burse curs 6 - OPERATIUNILE SPECULATIVE DE HEDGE referat





CURS 6             BURSE INTERNATIONALE

DE VALORI SI MARFURI





OPERATIUNILE SPECULATIVE DE HEDGE


Operatiunile speculative de HEDGE constau in vanzarea sau cumpararea la bursa pe termen a intregii cantitati de marfuri, titluri de valori din stoc a carui pret dorim sa-l mentinem la cotatia de la data semnarii contractului in bursa.

Indiferent de fluctuatia pretului de pe piata fizica, pretul nostru este asigurat

daca pretul scade, vindem contractul la bursa, iar cu diferenta de pret compensam pierderea de pe piata fizica, iar

daca pretul pe piata fizica creste, cumparam de la bursa contractul la noul pret si se inregistreaza o pierdere care va fi compensata cu castigul de pe piata fizica.

Deci, operational, pastram nealterat nivelul pretului initial.

Intotdeauna preturile de pe piata fizica oscileaza in functie de cotatiile inregistrate la Bursa, iar cei care efectueaza astfel de operatii HEDGE nu vor realiza profitul din diferenta de curs, ei asigurandu-si contractul din valoarea sau comisionul perceput ca urmare a operatiunilor tehnice efectuate.

Operatiunile HEDGE se axeaza pe strategia “patura”, in timp ce operatiunile speculative se axeaza pe strategia “hazardului”.

Operatiunile de HEDGE sunt practicate de oamenii de afaceri, ei incercand sa-si protejeze profitul, urmarind evolutia pretului produsului pentru a compensa piederile de pe piata fizica cu castigurile de pe piata bursiera. Categoriile de oameni de afaceri care practica acest tip de operatiuni sunt:

fermierii ce-si vand recolta la Bursa la termen;

proprietarii de silozuri ce stocheaza la preturi curente si vand dupa un anumit termen, functie de oportunitati

importatorii care vand FUTURES cantitatile contractate la import in vederea protejarii pretului

industriasii care vand la termen paralel cu produsele sau cu materiile prime aprovizionate pentru a evita pierderile de la produsul finit

fabricantii care vand la termen productia realizata, dar care e in stoc si care urmeaza sa fie valorificata de pe piata fizica ulterior.

Operatiunile HEDGE pot functiona intrucat preturile cash de pe piata fizica, cat si cele de pe piata bursiera, oscileaza impreuna - pentru ca ambele au la baza raportul cerere-oferta.

Daca se doreste protejarea pretului fata de o majorare de pe piata fizica se ia o pozitie LONG la Bursa, care sa permita compensarea.

Deci, operatiunile de HEDGE presupun luarea unor pozitii egale, dar de sens opus intre piata cash si piata FUTURES bursiera, care, de fapt, reprezinta esenta acestei operatii.

Exista doua tipuri de operatiuni HEDGE

SHORT – HEDGE si

LONG – HEDGE.


Pietele FUTURES comerciale sunt foarte importante, in primul rand pentru informatiile pe care le ofera oamenilor de afaceri. Tranzactiile FUTURES comerciale sunt surse pentru profituri (sau pierderi) importante ce se pot realiza pe calea operatiunilor speculative sau de arbitraj.

In acelasi timp, pietele FUTURES comerciale ofera – pe calea tranzactiilor de HEDGE – un mijloc foarte eficient de protectie a producatorilor si comerciantilor impotriva riscului degradarii preturilor.


SHORT – HEDGE sau HEDGIGUL de vanzator este initiat de cel care detine, cumpara sau produce anumite marfuri pe piata fizica, in scopul de a se proteja impotriva riscului scaderii preturilor. Acesta angajeaza o tranzactie FUTURES de vanzare (SHORT) pentru o cantitate echivalenta de marfa, printr-o implicare financiara de mici dimensiuni (clearing margine poate atinge cel mult 10% din valoarea operatiunilor initiate).

Daca riscul (scaderea preturilor) se produce, valoarea stocurilor de marfuri fizice, pe care el le detine in mod efectiv, se reduce in mod corespunzator (ceea ce-i pricinuieste o pierdere). Avand, insa, in paralel, o tranzactie de vanzare (SHORT) care se finalizeaza (in cazul scaderii preturilor la nivelul p1 – din figura de mai jos) cu un castig pentru initiator, pozitia bursiera angajata ii ofera posibilitatea compensarii (cel putin partiale) a pierderii determinate de diminuarea valorii stocurilor efective de marfa.

Este, insa, posibil ca – pana la scadenta tranzactiei de vanzare (SHORT) - preturile sa creasca la nivelul p1. In aceste conditii, cresterea valorii stocurilor de marfuri fizice este anihilata de pierderea pe care clientul o inregistreaza la lichidarea contractului FUTURES comercial.












PIATA BURSIERA profituri PIATA FIZICA

pierderi

 

Pierdere pe seama pozitie short

 

Scaderea valorii stocurilor

 




















Cazul A – SHORT - HEDGING

- La un siloz –


Piata fizica          Stoc marfuri: V0 = 10ct * 150$/t = 7.500.000 $



Piata bursiera                  V0 vanzare


La un anumit interval de timp preturile cunosc o crestere pe piata fizica.


t1 f1 Vf1 5ct * 5.000t * 160$/t = 4.000.000 $

t0 f0 Pf0 = 3.750.000

Piata bursiera   C = 5ct * 5.000 * 160 = 4.000.000 $

V = 5ct * 5.000 * 150 = 3.750.000 $

25.000 $


Castig pe P. fizica Pierdere pe P. bursiera


Astfel, castigul de pe piata fizica este anulat de pierderea de pe piata bursiera.


2. LONG – HEDGE sau HEDGINGUL de cumparator se angajeaza de firmele comerciale sau de productie, ce urmeaza a se aproviziona cu anumite marfuri fizice la o scadenta ulterioara. Pentru aceste firme riscul consta in eventualitatea cresterii marfurilor respective. Protectia impotriva acestui risc se poate realiza prin angajarea unei tranzactii FUTURES de cumparare (LONG)

Cazul B – LONG-HEDGING

- Morarul vinde o productie viitoare -


A – 100 ctr de faina lei/kg

1 ctr 100 tone

Pretul graului are o pondere de 95 in pretul fainii, ceea ce influenteaza substantial pretul fainii.


B – Cumpara la Bursa – momentul t0   

120 ctr grau lei/kg * 100

1 ctr 100 tone  

scadenta 15.10


La 15.08.

Piata fizica         50ctr * 1.800 lei/kg * 100 = 9.000.000

Piata fizica initiala 50ctr * 1.500 lei/kg * 100 = 7.500.000

1.500.000

La Bursa

Vinde pe 15.08. 50ctr * 1.800 lei/kg

50ctr * 1.500 lei/kg

1.500.000


Piata fizica – Piata bursiera


PIATA BURSIERA profituri PIATA FIZICA


















Daca se produce riscul (preturile cresc la nivelul p1), sporirea cheltuielilor de aprovizinre este compensata de diferenta pozitiva cu care se finalizeaza tranzactia FUTURES de cumparare (LONG). Daca, insa, preturile scad (la nivelul p’1), economia se va putea realiza din aprovizionarea cu  marfuri mai ieftine, fiind anihilata de pozitia LONG, care se finalizeaza cu pierderi.


Pe pietele FUTURES comerciale se incheie si tranzactii de arbitraj care presupun angajarea de pozitii diferite (LONG sau SHORT) pentru scadente diferite, in speranta obtinerii unor diferente de pret favorabile.

Tranzactiile de acest fel diminueaza riscurile care se asociaza miscarii permanente (zilnice) a cursurilor, initiatorul asumandu-si doar riscul schimbarii arbitrajului intre cele doua scadente pentru care are angajate pozitii diferite.

Intre cele doua termene (t1 si t2) cotatia va scadea, iar rezultatele operatiunii vor fi dupa cum urmeaza:

pana la t1 cele doua pozitii se anuleaza reciproc dupa t1 clientul ramane doar cu pozitia de vanzare (SHORT) care-i aduce castig doar daca p2<p1;

daca, dup t1 preturile cresc, astfel incat p2>p1, arbitrajul se incheie cu pierdere pentru client.

In situatia in care pozitia de cumparare (LONG) are scadenta mai indepartata, clientul obtine castig numai in cazul in care p2>p1.


Tranzactiile speculative si cele de arbitraj au atins o amploare foarte mare, expansiunea lor fiind insa “temperata” de faptul ca – in apropierea scadentelor – preturile cash si cele FUTURES tind sa se egalizeze, ca urmare a intensitatii deosebite a operatiunilor de arbitraj.


Operatiunile facultative multiple

In aceste operatii una din parti isi rezerva dreptul de a cumpara sau a vinde o cantitate dubla sau tripla fata de cea angajata initial, dar speculantul respectiv va achita un pret mai mare decat cursul zilei.

Pentru a obtine acest drept, speculantul cumparator va plati un curs mai mare decat cursul zilei, iar speculantul vanzator (a la baisse) va vine la un curs mai mic decat cursul zilei.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani