acreditivul revocabil este o simpla promisiune de plata, neangajand banca emitenta. El poate fi modificat ori anulat de banca emitenta oricand si fara obligatia de notificare prealabila a beneficiarului. Motivul pentru care se recurge la o astfel de modalitate, consta in dorinta importatorului de a I se da posibilitatea de gandire, si de revocare a deciziilor sale, in cazul in care exista motive care il determina sa-si schimbe hotararea. Banca emitenta va proceda corespunzator cu instructiunile date de ordonator. Conditia este insa ca revocarea sa fie facuta inainte de expedierea marfii de catre exportator.
-          irevocabile. Acreditivul irevocabil presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a efectua plata in favoarea beneficiarului, cu conditia ca documentele prezentate de acesta sa fie strict conforme cu termenii si conditiile  din acreditiv.
Acreditivul irevocabil are o larga utilizare, avand in vedere siguranta pe care o ofera partilor, care nu pot modifica acreditivul in mod unilateral , si nici nu-l pot anula. Acest acreditiv presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a plati catre beneficiar, insa este necesar ca documentele prezentate de acesta din urma sa fie in perfecta concordanta cu termenii si conditiile stipulate in acreditiv. Acreditivele irevocabile pot fi confirmate sau neconfirmate.

2.       din punct de vedere al confirmarii acreditivelor irevocabile:
-          confirmate. Acreditivul irevocabil confirmat este acela in care, la angajamentul fermal bancii emitente, se adauga un angajament de plata independent si ferm al unei terte banci - banca confirmatoare. De retinut ca, in caz de modificare a acreditivului, banca confirmatoare poate sa accepte sau nu extinderea confirmarii si asupra modificarii acreditvului.
-          neconfirmate. Banca emitenta este singura angajata ferm la plata, celelalte banci care intervin in relatia de acreditiv actioneaza ca mandatar, in numele bancii emitente si potrivit instructiunilor acesteia, fara sa-si asume vreun angajament ferm de plata.

3.       din punct de vedere al momentului efectuarii platii:
-          cu plata la vedere. Sunt acele acreditive care, in momentul prezentarii documentelor de exportator la banca platitoare, acesta este platit imediat. Bancile nu platesc documente neconforme cu termenele si conditiile din acreditiv.
-          cu plata la termen.
-          cu plata diferata (amanata). Plata documentelor nu se face in momentul prezentarii acestora la banca, ci la o data ulterioara, mentionata expres in textul acreditivului. De regula, plata diferata se efectueaza la 30 - 60 zile fata de momentul prezentarii documentelor.
-          de negociere. In vederea evitarii anumitor dezavantaje pentru exportator, banca emitenta, in baza instructiunilor ordonatorului, poate autoriza o alta banca sa negocieze documentele. Pentru acesta, banca negociatoare percepe un comision de negociere, suportat, de regula, de beneficiarul acreditivului.
-          de acceptare. Se utilizeaza in cazul exporturilor pe credit. O data cu documentele, exportatorul prezinta bancii si o cambie sau un set de cambii trase asupra bancii indicate in textul acreditivului (care pot fi banca emitenta, banca acceptanta, banca trasa expres desemnata) cu anumite scadente. Banca accepta cambiile, devenind debitor cambial principal, le restituie exportatorului, iar documentele le remite importatorului. La scadenta, exportatorul prezinta bancii acceptante cambiile, iar aceasta le achita.

4.       din punct de vedere al domicilierii:
-          in tara exportatorului.
-          in tara importatorului.
-          intr-o tara terta.

Domicilierea acreditivului, adica stabilirea bancii platitoare, este importanta din punct de vedere al operativitatii, al incasarii comisionului si al spezelor bancare. In mod normal, acreditivul trebuie domiciliat in tara exportatorului. In ceea ce priveste comisioanele si spezele bancare in cazul unui acreditiv domiciliat in strainatate, acestea sunt in sarcina beneficiarului, cu exceptia comisionului pentru avizare si confirmare, care sunt suportate de importator.

5.       din punct de vedere al clauzelor pe care le contine:
-          transferabil. Inserarea acestei clauze in textul acreditivului da dreptul beneficiarului sa solicite bancii transferatoare sa faca acreditivul utilizabil (platibil) in totalitate sau partial pentru unul sau mai multi beneficiari secunzi. Un astfel de acreditiv este utilizat in operatiunile de intermediere, beneficiarul acreditivului este un intermediar, iar beneficiarul secund este exportatorul real.
-          cu clauza rosie (red clause). Prin inserarea acestei clauze in textul acreditivului, banca platitoare este autorizata sa faca o plata in favoarea beneficiarului, inainte ca acesta saprezinte documentele privitoare la expedierea marfii. Plata poate fi sub forma unui avans sau poate fi egala cu valoarea acreditivului. Suma astfel obtinuta permite exportatorului sa procure marfa sau unele componente. La termenul de expeditie precizat in acreditiv beneficiarul livreaza marfa si prezinta documentele la banca, incasand diferenta.
-          reinnoibil (revolving). Se caracterizeaza prin faptul ca valoarea acreditivului se reintregeste automat, pe masura efectuarii platilor pana la un anumit plafon, in functie de fiecare livrare. Este utilizat pentru contracte de valori mari, cu livrari esalonate in timp. Valoarea acreditivului este la nivelul unei livrari si, in consecinta, comisioanele, taxele bancare sunt mai reduse.

6.       din punct de vedere al utilizarii combinate:
-          subsidiare/spate in spate (back-to-back). Desi denumirea este unica, in esenta, este vorba despre doua acreditive: unul de import si unul de export, corelate valoric si in timp de un intermediar. Exista doua tipuri de acreditiv back-to-back:

·          acreditiv concordant, cand deschiderea acreditivului subsidiar necesita aceleasi documente ca si acreditivul original.

·          acreditivul neconcordant, cand acreditivul original - dupa schimbarea facturii si, daca este cazul, a cambiei - nu poate fi utilizat cu documentele necesare la acreditivul subsidiar.
-          reciproce (de compensatie).
Se caracterizeaza prin inserarea in textul acreditivului documentar a unei clauze care nu permite utilizarea acreditivului de export decat in corelatie cu acreditivul de import. Prin combinarea a doua acreditive cu astfel de clauze, partenerii care dezvolta operatiuni prin contrapartida, compensatie, se asigura ca  daca unul dintre ei  nu va livra marfa in compensatie, va fi platit de banca emitenta, respectiv va primi echivalentul marfurilor nelivrate in compensatie.
-          cesionate.
Beneficiarul unui acreditiv are dreptul ca o parte sau intreaga valoare a acreditivului deschis in favoarea sa, sa o cesioneze unui tert - beneficiarul cesiunii, cel mai adesea exportatorul real.

     Din punctul de vedere al exportatorului, cel mai avantajos este acreditivul documentar irevocabil si confirmat, domiciliat la o banca din tara sa si cu plata la vedere, deoarece:

- este asigurat ca nu va fi retras sau modificat de catre ordonator in termenul de valabilitate (este irevocabil);
- beneficiaza de garantia unei banci terte (alta decat cea emitenta) ca plata va fi efectuata (este confirmat);
- plata se va efectua fara intarziere, economisindu-se timpul necesar pentru transmiterea documentelor intre bancile din cele doua tari (este domiciliat in tara exportatorului);
- va incasa contravaloarea marfii de indata ce se depun documentele la banca platitoare (este cu plata la vedere).

       Caracterul flexibil al mecanismului platii prin acreditiv permite insa adaptarea acestei modalitati de plata in raport cu modul de realizare a operatiunii comerciale (export direct, indirect sau prin intermediar), cu termenul de plata (vanzare cu plata imediata sau pe credit), cu facilitatile de finantare oferite importatorului sau exportatorului, cu modul de efectuare a livrarii (integrala sau prin transe). Totodata, pentru operatiunile combinate de comert exterior, de tipul reexportului sau contrapartidei s-au elaborat scheme specifice de plata prin acreditiv.

Creditul documentar este o modalitate de plata perfectionata, si larg utilizata in practica datorita avantajelor sale. Astfel, pentru exportator, avantajele constau in urmatoarele: un risc foarte redus de neplata a marfurilor livrate, avand in vedere angajamentul de plata al unei banci; cu exceptia cazului cand acreditivul este revocabil, cumparatorul nu are posibilitatea de a revoca plata; riscul pierderii documentelor transmise prin intermediul bancilor, este minim; derularea platilor este supusa unor reguli scrise recunoscute pe plan international, neexistand riscul unor neintelegeri izvorate din dispozitii echivoce ori contradictorii.

        In ceea ce priveste dezavantajele, acestea il privesc mai ales pe importator (ordonator), in sarcina acestuia cazand plata comisioanelor si a spezelor bancare ocazionate de derularea acreditivului.

Ordinul de deschidere a AD. Cerinte. Precizari

Ordinul de deschidere dat de importator bancii sale (in calitate de banca emitenta) se poate realiza:

sub forma unei simple scrisori (letric sau telex) in cuprinsul careia sunt precizate conditiile de termene si documente, precum si informatiile necesare bancii sa deschida AD;

prin completarea unui formular tipizat, pus la dispozitie de banci clientilor
lor.

Luand in considerare problema standardizarii formularisticii referitoare la AD, in spiritul Publicatiei nr. 500 si al Publicatiei nr. 516, in continuare este prezentat modul de completare a unui formular standard de cerere de deschidere AD. Pentru fiecare mentiune numerotata in continuare sunt prezentate comentarii.

Ordonator

'applicant' (engl.) este termenul adoptat in Formularele Standard pentru a desemna ordonatorul AD; ordonatorul este importatorul, cumparatorul la cererea caruia si pe baza instructiunilor primite de la acesta, banca emitenta emite AD (art. 2);

in spatiul rezervat, ordonatorul trebuie sa aiba grija sa includa corect toate detaliile referitoare la adresa sa:

numele patronic al firmei;

strada, nr., etaj, apartament, oras, casuta postala, cod postal;

telefon, fax;

numele si adresa ordonatorului sunt necesare exportatorului pentru a sti pe numele cui intocmeste factura si ce destinatie are marfa. Sunt cazuri cand factura se intocmeste pe numele altei persoane, iar marfa are alta destinatie. Aceste precizari se fac in spatiul destinat documentelor (factura emisa de pe numele) si respectiv la detaliile privind transportul (pct. 19-23 din Formularul Standard schema 9);

numarul telefonului si faxului este necesar atat bancii emitente, cat si exportatorului, pentru eventualitatea unor clarificari de probleme.

Banca emitenta

in practica, formularele puse la dispozitie de banci au pretiparit numele bancii.

Banca emitenta este cea care, in baza ordinului dat de importator, isi va asuma angajamentul de plata in favoarea exportatorului.

Data ordinului de deschidere

Este data la care ordonatorul a completat si depus la banca ordinul de deschidere a AD;

Ordinul de deschidere trebuie dat in stransa corelatie cu cele convenite cu partenerul de contract:

prin contract, partenerii au convenit ca AD sa fie deschis cu un anumit numar de zile inainte de data expedierii marfii, in acest caz, ordonatorul va lua in considerare acest interval (de exemplu: in contract sa prevazut 'plata prin AD irevocabil, domiciliat in Bucuresti, deschis cu 45 de zile inainte de livrarea marfii');

daca partenerii nu au convenit date precise cu privire la data deschiderii AD, se subintelege ca ordonatorul, cu un anumit numar de zile inainte de data expedierii marfii, va ordona deschiderea AD (15-20 de zile).

in orice situatie, ordonatorul va avea in vedere valabilitatea de ansamblu a AD si comisioanele bancare.

Valabilitatea AD si locul prezentarii documentelor

Toate AD trebuie sa stipuleze o data la care expira valabilitatea si un loc unde trebuie prezentate documentele pentru plata, acceptare, negociere (art. 42 a).

Data la care expira valabilitatea

Valabilitatea AD este intervalul de timp in cadrul caruia exportatorul trebuie sa prezinte documentele la ghiseele bancii desemnate.
Angajamentul ferm de plata al bancii emitente se refera la acest interval.

Data emiterii AD este data de la care intra in vigoare angajamentul de plata, iar data expirarii este data la care acest angajament inceteaza si numai pana la aceasta data pot fi prezentate documentele.

Expirarea valabilitatii se poate trece in doua moduri:

o data certa: de ex: '21 mai 1994';

o perioada de timp: de ex: 'o luna, 2 luni, sase luni etc.', in acest
al doilea caz, banca emitenta va considera data emiterii AD ca prima zi de la care curge valabilitatea AD (art. 42 c).

Data expirarii valabilitatii AD este suverana in raport cu toate celelalte termene precizate in AD. De exemplu: AD expira pe 20 mai; expedierea marfii a avut loc pe 15 mai, iar in AD este prevazuta prezentarea documentelor - 10 zile de la expeditie; documentele nu pot fi prezentate decat in interiorul valabilitatii AD (in exemplu, intre 15 si 20 mai).

Valabilitatea AD trebuie stabilita in functie de particularitatile tranzactiei.
Daca este prea mare, determina costuri bancare suplimentare, iar daca este prea mica, nu permite exportatorului sa faca toate demersurile necesare expedierii si intocmirii documentelor si, adesea, apare necesitatea solicitarii unei prelungiri a valabilitatii AD (deci, costuri suplimentare).

Locul prezentarii documentelor (denumit si domicilierea AD)

De regula, se trece orasul si tara unde documentele trebuie prezentate pentru plata, acceptare, negociere.

Exceptie: in cazul AD liber negociabile, nu este necesara precizarea locului
sau tarii (art. 42 a), in aceasta situatie beneficiarul AD poate prezenta
documentele pentru negociere la orice banca. Adesea, in practica se utilizeaza sintagma 'negocierea la orice banca din tara (exportatorului)'.

Domicilierea AD este locul, respectiv tara, orasului si in ultima instanta banca la ghiseele careia urmeaza sa aiba loc plata contravalorii marfurilor. Din acest punct de vedere AD pot fi domiciliate in tara exportatorului, importatorului sau intr-o terta tara (schema 10).

Domicilierea AD este convenita intre parteneri in contractul comercial inter­national si preluata de ordonator ca atare in dispozitia de deschidere a AD.

In deschiderea AD mentionarea locului platii se recomanda sa se faca prin termenul 'platibil' (payable at, available at etc.) si nu, 'domiciled, located, lodged etc.).

AD domiciliat in tara exportatorului inseamna un AD in baza caruia expor­tatorul prezinta documentele pentru plata la o banca desemnata in AD din tara sa. Locul platii are deosebita importanta din mai multe puncte de vedere:

apropierea exportatorului de locul platii, deci domicilierea AD in tara sa inseamna pentru acesta o grabire a incasarilor egala cu timpul de curier al documentelor daca domicilierea ar fi in tara importatorului, in cazul exporturilor romanesti, daca domicilierea acreditivelor este in strainatate timpul de curier (circuitul bancar) al documentelor variaza, in functie de zona geografica, intre 10 si 40 de zile;

in cazul in care documentele prezinta elemente specifice interpretabile de banca in limitele 'unei griji rezonabile', cea care decide asupra conformitatii documentelor cu conditiile AD este banca la care e domiciliat, deci platitoare. De mentionat insa ca pentru orice plata facuta de banca platitoare pe docu­mente in neregula, ea raspunde fata de banca emitenta si ca atare poate sa nu i se mai ramburseze plata facuta pe astfel de documente.

(Daca, in baza telexului de ramburs, plata a fost facuta, banca platitoare trebuie sa restituie suma platita plus dobanzile aferente pe intervalul respectiv).

Din acest punct de vedere este avantajata partea din contractul de baza la care este domiciliat AD, exportatorul in tara sa, importatorul in tara sa. in cazul domicilierii acreditivelor la banci din Romania exista, in acelasi timp, posibilitatea pentru exportatorii romani ca atunci cand apar anumite neconcordante intre documentele prezentate si conditiile stipulate in AD, in perioada valabilitatii acreditivului, acestea sa fie puse in ordine;

reglementarea oricaror litigii privind neexecutarea obligatiilor izvorate din derularea AD se face potrivit legislatiei din tara unde e domiciliat acesta;

domicilierea AD in tara exportatorului prezinta pentru acesta si avantajul evitarii riscului pierderii documentelor pe parcursul postal, in aceasta situatie, exportatorul trebuie sa ia legatura direct cu importatorul ca sa dispuna bancii sale ca plata sa se faca pe duplicate etc. Orice actiune intreprinsa in acest sens inseamna, in fond, o intarziere a incasarilor sau chiar refuzul de plata;

domicilierea AD in tara exportatorului constituie si o sursa de venit valutar, deoarece, potrivit Publicatiei 500 comisioanele si spezele bancare cad in sarcina ordonatorului, daca in AD nu s-a precizat altfel.

Aceste argumente se au in vedere atunci cand in cadrul contractelor de export ale firmelor romanesti, in care este prevazuta ca modalitate de plata acreditivul, se recomanda ca domicilierea sa fie la o banca din tara noastra, in practica internationala cel mai frecvent se utilizeaza domicilierea AD in tara exportatorului.

Prin AD domiciliat in tara importatorului (sau o terta tara) se intelege acel AD in baza caruia exportatorul poate incasa contravaloarea marfurilor exportate prin prezentarea documentelor solicitate in AD, la ghiseele acesteia.

in practica, documentele se transmit pe canal bancar, respectiv exportatorul le depune la banca sa, care face doar serviciul de a le transmite bancii platitoare. Dupa ce banca platitoare gaseste documentele in buna regula, efectueaza plata, transmitand, tot pe canal bancar, banii, in consecinta, dezavantajele pentru exportator sunt:

intarzierea incasarii contravalorii marfurilor, corespunzator intervalului de timp necesar parcursului documentelor si in sens invers a banilor (3-10 zile pentru Europa si intre 20 si 40 de zile pentru alte continente, in functie de zona geografica);

-pregatirea si expedierea documentelor, cerute in deschiderea de AD, trebuie sa se realizeze in timp util, astfel incat acestea sa ajunga la banca platitoare in cadrul valabilitatii AD. Aceasta, deoarece valabilitatea AD expira la ghiseele bancii platitoare, deci in strainatate;

in cazul in care documentele nu sunt in buna regula, posibilitatea corectarii lor este practic redusa sau necesita timp si corespondenta suplimentara, ceea ce, inca o data in plus, intarzie incasarea banilor.

In cazul in care valabilitatea AD expira intr-un interval de timp scurt, deci sansa ca documentele sa ajunga in timp la ghiseele bancii platitoare din straina­tate este redusa, agentii economici pot folosi serviciile unor companii specializate de ex. DHL, Posta rapida etc., care, contra unei taxe, prin agentii sai, duc (fizic) documentele la locul indicat (in maximum 24 de ore pentru Europa si 48 de ore pe alt continent).

Ameliorarea dezavantajelor domicilierii AD in strainatate se poate realiza prin solicitarea rambursului telegrafic.

Astfel, in momentul primirii documentelor si gasirii lor in buna ordine, banca notificatoare, in baza telexului de ramburs, poate plati documentele, inainte ca ele sa ajunga la banca platitoare. La primirea documentelor, banca platitoare efectueaza ea insasi controlul acestora. Daca acestea sunt in buna ordine valideaza plata facuta in baza telexului de ramburs, iar daca nu sunt in regula, banca platitoare este indreptatita sa ceara stornarea platii, inclusiv dobanzile aferente fondurilor astfel avansate, corespunzator intervalului respectiv.

Beneficiarul

Este partea in relatia de AD in favoarea careia se va emite AD si care, indeplinind conditiile de documente si termene din AD, urmeaza sa fie platita (art. 2).

Din ratiuni de prudenta financiara si comerciala, ordonatorul nu va incheia contracte sau intelegeri cu parteneri a caror buna credinta, standing financiar si performante tehnice si comerciale nu le cunoaste, in fapt, acestia sunt viitorii beneficiari ai AD ordonat de el.

in general, beneficiarul AD este exportatorul marfii. Se poate ca in baza acordului dintre parti, AD sa fie deschis in favoarea unei terte parti, in calitate de beneficiar: o companie sau filiala care face parte din structura firmei vanzatoare; un asociat in vanzari al exportatorului etc.

in spatiul rezervat beneficiarului, ordonatorul trebuie sa treaca clar si precis:

numele intreg al beneficiarului;

strada, numarul, orasul, tara (inclusiv detalii: apartament, etaj etc.), cod postal;

telefon, fax.

Aceste date sunt necesare bancilor pentru a sti pe cine si unde sa anunte deschiderea AD.

Orice rezerva din partea exportatorului de a da detalii complete privind adresa sa completa va fi interpretata de beneficiar ca un semnal de alarma si nu va ordona deschiderea pana nu se va edifica asupra 'calitatii' expor­tatorului.

Prin avion/posta (transmiterea letrica)

Mentiunile 6,7 si 8 fac parte din precizarile privind modul de transmitere a AD de banca emitenta bancii exportatorului ca banca notificatoare.

in prezent, factorii de cost, timp si dotare tehnica determina ca transmiterea prin (avion) posta sa detina inca o pondere insemnata.

Adesea, transmiterea prin posta este precedata de o scurta avizare a beneficiarului printr-un sistem de teletransmisie.

Scurta avizare prin teletransmisie (preavizare)

Rolul avizarii (preavizare) prin teletransmisie este de a anunta beneficiarul de principalele clauze ale AD si de faptul ca acesta urmeaza a fi deschis.
Dupa o astfel de preavizare, urmeaza transmiterea letrica, sau tot prin teletransmisie dar AD ca document operativ de lucru.

Avizarea, respectiv preavizarea prin teletransmisie si apoi transmiterea letrica a documentului operativ se face de banca emitenta, prin serviciile aceleiasi banci notificatoare (art. 11 b).

Transmiterea AD prin sisteme de teletransmisie

Termenul de teletransmisie include:

transmisia prin cablu, telegrama, telex, telefax etc.

transmisia prin sisteme integrate de comunicatie, de exemplu
SWIFT.

Daca in textul transmis nu se precizeaza altfel, AD teletransmise astfel sunt considerate documente operative de lucru (art. 11 a).

Daca in textul AD teletransmis se regaseste expresia 'urmeaza detalii suplimentare', sau altele similare, sau se specifica ca urmeaza confirmarea letrica, atunci documentul teletransmis nu va fi considerat instrument operativ al AD (art. 11 a ii).

AD este considerat instrument operativ atunci cand beneficiarul, prin textul dat:

permite bancii desemnate sa plateasca, sa accepte sau sa nego­cieze contra documentele stipulate si

precizeaza ca teletransmisia nu va fi urmata de confirmare letrica sau alta teletransmisie.


De regula, banca emitenta este cea care decide ce metoda de teletransmisie va utiliza (telex, fax, SWIFT etc.).

Daca beneficiarul nu doreste ca teletransmisia AD sa fie document operativ de lucru, el va specifica acest lucru la spatiul 'Instructiuni suplimentare' (pct. 25 in Formularul standard Schema 9).

AD este transferabil

Pentru ca un AD sa fie transferabil, aceasta mentiune trebuie precizata expres in ordinul de deschidere dat bancii emitente (art. 48).

In lipsa acestei mentiuni, un AD este considerat netransferabil.(art 48)

Instructiunile privind caracterul transferabil al unui AD sunt rezultatul intelegerii dintre beneficiarul si ordonatorul AD, intelegere ce a avut loc inainte de emiterea AD si este legata direct de specificul tranzactiei comerciale.

Confirmarea

in mod similar, mentiunea privind 'confirmarea' unui AD este rezultatul intelegerii prealabile dintre beneficiarul si ordonatorul AD (art. 9).

Daca ordonatorul cere (casuta 'requested') confirmarea, aceasta inseamna ca el doreste ca banca emitenta sa autorizeze sau sa solicite bancii desem­nate (cu plata, acceptarea etc.) sa confirme AD pentru beneficiar (art. 9).

Daca ordonatorul bifeaza casuta prin care 'autorizeaza daca cere bene­ficiarul', aceasta inseamna ca el doreste ca banca emitenta sa instructeze banca desemnata sa notifice beneficiarul fara confirmarea sa, dar daca beneficiarul doreste ca AD respectiv sa fie confirmat, atunci banca desemnata este autorizata sa-si adauge confirmarea sa (art. 9).

Daca partenerii au convenit ca o confirmare de AD sa se faca de o alta banca decat banca desemnata sa plateasca (de regula, banca exportato­rului), atunci se marcheaza casuta prin care se cere (requested) confirmarea, iar terta banca confirmatoare este specificata la casuta 'Instructiuni suplimentare'


Suma/valoarea AD

Denumita si valoarea AD, reprezinta suma de bani pe care banca emitenta se va angaja sa o plateasca beneficiarului AD.

Aceasta suma poate fi precizata:

simplu; de exemplu: '100.000 USD';

prin indicarea unei limite superioare; de exemplu: 'maximum 100.000 USD';

- suma poate fi precedata de cuvantul aproximativ, circa (about);

de exemplu: 'aproximativ 100.000 USD'.

Daca suma este precedata de expresia circa, aproximativ, aceasta in­seamna ca ordonatorul permite bancii sa efectueze o plata cu o toleranta de +10% sau -10% fata de suma precizata (art. 39 a).

Daca in AD se stipuleaza ca cantitatea specificata a marfurilor nu poate fi nici mai mare, nici mai mica, banca poate efectua plati cu o toleranta de +5% sau -5%, cu conditia ca valoarea AD (suma) sa-nu fie depasita (art. 39 b). Aceasta toleranta nu se aplica in cazurile in care in AD cantitatea este exprimata in unitati individuale, numar de pachete, colete etc.

Daca in AD nu sunt interzise expedierile partiale si nici nu se precizeaza altfel, o plata cu o toleranta de minus 5% fata de valoarea AD este admisa.
Conditia de a se face o plata cu o toleranta de minus 5% este ca intreaga cantitate de marfuri sa fi fost expediata, iar daca in AD se specifica si pretul unitar al marfii, acesta sa nu fi fost redus (art. 39 c). Desigur, aceasta prevedere nu se aplica in cazul in care suma este precedata de termenul 'circa', 'aproximativ' (art. 39 a).

Marimea sumei, valorii AD este in stransa corelatie cu conditia de li­vrare, in esenta, cu ansamblul obligatiilor asumate de exportator privind marfa si livrarea ei (schema 11) (vezi infra pct.18).

Suma trebuie scrisa in cifre si litere si indicata moneda in care se va face plata. Simbolul monedei va fi potrivit codului ISO, de exemplu:

USD - dolar SUA; GBP - lira sterlina;

De regula, moneda in care se ordona deschiderea AD este si moneda de contract. Sunt situatii in care partenerii convin ca plata sa se faca in alta moneda decat cea din contractul comercial international. Dat fiind ca AD este un contract iindependent de orice alt contract, bancile nu platesc decat in moneda precizata in AD.

AD platibil la Banca desemnata

a. Banca desemnata

Exceptand AD care sunt platibile (domiciliate) la banca emitenta, orice AD trebuie sa specifice expres care este banca desemnata, autorizata sa plateasca, sa efectueze plata diferata; sa accepte cambii si apoi sa le plateasca sau sa plateasca prin negociere (art. 10 b);.

Referitor la desemnarea bancii pot apare trei situatii: ordonatorul trece numele bancii care urmeaza a face plata. Anterior, el a convenit cu beneficiarul AD unde va fi domiciliat AD; ordonatorul nu cunoaste numele bancii din tara exportatorului, dar a convenit cu acesta ca plata sa se faca la o banca din tara exportatorului, in acest caz, va face mentiunea 'banca la alegerea bancii emitente' (The bank of your choice').

ordonatorul poate lasa spatiul liber si banca emitenta va decide ce banca va desemna pentru plata (de regula, o banca din tara exportatorului, cu care are relatii de corespondent bancar);

de regula, exportatorii doresc ca domicilierea platii sa fie la o anumita banca din tara lor. Daca unui exportator ii este indiferent locul platii si banca desemnata, acest fapt constituie un semnal de alarma pentru ordonator.

b. Platibil:

la vedere

prin plata diferata

prin acceptare

prin negociere

Mentionarea oricareia dintre aceste forme de plata trebuie sa aiba in vedere:

aceasta a fost in prealabil convenita cu beneficiarul AD si este determinata de constructia financiara a afacerii

fiecarui tip de plata ii corespund anumite precizari adiacente de termene si/sau documente. Astfel:

Plata la vedere

plata la vedere prin AD se poate face:

contra documente fara a fi insotite de cambie (sau cambii) sau contra documente insotite de cambie, in acest caz, cambiile sunt trase de beneficiar, la vedere, asupra bancii desemnate (banca platitoare);

in unele tari, ca urmare a taxelor de timbru, este preferabil sa se utilizeze AD cu plata la vedere fara sa se solicite si cambii.

Plata diferata

se poate realiza contra documente insotite sau nu de cambii, in cazul in care sunt insotite de cambii, cambia este trasa de beneficiar, la vedere, asupra bancii desemnate. Ea va fi achitata insa la termenul diferat precizat in AD de catre banca acceptanta (desemnata).

Plata prin acceptare

se realizeaza intotdeauna contra documente insotite de o cambie. Cambia este trasa asupra bancii desemnate sau bancii emitente. Dupa acceptare, banca restituie cambia tragatorului (exportatorul), iar documentele le remite importatorului. Cambia va fi achitata la scadenta precizata in textul ei.

Plata prin negociere

se poate realiza in doua moduri (Art. 10 b).

prin precizarea expresa a bancii desemnate sa negocieze, in acest caz, ordonatorul numeste banca negociatoare;

sau in cazul AD, asa-numite liber negociabile, plata prin negociere se face la orice banca, in aceasta situatie se mentioneaza 'freely negotiable by any bank' sau 'freely negociable credit'. Aceasta permite negocierea documentelor la orice banca din lume. in practica, este de dorit ca ordonatorul sa limiteze libera negociere a AD la o tara sau un oras, de ex. 'liber negociabil in Austria'; sau 'liber negociabil la Viena'.

de retinut ca banca emitenta poate autoriza ea insasi o alta banca sa negocieze documentele (art. 2).

intotdeauna in cazul AD care prevede negocierea, cambiile care insotesc documentele trebuie sa fie trase asupra:

bancii emitente sau

bancii confirmatoare.

In nici un caz nu se va cere prin ordinul de deschidere a AD, cambii trase asupra ordonatorului (art. 9 a, b).

Daca in AD se precizeaza cambii trase asupra ordonatorului, bancile considera aceste cambii ca documente aditionale .

Livrari partiale

Livrarile partiale sunt permise daca in AD nu se specifica altfel (art. 40 a).
De aceea, ordonatorul trebuie sa specifice clar in deschiderea AD:

'livrari partiale permise' (partial schipments allowed)

'livrari partiale nepermise' (partial shipments not allowed)
I
n lipsa oricarei mentiuni se interpreteaza ca sunt permise.

Nu se considera livrari partiale atunci cand din documentul de transport rezulta ca marfurile au fost transportate cu acelasi mijloc de transport, pe aceeasi ruta si cu aceeasi destinatie, chiar daca in documentul de transport se indica: date diferite de livrare, porturi diferite de incarcare sau locuri diferite de preluare/expediere a marfii (art. 40 b, c).

Livrari esalonate

Ordonatorul, in cazul livrarilor esalonate, trebuie sa precizeze perioada sau perioadele livrarilor esalonate (art. 41). De ex:

'cantitatea «x» de marfuri va fi livrata esalonat in sase transe egale, lunar, incepand cu ianuarie 1995' 'quantity 'x' goods to be shipped in six equal monthly instalments beginning January 1995'.

in cazul in care perioadele de livrare partiala sunt diferite, acestea trebuie precizate clar fie in textul AD, fie la Instructiuni suplimentare;

Livrarile partiale pot fi urmate sau nu de plati (trageri) partiale. Daca prin AD nu se stipuleaza altfel, platile partiale sunt permise. Astfel, dupa fiecare livrare, beneficiarul AD va fi platit in baza documentelor prezentate privitor la livrarea respectiva;

Daca ordonatorul doreste (accepta) livrari partiale, dar plata se face o singura data dupa ultima livrare, in acest caz va marca prin bifare men­tiunea: 'Livrari partiale permise', iar la conditii de plata va preciza 'plata 100% la vedere dupa ultima livrare'.

Perioadele de livrare trebuie strict convenite cu exportatorul, pentru ca acesta sa fie in masura sa expedieze marfa la intervalele mentionate in AD. Daca o livrare/tragere (plata) nu respecta termenele din AD, acreditivul inceteaza sa mai fie valabil pentru beneficiar, atat pentru transa respectiva, cat si pentru toate transele ulterioare (art. 41). in acest mod, ordonatorul risca sa nu mai primeasca marfa, iar beneficiarul risca sa nu primeasca banii;

Transbordari

inainte de a decide, transbordari permise/nepermise, ordonatorul trebuie sa stabileasca care este modalitatea cea mai avantajoasa pentru livrare si transport a marfii la destinatie;

Interzicerea transbordarilor, cel mai adesea, este determinata de riscul de pierdere sau deteriorare a marfurilor prin repetate incarcari/descarcari de pe un mijloc de transport pe altul;

Ordonatorul poate stipula 'transbordati permise numai', mentionand un port care din punctul sau de vedere confera securitate in manipularea marfurilor;

Chiar daca prin AD transbordarile sunt interzise, bancile accepta docu­mente de transport care indica ca transbordarea va avea loc atata tip cat marfa este transportata in container, trailer, barje sau documentul de transport cuprinde clauze prin care transportatorul isi rezerva dreptul de a transborda


Asigurarea acoperita de ordonator

Aceasta informatie este utila bancii emitente, beneficiarului si bancii desemnate (sa plateasca, sa accepte, sa negocieze) in cazul in care la livrarea marfii de catre beneficiarul AD aceasta nu trebuie sa prezinte si un document de asigurare a marfii in trafic international.

in mod particular, banca emitenta este interesata in acest aspect inainte de a emite AD.

Detalii cu privire la transportul marfii

Au in vedere:

locul expedierii: de la (from . . . )

locul de destinatie; pentru a fi transportata la (for transportation to . . . )

data expedierii, nu mai tarziu de (not later than . . .) care trebuie precizate cu claritate si potrivit terminologiei din Publicatia nr. Astfel, de retinut:

Expediere (shipment)

Daca in AD nu se precizeaza altfel, acest termen este inteles ca incluzand expresiile:

incarcare la bord (loading on board)

incarcare (dispach)

acceptate pentru transport (accepted for carriage)

data recipisei postale (date of post reecipt)

data ridicarii (date of pick-up)

preluare spre incarcare (taking in charge) in cazul documentului de transport combinat.

Locul de expediere si locul de destinatie

Se indica sub forma unei denumiri exprese a: portului, aeroportului, garii, orasului, tarii sau daca este cazul grupei de tari (de ex. de la (from) Constanta la (to) Hamburg).

Nu se utilizeaza expresii generale, vagi pentru a preciza punctul de incarcare si descarcare; de ex: port important; un port din Golful Mexic; un port din Orientul Mijlociu;

Cand se apeleaza la o modalitate de transport combinat, multimodal, orga­nizat intr-o structura moderna se poate indica doar tara;

Nu se utilizeaza abrevieri, de ex.: UK (Marea Britanie), CCE (Comunitatea Economica Europeana UE - (Uniunea Europeana), CIS (Comunitatea Statelor Independente) etc., deoarece nu toata lumea cunoaste sensul acestora, mai ales cand sunt exprimate in alta limba;

Nu se indica un port maritim cand:

marfurile care urmeaza a fi livrate au drept loc al expedierii un oras situat in interiorul tarii;

cand documentul de transport solicitat este: document de transport combinat (art. 26), aerian (art. 27), rutier, feroviar, fluvial intern (art. 28) sau recipise postale si de curier (art. 29).

Data livrarii

Trebuie sa fie situata in cadrul perioadei de valabilitate a AD;

Daca se prelungeste valabilitatea AD, nu se subintelege ca automat se prelungeste/decaleaza si termenele de livrare (art. 44 b).

Data livrarii poate fi mentionata prin expresiile:

nu mai tarziu de (not later then) data fixa (ex: '15 ian. 2004')

in perioada (during), ex.: '15 ian. - 15 febr. 2004'

in (in); ex: 'prima jumatate a lunii mai 2004'

pe (on): ex.: '15 ian. 2004';

nu inainte de (not before); ex.: 15 ian. 2004';

nu inainte de (data) si nu dupa (data) (not before and not after')

Daca se utilizeaza expresia: 'in x zile de la', in mod obligatoriu se precizeaza si evenimentul economic fata de care se calculeaza acest numar de zile. De ex.: 'livrarea in 30 de zile de la emiterea AD', - 'shipment with 30 days from the date of issuance of the credit';

Daca in AD nu s-a prevazut altfel, bancile accepta un document de trans­port care are o data de emitere anterioara deschiderii AD (art. 22).

Termenii privind livrarea sunt interpretati astfel:

cuvintele la (to), pana la (until), de la (from) se inteleg ca incluzand data mentionata;

cuvantul dupa (after) este inteles ca excluzand data mentionata;

termenii 'prima jumatate' (first half), a doua jumatate (second half) a lunii sunt interpretati 1-15 si respectiv 16 - ultima zi a lunii, inclusiv;

termenii inceputul (begining), mijlocul (middle), sfarsitul (end) lunii se inteleg: 1-10 inclusiv; 11-20 inclusiv; 21 - ultima zi a lunii inclusiv (art. 47).

Nu se utilizeaza pentru a preciza data livrarii termeni ca:

prompt (prompt), imediat (imediatly), cat de curand posibil (as soon as possible) si altele asemanatoare. Bancile nu le iau in considerare (art. 46 c);

daca data livrarii este precedata de cuvintele 'pe sau injur de' (on or about), bancile vor interpreta aceasta ca o precizare ce permite calivrarea sa fie facuta cu 5 zile inainte si 5 zile dupa data menti-onata, incluzand ambele zile extreme (art. 46 c).

Descrierea marfurilor

Denumirea si descrierea marfii

sa fie cat mai scurt posibil si fara sa contina detalii excesive (art. 5);

sa reflecte termenii conveniti cu partenerul (exportatorul) prin contractul comercial international;

sa fie suficient de clara ca ordonatorul sa aiba certitudinea ca exportatorul ii va trimite marfa in conditiile anterior convenite;

sa permita bancii, ca in baza instructiunilor date, sa poata efectua confruntarea elementelor ce privesc descrierea marfii cu cele ce se vor regasi in documentele prezentate de exportator.

Cantitatea si pretul

cand se indica cantitatea si/sau pretul unitar al marfii, ordonatorul trebuie sa aiba in vedere (art. 39) ca:

se admite o toleranta de ±10% daca expresii ca 'aproximativ' (approximately), in jur de (about) 'circa' (circa) sau altele similare preced cantitatea sau pretul, sau pe ambele.

Conditia de livrare

Desemneaza ansamblul activitatilor legate de transportul marfurilor, iar in sens restrans, defineste obligatiile vanzatorului de a preda marfa in vederea transportarii ei de un anumit caraus;

Aceasta clauza este precizata in termeni comerciali abreviati care se regasesc in doua documente utilizate pe plan international: INCOTERMS si RAFTD;

Conditia de livrare abreviata trebuie sa fie urmata de locul numit, unde marfa trece de la vanzator la cumparator. Ex: 'FOB Constanta' sintetic, semnifica obligatia exportatorului de a aduce de la fabrica marfa pana in
portul Constanta si de a o urca pe puntea vasului ce o va transporta. Intra in obligatiile cumparatorului de a procura vasul, de a plati transportul si asigurarea din locul (portul) numit Constanta etc.

- Pentru ordonator conditia de livrare are importanta din doua puncte de vedere:

determina valoarea AD, in sensul ca alaturi de valoarea marfii trebuie luate in considerare si cheltuielile pe care le face vanzatorul pentru asigurarea, incarcarea, transportul etc. al marfii - potrivit conditiei de livrare convenite

in functie de conditia de livrare, se solicita anumite documente de transport pe care trebuie sa le prezinte exportatorul la banca (cono­sament, scrisoare de trasura, rutiera, feroviara etc.).

UTILIZAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

In ansamblul mecanismului derularii AD exportatorul este beneficiarul acreditivului:

cel in favoarea caruia a fost deschis AD.

cel care, in masura in care indeplineste toate conditiile de termene si documente stipulate in textul AD, incaseaza contravaloarea marfurilor exportate, serviciilor prestate, respectiv utilizeaza AD.

2.7.1. Optiunea exportatorului pentru plata prin AD

In decizia sa, exportatorul trebuie sa aiba in vedere avantajele si dezavantajele pe care le prezinta aceasta tehnica de plata pentru el.

Sintagma 'utilizarea AD' semnifica ansamblul activitatilor intreprinse de bene­ficiarul AD, exportatorul pentru a incasa de la banca contravaloarea marfurilor expediate, contra documentelor stipulate in AD.

Instructiuni de completare a formularului DISPOZITIE DE PLATA VALUTARA EXTERNA/CERERE DE DESCHIDERE DE ACREDITIV

Formularul se completeaza de catre persoanele juridice romane, indiferent de forma de organizare si titularul dreptului de proprietate, care dispun plati valutare catre nerezidenti.

Formularul se intocmeste pentru:

a)  Plati de orice natura catre nerezidenti, efectuate prin transferuri bancare in afara teritoriului Romaniei sau prin creditarea unui cont pe care o persoana juridica/fizica nerezidenta il detine la o banca din Romania.

b)  Ridicari de valuta din conturi bancare in numerar sau sub forma de cecuri de orice natura (bancare, de calatorie), destinate cheltuielilor de calatorie sau pentru plati externe de alta natura in afara teritoriului Romaniei ori pentru plati pe teritoriul Romaniei in favoarea unui nerezident.

3. Circuitul formularului:

a) Formularul se completeaza de catre ordonatorul platii in trei exemplare si se depune la ghiseele bancii comerciale unde se dispune plata.

b) Banca comerciala verifica DPVE si in cazul acceptarii efectuarii platii completeaza rubricile din spatiul rezervat acesteia .

c) Dupa efectuarea platii, cele trei exemplare ale DPVE au urmatoarele destinatii:

Exemplarul 1 ramane in posesia bancii comerciale;

Exemplarul 2 semnat si stampilat in spatiul rezervat in acest scop va fi transmis de banca comerciala Bancii Nationale a Romaniei in termen de 2 zile bancare lucratoare de la debitarea contului ordonatorului platii;

Exemplarul 3 se restituie ordonatorului.


d)   in cazul platilor reprezentand utilizari partiale ale acreditivelor banca comerciala va transmite exemplarul 2 al DPVE Bancii Nationale a Romaniei la prima utilizare cu indicarea la pozitia 40 a sumei utilizate. Pentru utilizarile ulterioare, banca comerciala va transmite Bancii Nationale a Romaniei pentru fiecare plata o fotocopie a DPVE cu indicarea la pozitia
40 a sumei respective utilizate.

e)   in cazul majoiarii valorii unui acreditiv, se completeaza integral un nou set de formulare DPVE, specificandu-se la pozitia 37 referinta acreditivului initial urmata de cuvantul 'majorare'.

4. Alte precizari privind completarea formularului.

a) Setul de trei formulare va fi completat de mana cu litere de tipar sau la masina de scris, astfel incat informatiile inscrise in DPVE sa fie lizibile pe toate cele trei exemplare.

b) Raspunderea pentru exactitatea informatiilor si conformitatea acestora cu realitatea revine ordonatorului platii care, prin persoanele autorizate sa-l reprezinte in raport cu tertii, va semna si stampila formularul DPVE in spatiile rezervate in acest scop.

c) Ordonatorul platii va completa la pozitia 2 din formular codul sau fiscal inregistrat la Ministerul Finantelor, iar la codurile de la pozitia 33 va completa pozitia tarifara conform Tarifului Vamal de Import al Romaniei publicat de Ministerul Comertului.

d) Codurile pentru pozitia 24 se vor completa de catre bancile comerciale conform listei de tranzactii transmisa de Banca Nationala a Romaniei.

e) Daca spatiile din formular nu sunt suficiente pentru descrierea completa a operatiunii, se vor folosi pagini suplimentare, facandu-se referire expresa la numarul pozitiei din formular.


Avantajele utilizarii AD pentru exportatori


Risc minim de neplata a marfurilor livrate. Angajamentul de plata este al unei banci (banca emitenta), independent de cumparator a carui situatie financiara e mai putin cunoscuta sau care se poate deteriora in timp; Cumparatorul nu poate revoca plata sub diferite pretexte. Angajamentul de plata asumat de banca este un angajament ferm de plata si este un contract independent de contractul comercial international, chiar daca in textul AD se face trimitere la acesta;Daca cumparatorul doreste modificarea sumei de plata, invocand de ex.: calitatea marfurilor primite, sau alte aspecte care nu se regasesc in conditiile din AD, el trebuie sa abordeze aceasta problema pe cale comerciala, in masura in care exportatorul a indeplinit conditiile din AD, in caz de litigiu el are o pozitie favorizata. Derularea platii este prompta si strict reglementata prin Publicatia 500; Riscul de pierdere sau deteriorare a documentelor transmise pe canal bancar este minim; In masura in care AD presupune utilizarea prin cambii trase la anumite termene, exportatorul poate utiliza cambiile acceptate de banci ca o metoda de finantare a exportului prin scontarea sau, dupa caz, forfetarea lor.

Dezavantajele utilizarii AD de catre exportator

Pozitia competitiva a exportatorului este diminuata deoarece:

comisioanele si spezele bancare sunt mai mari si cad in sarcina ordonatorului. Acest dezavantaj poate fi aplatizat prin a suporta el o parte din comisioane, cele din tara lui (fiecare in tara lui);

formalitatile de deschidere ale AD sunt mai complicate pentru ordonator;

Sumele de incasat prin AD sunt supuse inerent riscului de curs valutar, care poate fi acoperit prin operatiuni independente de mecanismul derularii AD,
cum ar fi: operatiuni la termen; hadging valutar; includerea in pret a unei marje asiguratorii.

Optiunea exportatorului pentru AD

Alegerea de catre exportator a AD ca modalitate de plata implica luarea in considerare a cel putin doua aspecte:

a. cresterea rapiditatii si sigurantei platii;

b. corelatia acreditivului cu constructia financiara a afacerii in ansamblul ei.

a. Privitor la aspectele referitoare la siguranta platii exportatorul va opta pentru:

AD irevocabil, intrucat orice modificare, anulare etc. a unui astfel de angajament nu poate fi efectuat de banca emitenta fara acordul sau

AD irevocabil confirmat, in cazul in care are anumite indoieli privind tara importatorului, banca emitenta . Confirmarea data de o terta banca este, de asemenea, un angajament ferm de plata (art. 9 b). Astfel, in cazul in care nu este platit de banca emitenta, va fi platit de banca confirmatoare.

Referitor la rapiditatea platii, va opta pentru:

domicilierea AD la banca din tara sa in cazul platii la vedere, plata diferata, plata prin acceptare.

in caz de plata prin negociere, va solicita autorizarea prin AD a unei banci din tara sa (care sa apara ca mentiune in AD) pentru negocierea documentelor.

Aceste optiuni au ca efect:

grabirea incasarii banilor cu timpul de curier pentru ca documentele sa ajunga la o alta banca in strainatate (in cazul domicilierii in strainatate);

in caz de anumite nereguli la documente, acestea pot fi corectate rapid in timp util.

b. Referitor la constructia financiara a afacerii si AD, exportatorul trebuie sa cunoasca modalitatile prin care sa fructifice una din caracteristicile fundamentale ale acreditivului: adaptabilitatea:

prin includerea in AD a unor anumite clauze, acesta poate fi adaptat diferitelor situatii;

sa gandeasca constructia financiara a afacerii inainte de a negocia clauzele contractuale pentru a sti clar ce sa solicite sau sa ofere cumparatorului. Acesta este cel ce va ordona deschiderea AD si, ca atare, el va specifica clauzele dorite de exportator.

AD si clauzele contractului comercial international

a. Informatii precontractuale

Decizia exportatorului privind forma si tipul de AD trebuie sa se bazeze pe anumite informatii obtinute inainte de inceperea negocierilor sau incheierea con­tractului:

solvabilitatea/buna credinta/seriozitatea importatorului: informatii ce se pot obtine de la banca care il deserveste pe cumparator; de la alti parteneri sau alte banci (de pe piata sa) care au avut afaceri cu firma respectiva;

comportamentul bancii sau bancilor din tara importatorului: fata de importator in cazul in care bancile din tara exportatorului au relatii de corespondent cu banci din tara importatorului

uzanta si reglementarile in vigoare privitoare la plati, garantii si transferul valutar al fondurilor din tara importatorului, adesea acestea au incidenta directa asupra formei AD si rapiditatii incasarii sumei: de la banca din tara sa sau de la institutii/organisme cum sunt: Ministerul Comertului, institutii de cercetare privind pietele externe, alti agenti economici care au mai derulat afaceri cu tara respectiva

pozitia bancii confirmatoare sau a bancii transferatoare daca se doreste AD confirmat sau AD transferabil, in prealabil este necesar sa se discute cu banca solicitata daca aceasta este pregatita sa isi adauge confirmarea sau, dupa caz, sa gazduiasca transferul, in principiu, aceste banci au dreptul sa refuze o astfel de cerere (confirmare art. 9 c, transferabil art. 48 c).

b. Clauzele contractuale privind plata prin AD de luat in considerare:

sa fie formulate intr-o maniera ferma, clara, care sa evite posibilitatea unei alte interpretari nedorite de exportator;

sa nu fie acceptate conditii pe care exportatorul ulterior sa nu le poata indeplini;

valabilitatea AD si alte termene privind livrarile sa fie suficient de mari ca sa-i permita exportatorului sa expedieze marfa si sa intocmeasca setul de documente in mod corespunzator;

este de dorit sa se opteze pentru documente semnate de exportator (factura, certificat calitate, greutate) sau un tert independent (caraus, institut de calitate specializat, asigurator etc.) si nu se vor accepta documente semnate de importator. (De ex. 'plata contra certificat de receptie semnat de exportator si importator', importatorul oricand poate refuza intemeiat sau nu o astfel de semnatura), iar exportatorul neputand obtine documentul nu va putea incasa banii de la banca, desi toate celelalte documente cerute prin AD le are in buna ordine;

se va negocia modul de distributie a platii comisioanelor si taxelor banca

negocierea si incheierea contractului trebuie sa fie in concordanta cui cerintele importatorului. Respectarea acestei reguli de aur este esentiala in plata prin AD, deoarece AD este un contract independent de contrac­tul comercial international. Deci, daca importatorul este nemultumit de rezultatul negocierilor va ordona deschiderea unui AD care sa faca dificila sau chiar imposibila indeplinirea cerintelor cuprinse din el si, deci,
imposibilitatea utilizarii lui de catre exportator. Litigiul rezultat dintr-o astfel de situatie nu poate fi rezolvat decat pe cale comerciala. Bancile nu actioneaza decat in conformitate cu instructiunile primite de la ordonator si angajamentul de plata luat.

Prezentarea documentelor la banca

Conditia esentiala, ca exportatorul sa beneficieze de avantajele platii prin este sa respecte cu strictete conditiile de termene si documente din AD.

a. Este util ca, inainte de prezentarea documentelor la banca, exportator singur sa fie atent ca:

sa prezinte toate documentele cerute prin AD in numarul de originale copii precizat;

fiecare document in parte sa fie complet, respectiv sa contina elementele specifice lui; mentiunile aditionale cerute prin AD sa fie semnate de persoana autorizata sau ceruta prin AD

toate documentele sa fie 'curate', sa nu poarte mentiuni cu privire la starea defectuoasa a marfurilor si/sau, ambalajelor si sa nu aiba stersaturi, rectificari vizibile;

orice modificare, rectificare trebuie din nou stampilata si semnata de emitent;

continutul unui document sa nu contrazica continutul altui document (in documentul de transport, de ex., este precizat 'marfa ambalata in saci de iuta', iar in lista de colete marfa ambalata in saci de hartie');

toate documentele sa fie conforme cu conditiile din AD (art. 14 a, b, c,).

b. Prezentarea documentelor la banca trebuie sa se faca:

in interiorul valabilitatii AD;

in intervalul de zile mentionat in AD de la data expedierii marfii, iar daca nu este precizat, in maximum 21 de zile de la expediere, fara a depasi insa valabilitatea AD;

la ghiseele bancii sale in calitate de banca:


notificatoare, in cazul in care domicilierea AD este in strainatate;

platitoare/acceptante/negociatoare, daca AD este domiciliat la ea;

daca AD este domiciliat in strainatate, se va lua in calcul timpul de transmitere a documentelor de la banca notificatoare la banca platitoare. Valabilitatea expira la ghiseele bancii platitoare/acceptante/negociatoare.

c. Preluarea documentelor de banca. Comportamentul bancii la primirea documentelor de la exportator este diferit, in functie de rolul ei in mecanismul platii, respectiv cum a fost emis AD si ce instructiuni au fost date in acest sens.
Astfel, daca este:

banca notificatoare, preia documentele, efectueaza un control sumar privind autenticitatea etc. si le remite la incasare la banca desemnata cu plata (AD domiciliat in strainatate), incasarea AD se face dupa ce docu­mentele ajung la banca platitoare, aceasta le-a gasit in buna ordine si in urma acestei constatari remite bani bancii notificatoare;

banca platitoare/acceptanta/negociatoare/confirmatoare preia docu­mentele pentru a le face plata.










Bibliografie:

Negrus Mariana - "Plati si garantii internationale"

Negrus Mariana - "Finantarea schimburilor internationale"

Gaftoniuc Simona - "Finante internationale"

Voinea Gheorghe - "Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale"