Proiect - ambalarea ca si etapa a procesului de productie si marketing referat













I. OBIECTIVUL LUCRARII



Lucrarea isi propune sa prezinte ambalarea ca si etapa a procesului de productie si marketing, precum si unele aspecte economice din procesul de fabricare a ambalajelor din intreprinderea S.C. RONDOCARTON S.R.L.

Intreprinderea S.C. RONDOCARTON S.R.L., pe baza unei tehnologii moderne, produce carton ondulat si ambalaje, oferind consultanta in domeniul ambalarii.




































II. AMBALAREA, ETAPA A PRODUCTIEI

SI MARKETINGULUI



II.1. DEFINIREA NOTIUNII DE AMBALARE SI PREAMBALARE


Istoria cartonului ondulat se intinde pe o perioada de peste 100 de ani, iar aparitia acestui material a fost impulsionata de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente pana atunci.

Hartia ondulata mecanic, intre doua valturi canelate, a fost obtinuta prima data in Anglia, in anul 1856 si a fost utilizata in premiera ca ambalaj de catre un american, in 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a aparut in 1874, in America, cand s-a adaugat, prin lipire, un strat neted de hartie peste hartia ondulata.

La inceputul secolului XX, apar primele masini de carton ondulat, iar acest produs se impune in industria ambalajelor din America si Europa. In timp, productia de carton ondulat si ambalaje se dezvolta in ritm alert, largindu-se gama sortimentala si imbunatatindu-se calitatea acestui produs.

In tara noastra, cartonul ondulat s-a produs prima oara in anul 1957, in fabrica existenta la Ghimbav, localitate aflata la 10 km de municipiul Brasov. In anii urmatori, acest sector a cunoscut o dezvoltare importanta, cererea acestui produs pe piata fiind in continua crestere.

Odata cu dezvoltarea si diversificarea productiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comertului, are loc si diversificarea si dezvoltarea activitatilor de ambalare si implicit a productiei de ambalaje. La nivelul intregii planete, se considera ca aproximativ 99% din productia de marfuri se tranzactioneaza in stare ambalata.

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu functii multiple, care asigura mentinerea sau, in unele cazuri, ameliorarea calitatii produsului caruia ii este destinat. Ambalajul favorizeaza identificarea produsului, inlesnind atragerea de cumparatori potentiali, pe care ii invata cum sa foloseasca, sa pastreze produsul si cum sa apere mediul inconjurator de poluarea produsa de ambalajele uzate sau de componentii de descompunere ai acestora.

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea in cele mai bune conditii a manevrarii, conservarii, depozitarii si transportului produselor. In ”Petit Robert” (1989), ambalajul este un “invelis din materiale si forme diferite in care se ambaleaza un produs pentru transport sau vanzare”. (Fratila R., 2001)

Institutul Francez al Ambalajului si Ambalarii propune urmatoarele definitii in “Petit glossaire de l’emballage”:

ambalajul este obiectul destinat sa inveleasca sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrarii, transportului, depozitarii sau prezentarii, in vederea protejarii acestora sau facilitarii acestor operatii;

ambalarea reprezinta oparatia de obtinere a “primului invelis aflat in contact direct cu produsul”.

Institutul din Marea Britanie furnizeaza trei directii in definirea ambalarii (Fratila R., 2001):

sistem coordonat de pregatire a marfurilor pentru transport, distributie, vanzare cu amanuntul si consum;

cale de asigurare a distributiei la consumatorul final, in conditii optime si cu costuri minime;

functie tehnico-economica, care urmareste minimizarea costurilor la livrare.

In Romania, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezinta un “mijloc” (sau ansamblu de mijloace) destinat sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic si biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.

Tot in conformitate cu standardul amintit, ambalarea este definita ca fiind “operatie, procedeu sau metoda, prin care se asigura cu ajutorul ambalajului, protectie temporara a produsului

In contextul ambalarii se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim materialul de ambalare, materialul de ambalaj, mediu de ambalare, produs de ambalat, preambalare, accesorii, materiale si operatii auxiliare ambalarii etc.

Semnificatia si corelatiile terminologiei privind ambalarea marfurilor, precum si succesiunea fazelor premergatoare ambalarii unui produs, sunt redate schematic in Figura II.1. reprezentand fazele ambalarii si terminologia folosita.


Preambalarea este operatia de ambalare a unui produs individual, in absenta cumparatorului, iar cantitatea de produs introdusa in ambalaj este prestabilita si nu poate fi shimbata decat prin deschiderea sau modificarea ambalajului.

Exista instructiuni de metodologie legala referitoare la prembalarea unor produse in functie de masa sau volum. Produsele care indeplinesc conditiile prevazute de lege vor fi insciptionate cu litera e, de inaltimea a cel putin 3 mm, plasata in acelasi loc cu masa si volumul nominal. Este interzisa tiparirea pe ambalaj a erorilor tolerate.

Valorile  cantitatilor nominale sunt impuse prin lege, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei pentru fiecare categorie de produse.

Este interzisa, prin lege, producerea, importarea si comercializarea de ambalaje inselatoare.

Preambalajul inselator este preambalatul care creaza impresia ca are o cantitate mai mare decat cantitatea nominala. Se considera preambalat inselator daca peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau in cazul in care in pachet exista produs cu mai putin de 15% decat cantitatile prevazute de lege.

Toate preambalatele fabricate conform instructiunilor trebuie sa poarte urmatoarele inscriptii lizibile, care sa nu poata fi sterse:

cantitatea nominala;

o marca sau o inscriptie care sa permita identificarea ambalatorului sau a importatorului de preambalare;

marca e, de cel putin 3mm, situata in acelati camp vizual cu cantitatea nominala. Aplicarea acestei marci garanteaza ca preambalatul indeplineste cerintele prevazute de instructiuni.

verificarea preambalatelor se face prin esantionare in doua etape:

o      verificarea continutului real al fiecarui preambalat din esantion;

o      verificarea mediei continutului real al preambalatului din fiecare esantion.

pentru fiecare din aceste verificari exista doua planuri de esantionare;

un plan pentru verificarea nedestructiva, care nu implica deschiderea ambalajului;

alt plan pentru verificarea distructiva, care implica deschiderea ambalajului.

Din motive economice, verificarea distuctiva este limitata la minimum necesar.

Un lot este constituit din preambalate cu aceeasi cantitate nominala, aceeasi sarja de productie, ambalat in acelasi loc. (Pop L., 2002)


II.2. CLASIFICAREA AMBALAJELOR


In ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, atat din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt facute, cat si din punct de vedere functional.

Ambalajele se clasifica in functie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent in practica:

- dupa materialul folosit in confectionarea ambalajelor:

ambalaje din hartie si carton;

ambalaje din sticla;

ambalaje din metal;

ambalaje din materiale plastice;

ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri;

ambalaje din materiale textile;

ambalaje din materiale complexe.


- dupa sistemul de confectionare:

ambalaje fixe;

ambalaje demontabile;

ambalaje pliabile.


- dupa tip:

plicuri;

pungi;

plase;

lazi;

cutii;

flacoane;

borcane etc.


- dupa domeniul de utilizare:

ambalaje de transport;

ambalaje de desfacere si prezentare.


- dupa specificul produsului ambalat:

ambalaje pentru produse alimentare;

ambalaje pentru produse nealimentare;

ambalaje pentru produse periculoase;

ambalaje individuale;

ambalaje colective.


- dupa gradul de rigiditate:

ambalaje rigide;

ambalaje semirigide;

ambalaje suple.


- dupa modul de circulatie al ambalajului:

ambalaje refolosibile;

ambalaje nerefolosibile – tip pierdut.


- dupa sistemul de circulatie:

sistem de restituire a ambalajelor;

sistem de vanzare – cumparare a ambalajelor.


- dupa sistemul de confectionare:

ambalaje fixe;

ambalaje demontabile;

ambalaje pliante.


- dupa caile de transport:

ambalaje pentru transport terestru;

ambalaje pentru transport fluvial-maritim;

ambalaje pentru transport aerian.


- dupa destinatie:

ambalaje pentru piata externa;

ambalaje pentru piata interna.


Exista o preocupare chiar si la nivel de foruri internationale, cum ar fi: Organizatia Internationala de Standardizare, Federatia Europeana pentru Ambalare, pentru clasificarea si standardizarea ambalajelor.



II.3. MATERIALE UTILIZATE PENTRU  CONFECTIONAREA AMBALAJULUI


Diversitatea materialelor folosite pentru ambalarea produselor este foarte mare.

Privit din punct de vedere tehnic, ambalajul marfurilor este alcatuit dintr-un ansamblu de materiale destinat protectiei calitatii si integritatii produselor, facilitarii operatiilor de circulatie a marfurilor. De asemenea, calitatea produselor este influentata de calitatea ambalajului prin fapul ca un ambalaj necorespunzator poate atrage dupa sine deprecierea produsului, adica sa contribuie la diminuarea calitatii lui.

Daca privim ambalajul ca un produs finit oarecare, avand o destinatie precizata, in el se pot identifica cheltuieli cu materiile prime si cheltuieli de obtinere.

Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai multi factori dintre care am putea aminti (Sraum G., 1996):

caracteristicile produsului ce urmeaza a fi ambalat;

domeniul de utilizare a ambalajului;

marimea factorilor care pot actiona asupra produsului pe timpul manipularii, transportului si al depozitarii;

tehnica de ambalare utilizata;

destinatia produsului;

nivelul de dezvoltare si puterea economica, etc.


Materialele celulozice

Ambalajele din materialele celulozice detin ponderea principala in totalul ambalajelor. In functie de perioade si de tari, se inregistreaza sensibile fluctuatii. Materialele care pot in viitor sa ia locul ocupat de materialele celulozice sunt materialele plastice.

Dintre materialele celulozice utilizate pentru confectionarea diferitelor tipuri de ambalaje amintim: hartia, cartonul si mucavaua.

Cartonul pentru ambalaje poate fi:

1. carton duplex – este format din doua straturi diferite de material fibros, unite in stare umeda prin presare. Cartonul duplex se fabrica in doua tipuri:

tipul E - pentru ambalaje care se imprima prin procedeul ofset. De aceea stratul superior (fata 1) este fabricat din pasta chimica inalbita a carei culoare alba si netezire permit imprimarea ofset;

tipul O (obisnuit) - pentru alte ambalaje, confectii si lucrari poligrafice


2. cartonul triplex – este format din minim trei straturi diferite de material fibros, unite in stare umeda prin presare. Cartonul triplex are o rezistenta mare la plesnire, utilizat in special pentru ambalaje de transport si grupare si mai putin pentru ambalaje de desfacere – prezentare.


3. cartonul ondulat – este format din unul pana la patru straturi netede si unul sau trei straturi ondulate din hartie inferioara sau superioara de ambalaj, unite intre ele printr-un adeziv. Se obtine astfel un obiect de tip sandwich usor si stabil. Elementul de baza este obtinut prin asocierea, prin lipirea, a unui strat plat cu un strat ondulat. Acoperirea unui astfel de element sau a mai multor elemente suprapuse de obicei, marimea ondulelor folosite este diferita cu un strat plat determina obtinerea cartoanelor ondulate cu unul, doua sau trei straturi de ondule. Cartonul ondulat are o rezistenta si o elasticitate buna.


Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor

Numarul acestora este foarte mare: coloranti, pigmenti, cerneluri, adezivi, etc. Aceste materiale influenteaza calitatea ambalajelor, atribuindu-le calitati estetice si functionale.

Un alt material auxiliar utilizat de aceasta data pentru consolidarea, adica cresterea rezistentei ambalajelor sunt benzile de balotare si adezivii.

O alta grupa o constituie materialele pentru amortizare si protectie impotriva socurilor. Aceste materiale protejeaza impotriva socurilor, a frecarilor si in unele cazuri chiar pentru rigidizarea ambalajelor. Dintre materialele noi de amortizare putem aminti: cartonul ondulat, lana minerala, materialele expandate si cele cu bule de aer.

O ultima grupa de materialele auxiliare o constituie lacurile si vopselele. Acestea, pe langa contributia care o au la cresterea rezistentei ambalajelor la actiunea factorilor atmosferici, maresc rezistenta la coroziune, la razele solare, la schimbarile de temperatura etc.



II.4. FACTORII CARE DETERMINA ALEGEREA AMBALAJULUI


Ambalajul este o componenta esentiala a activitatii comerciale, fiind subordonat marfii si deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou aparute pe piata, modernizarea conceptiei si a tehnicilor comerciale aduc in discutie diversificarea ambalajelor in paralel cu cresterea exigentelor fata de acesta.

Pentru ca ambalajul sa indeplineasca functiile sale, la alegerea lui trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte (Fratila R., 2001; Biro A., 1998):

- proprietatile produsului care trebuie ambalat:

natura, dimensiunea, masa, forma produsului, numarul de unitati de produs dintr-un ambalaj;

interactiunile de ordin fizic si chimic ce pot apare intre produs si ambalaj (respectiv incompatibilitatile);

fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanici si de mediu (prin miros, agenti chimici, umiditate);

importanta si valoarea produsului, care determina masuri de siguranta in plus impotriva unor posibile furturi sau deteriorari intentionate.


- conditii de transport, manipulare si depozitare:

numarul operatiilor de incarcare-descarcare;

tipul mijloacelor de transport folosite: auto, feroviar, naval;

durata operatiilor de manipulare;

durata stocarii;

locul vanzarii.


- metoda de ambalare, tipul si functiile ambalajelor:

in functie de modul de vanzare: autoservire sau servire de catre personalul angajat;

in functie de scopul ambalarii: pentru transport sau desfacere;

modul de inchidere;

modalitatea si tipul inscriptionarii.

materialul de ambalaj folosit (caracteristici, proprietati);

rezistenta la socuri termice;

rezistenta la presiuni mari;

posibilitatea de protejare contra prafului.


- valorificarea economica a ambalajului:

costul ambalajului;

existenta posibilitatii de recuperare a ambalajului si eventual refolosire;

valoarea de recuperare.


La fel ca si in cazul altor produse si pentru ambalaje s-a impus introducerea standardizarii care permite rationalizarea productiei si comercializarii ambalajelor. Principalele cerinte ce trebuie sa le indeplineasca un ambalaj vor fi specificate in standarde.

Cu cat ambalajul indeplineste mai multe din cerintele enumerate mai sus, cu atat el va fi mai util, iar cheltuielile pentru utilizarea lui pot fi recuperate.



II.5. METODE SI TEHNICI DE AMBALARE


Odata cu dezvoltarea societatii si implicit a proceselor de productie s-a dezvoltat si industria de ambalaje. Se cauta ca prin procedee noi sa se ajunga la o mai buna realizare a functiilor ambalajelor. Totodata, se urmareste cresterea productivitatii muncii, atat la confectionarea ambalajelor, cat si la ambalarea produselor.

Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea si inchiderea lor.

Ambalajul si produsul formeaza un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie sa tina seama de relatiile de interdependenta ce se stabilesc intre elementele componente ale sistemului. Tendintele actuale remarcate in conceptia ambalajelor si a metodelor de ambalare sunt:

reducerea consumului de materii prime, materiale si energie;

cresterea duratei de conservare a produselor;

sporirea performantelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confectionare;

facilitarea reintegrarii in mediu a ambalajelor in etapa post-consum.


Metoda de formare a ambalajului se adopta in functie de materilului celulozic folosit, tratat sau netratat, sau in functie de posibilitatea de inchidere prin termosudare, prin lipire sau pliere.

Metodele si tehnicile de ambalare a produselor oferite de Rondocarton sunt:

Ambalarea colectiva – aceasta metoda se foloseste pentru ambalarea intr-un singur ambalaj a mai multor produse. Aceasta metoda usureaza mult manipulare si transport produselor, ajutand la paletizarea acestora. Metoda poate fi utilizata cu succes si pentru produsele alimentare de uz curent (zahar, faina, orez, malai etc), precum si pentru ambalarea unor produse deja preambalate.

Ambalarea portionata - ambalajul portionat este acela al carui continut se consuma o singura data. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavite etc. Astfel, se pot ambala atat produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), cat si cele neperisabile (biscuiti, napolitane, cafea etc).

Ambalarea in cutii de carton se realizeaza in trei etape, indiferent de complexitatea masinilor folosite:

formarea sau deschiderea ambalajului pliat – materialul poate fi sub forma de banda sau carton desfasurata de pe o bobina, bucata de carton croita corespunzator dimensiunilor si formei ambalajului sau chiar o cutie de carton deja formata, care se afla in stare pliata;

umplerea ambalajului;

inchiderea – inchiderea bazei cutiei se face, in cele mai multe cazuri, inaintea umplerii, exista insa produse rigide, care se pot introduce mai intai in cutie si apoi aceasta se inchide la ambele capete.

Pot exista si operatii secundare: imprimarea codului produsului, introducerea de hartii cu indicatii legate de produs sau obiecte de reclama, etc. care se realizeaza pe parcursul procesului de ambalare.

Ambalarea in cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate, in functie de modul in care se introduce produsul in ambalaj. Astfel, daca introducerea produsului in ambalaj se face de catre masina, chiar daca alimentarea dispozitivului de incarcare se face manual, sistemul se considera automat. Daca insa, introducerea produsului in ambalaj se face manual, iar celelalte operatii se fac automat, atunci sistemul se considera semi-automat.

Sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina seama la alegerea liniei de ambalare. Acestia se refera la:

utilajul folosit la ambalare;

productia care trebuie realizata;

dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;

frecventa schimbarilor ambalajului;

spatiul necesar montarii liniei.

modificarile probabile ale produsului, influenteaza alegerea materialului de ambalare folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat in materiale cu ridicate proprietati de bariera la arome, grasimi etc.).



II.6. FUNCTIILE SI IMPORTANTA AMBALAJELOR


Importanta ambalajului este evidentiata de principiile pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pe parcursul circuitului strabatut de produs intre furnizor (producator) - distribuitor - reteaua comerciala en detail - consumator final. Ambalajul poate avea o importanta minora, cum este in cazul materialelor de constructii sau o importanta majora, cum este in cazul produselor alimentare, farmaceutice, cosmetice, etc.

Ambalarea trebuie analizata sub doua aspecte:

- fizic – ca protectie a produsului;

- psihologic – ca instrument promotional.

In ultimii ani, siguranta produsului dar si a consumatorilor a devenit o functie foarte importanta a ambalajului. Exista produse care se deschid greu, purtand mentiunea: “A nu se lasa la indemana copiilor!”. Dupa anii ’80, cand a existat teama fata de produsele periculoase la care se putea ajunge usor, majoritatea producatorilor de medicamente si alimente au inceput sa ambaleze produsele in cutii greu de deschis. (Kotler P., 1998)

Intr-o economie de piata, cu o concurenta acerba, ambalajele sunt elemente de promovare a produselor prin grafica si eticheta. Se considera azi ca imaginea este limbajul universal, inteles de locuitorii din orice parte a planetei.

Calitatea produselor este influentata de calitatea ambalajului. Un ambalaj necorespunzator poate conduce la deprecierea produsului.

Un ambalaj ideal trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte, reprezentate grafic in Figura II.2 (Fratila R. 2001):

sa protejeze produsul;

sa prezinte caracteristicile tehnice care sa favorizeze operatiile de circulatie tehnica;

sa fie usor, comod si totodata prin modul in care este conceput sa fie usor de recunoscut;

sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan;

sa sugereze o idee precisa despre produs;

sa prezinte calitatile produsului.


Functiile ambalajelor sunt in legatura cu produsele ce se ambaleaza, metodele de ambalare si transport, de locul de depozitare etc.

Conservarea si protectia proprietatilor produselor insa, este considerata functia de baza a unui ambalaj si se refera la mentinerea in parametrii calitativi initiali a produsului ambalat.

Principalele functii ale ambalajelor sunt:

a)     functia de protectie;

b)     functia de rationalizare;

c)     functia de reclama si promovare a vanzarilor (funtia de marketing).


a)Functia de protectie

Ambalajul trebuie sa asigure pastrarea tuturor parametrilor calitativi ai produselor. Pe timpul transportului, manipularii, depozitarii produselor sunt supuse unor serii de solicitari mecanice (tractiune, frecare, lovituri, caderi, trepidatii, vibratii etc.). In aceste conditii ambalajele trebuie sa fie capabile sa preia aceste solicitari, protejand produsul.

Functia de protectie se rezuma a trei aspecte particulare dupa cum urmeaza (Fratila R 2001):

protejarea produsului de actiunea unor factori interni si externi;

protejarea mediului inconjurator impotriva caracterului toxic al unor produse;

pastrarea intacta a calitatii marfii la contactul direct produs ambalaj (evitarea influentarii negative de catre ambalaj a calitatii produsului).



Factorii de mediu (temperatura, radiatiile infraosii si ultraviolete, socurile mecanice, particulele de praf, microorganismele, insectele, rozatoarele, diverse gaze, umiditatea relativa a aerului) pot actiona direct asupra produselor ambalate si/sau indirect, prin facilitarea actiunii unor factori interni (Biro A., 1998)

Factorii interni (compozitia chimica a produselor, aciditatea, microorganismele) actioneaza atat asupra produselor, cat si asupra ambalajelor sau a mediului inconjurator prin reactii chimice, biochimice sau electrochimice (Biro A., 1998).

La alegerea materialului din care este confectionat ambalajul se tine seama de:

natura produsului care urmeaza sa fie ambalat (stare de agregare, proprietati fizico-chimice, biologice);

chimismul propriu (alegerea unor materiale pentru ambalare care sa fie inerte chimic fata de produs si mediu);

tehnologia aplicata la ambalare (pasteurizare, sterilizare, congelare).

Functia de protectie este deosebit de importanta in cazul ambalajelor de transport, precum si in situatia in care produsele care fac obiectul ambalarii sunt alimente sau produse periculoase pentru sanatatea organismului uman sau pentru mediul inconjurator.

In cazul cartonului ondulat, prezenta concomitenta a proprietatilor rigide si elasitice face posibila obtinerea unui ambalaj suficient de rigid, dar si elastic, protejand foarte bine produsul ambalat.


b)Functia de rationalizare

Rationalizarea si promovarea unor ambalaje tipizate, modulare, care sa faciliteze operatiile de manipulare, transport si depozitare, utilizarea unor materiale de amortizare si fixare, sunt aspecte care demonstreaza functia de rationalizare a ambalajelor.

Importanta acestei functii reiese din faptul ca in timpul manipularii, sistemul        marfa – ambalaj, este supus la aproximativ 30-40 operatii care, in functie de caz, pot ridica cheltuielile cu 15-40% din costul produselor ambalate. De aici reiese ca operatiile din circuitul tehnic al marfurilor trebuie rationalizate si tipizate, prin varianta de paletizare-containerizare in functie de: sistemul de ambalare, volumul marfurilor manipulate, mijloacele de transport folosite (pentru distante mici sau mari), respectiv modul si locul de depozitare. (Fratila R., 2001)

Manipularea poate fi inlesnita prin intermediul ambalajului daca acesta are o forma, un volum si niste accesorii care sa permita prinderea cu mana sau cu un utilaj specializat. De asemenea, ambalajul trebuie proiectat in asa fel incat sa se asigure securitatea maxima a operatorilor si stabilitatea optima pe timpul manipularii. Se folosesc in acest scop materiale auxiliare de amortizare, ancorare si fixare.

Aceasta functie devine din ce in ce mai importanta, din mai multe motive: cresterea volumului marfurilor manipulate si transportate, diversificarea mijloacelor de transport. Atentia acordata este deosebita atat la nivel de unitati economice, cat si la nivelul unor organisme internationale. (Organizatia mondiala pentru ambalaje W.P.O. – Organizatia internationala de standardizare, Federatia europeana pentru ambalaje etc.)


c)Functia de reclama si de promovare a vanzarii (functia de marketing)

Ambalajul are o importanta functie de comunicare la prezentarea si desfacerea produselor.

Intrucat majoritatea produselor se vand ambalate este evident ca ambalajul are si un dublu rol de promotor al vanzarii si de purtator al informatiei catre consumator. Ambalajul reprezinta o interfata cu care consumatorul vine in contact direct, de aceea ambalajul trebuie gandit pentru a atrage cumparatorii si pentru a declansa actul de cumparare. De aceea, ambalajul a fost denumit si 'vanzator mut' al produsului, pornind de la urmatoarele considerente:

identifica si prezinta produsul si producatorul/distribuitorul;

stimuleaza si atrage atentia cumparatorului;

informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baza ale produsului;

comunica date legate de modul de utilizare a produsului si a naturii ambalajului .


Ambalajul poate contribui la diversificarea sortimentala, aprecierea calitativa a marfurilor si nu in ultimul rand ca factor psihologic care actioneaza asupra cumparatorilor potentiali. Pentru aceasta, este important ca ambalajele sa prezinte produsul fara a induce in eroare cumparatorii prin creerea unor confuzii in legatura cu produsul sau marca. Ambalajul trebuie sa atraga atentia consumatorilor si sa prezinte clar produsul si modul lui de intrebuintare, inchiderea ambalajului, sa prezinte modul de inlaturare a ambalajului dupa utilizarea produsului (se returneaza, se recicleaza).

Elementele care contribuie la realizarea functiei de promovare a vanzarilor si informare a consumatorului pe care o au ambalajele sunt: modul de confectionare, sistemul de marcare si etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adica aspectele referitoare la forma, culoarea si armonia cromatica, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armonizate pentru a atrage atentia cumparatorului.

Ambalajul trebuie sa asigure un impactul vizual pozitiv. Astfel, pentru a avea sansa de a fi cumparat de consumator, un produs trebuie mai intai sa fie vazut si sa poata fi reperat din ansamblul produselor care ocupa raftul.

In privinta decorului ambalajului, trebuie sa se tina seama de:

importanta acordata numelui sau marcii, ilustratiilor, graficii;

informatiile care trebuie precizate: modul de folosire, compozitia;

elementele fundamentale de recunoastere si de identificare care trebuie pastrate in cazul reinnoirii unui ambalaj.

Ambalajul trebuie sa asigure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul si de a-l recunoaste, chiar fara a-i citi numele. Aceasta functie este asigurata prin folosirea unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de grafica. Este importanta identificarea si recunoasterea produsului, deoarece adeseori marcile de prestigiu sunt obiectul imitarii sau al contrafacerii (Foltean F., 2001)

Ambalajul reprezinta un vector de informare util pentru consumator privind: modul de folosire, regulile de utilizare, compozitia produsului si indicatiile obligatorii privind datele limite de utilizare.

Pentru produsele agroalimentare vandute prin autoservire, ambalajul de prezentare reprezinta singura legatura intre client si produs. Din aceasta cauza, ambalajul trebuie sa indeplineasca insusiri (stil, ingeniozitate) care sa-i confere putere de promovare vanzatorului.

Forma de prezentare a marfii are aproape aceeasi importanta ca si produsul in sine, deci caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca si elemente strategice ale societatilor producatoare cu o importanta din ce in ce mai mare. Ambalajul trebuie sa convinga consumatorul de calitatea produsului. Forma, culoarea si grafica ambalajului, realizate in conditii optime au influente psihologice deosebite asupra potentialilor cumparatori. O culoare poate atrage atentia cumparatorului, grafica conduce la o identificare usoara a produselor si la o popularizare a caracteristicilor merceologice a marfurilor, pe cand forma contribuie la eliminarea uniformismului si monotonia sortimntala. De asemenea, apare ca o cerinta la ambalaje si comoditatea in utilizare, determinata de forma lor care permit o manuire usoara, sa poata fi deschis cu usurinta, de cantitatea de produs continuta, de raportul dintre masa ambalajului si a continutului.



II.7. FACTORII CARE AU CONTRIBUIT LA CRESTEREA ROLULUI AMBALAJULUI CA INSTRUMENT DE MARKETING


Factorii care au contribuit la cresterea rolului ambalarii sunt (Kotler. P, 1997):

autoservirea a determinat producatorii sa acorde atentie ambalajului, acesta trebuie sa:

sa atraga atentia;

sa prezinte carcateristicile produsului;

sa produca increderea consumatorului;

sa protejeze produsul fata de factorii de mediu;

in general sa produca o impresie favorabila.

afluenta consumatorilor care sunt dispusi sa plateasca ceva mai mult pentru comoditatea, aspectul, siguranta si prestigiul unui ambalaj bun si usor de manipulat;

posibilitatea de a promova imaginea firmei si a marcii cu ajutorul ambalajelor;

posibilitatea de imbunatatire si innoirie a ambalajului datorita aparitiei unor materiale cu proprietati tehnice si estetice noi, ca si consecinta a dezvoltarii stiintei si tehnologiei.

industria de ambalaje a devenit o industrie de sine statatoare, care ofera numeroase locuri de munca si satisfactii angajatilor sai



II.8. APRECIEREA ECONOMICA A AMBALAJELOR - INDICATORI ECONOMICI


Din punct de vedere economic, ambalajul poate fi considerat ca un produs finit pentru care s-au cheltuit sume de bani in obtinerea si fixarea destinatiei. In comert ambalajele au un regim special de circulatie si recuperare in vederea refolosirii lor.

Pentru urmarirea circulatiei si a eficientei folosirii ambalajelor s-au fundamentat o serie de indicatori care se pot grupa in cinci categorii (Biro A., 1998):

indicatori spatiali;

indicatori de masa;

indicatori de consum de materiale;

indicatori de productivitatea muncii la operatiile de preambalare;

indicatori de apreciere a costului.

Astfel, eficienta economica a ambalajelor se poate urmari din faza de proiectare a lor si pana la iesirea lor din folosinta.


INDICATORI SPATIALI

Indicatorii spatiali reflecta gradul de ocupare a spatiului, informatie importanta la transport si depozitare.


volumul util – are valoare mai buna cu cat este mai mare (Vu);


Vu=Vi/Vg*100 (%)


volumul de depozitare – are valoare mai buna cu cat este mai mic (Vd);


Vd=Vp/Vg*100 (%)


gradul de paletizare – are valoare mai buna cu cat este mai mare (Gp);


Gp=Aa/Ap*100 (%)


suprafata interioara a ambalajului raportata la masa produsului ambalat – are valoare mai buna cu cat este mai mic (Sm);


Sm=Ai/Mp*100 (dm2/kg)


suprafata exterioara a ambalajului raportata la numarul de probe din ambalaj – are valoare mai buna cu cat este mai mic (Sp).


Sp=Ae/Np*100 (dm2/buc)


Vi – volumul interior al ambalajului, in dm3;

Vg – volumul de gabarit al ambalajului in stare montata, in dm3;

Vp – volumul ambalajului in stare pliata sau demontata, in dm3;

Aa – aria portiunii acoperite a paletei de transport de catre baza ambalajelor, in m2;

Ap – aria platformei superioare paletei, in m2;

Ae – aria exterioara a ambalajului, in dm2;

Ai – aria interioara a ambalajului;

Mp – masa produsului ambalat, in kg;

Np – numarul unitatilor de produs cuprinse in ambalaj, in buc.  


INDICATORI DE MASA

Indicatorii de masa ne permit compararea ambalajelor din punct de vedere al masei lor:

masa amblajelor raportata la volumul interior – Mv este mai buna cu cat valoarea indicata e mai mica;


Mv=Ma/Vi (kg/dm3)


masa ambalajului raportata la masa produsului – Mm este mai bun cu cat valoarea indicata este mai mica ;


Mm=Ma/Np*100


masa ambalajului raportata la numarul de produse dintr-un ambalaj – Mn este mai buna cu cat valoarea lui este mai mica;


Mn=Ma/Np (kg/buc)


masa ambalajului raportata la masa bruta ambalaj si continut – Mmb este mai buna cu cat valoarea lui este mai mica.


Ma – masa ambalajului.


INDICATORI DE CONSUM

Indicatorii de consum ne ofera posibilitateaa compararii diferitelor ambalaje in functie de consumul de materiale facut pentru obtinerea lor.


consumul de material raportat la volumul interior al ambalajului – valoarea lui este mai buna cu cat este mai mica (Km);





consumul de material raportat la masa produsului ambalat – valoarea lui este cu atat mai buna cu cat este mai mica (Kmp);



consumul de material raport la numarul produselor de ambalaj – valoarea lui este mai buna cu cat este mai mica (Knp);



numarul de ambalaje necesare pe tone de produs – valoarea lui este cu atat mai buna cu cat este mai mica (Nt).


Nc – norma de consum


INDICATORI DE PRODUCTIVITATE A MUNCII LA OPERATIA DE AMBALARE

Acesti indicatori ofera posibilitatea compararii ambalajelor din punct de vedere al aptitudinii si usurintei cu care se efectueaza operatia:


masa produselor ambalate de un lucrator intr-un schimb – este mai bun cu cat valoarea este mai mare (Pm);



volumul produselor ambalate de un lucrator intr-un schimb – este mai bun cu cat valoarea este mai mare (Pv);



numarul de produse ambalate de un lucrator intr-un schimb – este mai bun cu cat valoarea este mai mare (Pnp);







numarul de ambalaje umplute de un lucrator pe un schimb (Pna) – este mai bun cu cat valoarea lui este mai mare;



Mps - masa produsului ambalat intr-un schimb, in kg/schimb;

Vps - volumul produsului ambalat intr-un schimb, in dm3/schimb;

Nps – numarul de produse ambalate intr-un schimb, in buc/schimb;

Nas – numarul de ambalaje umplute intr-un schimb, in buc/schimb;

D – durata unui schimb in ore;

Ns – numarul de lucratori al echipei din schimb, in oameni/schimb.


INDICATORI DE APRECIERE A COSTULUI

Indicatorii de apreciere a costului dau posibilitatea de a compara ambalajele tinand cont de cheltuielile totale de ambalaj si ambalare, avand in vedere numarul de circuite in cazul ambalajelor recuperabile.


cheltuieli totale de ambalaj si ambalare raportat la costul produsului de ambalat – este mai bun cu cat este mai mic (Icp);



cheltuieli totale de ambalaj si ambalare raportat la masa produsului de ambalat – este mai bun cu cat este mai mic (IMP);



cheltuieli totale de ambalaj si ambalare raportat la volumul interior al ambalajului – este mai bun cu cat este mai mic(IVI).



Ca – costul ambalajului propriu-zis, in lei;

Cm – costul materialelor auxiliare de ambalare, in lei;

Cb – costul operatiei de ambalare (in cazul ambalajelor refolosibile si costul reconditionarii), in lei;

Cp – costul produsului continut in ambalaj, in lei;

N – numarul minim de circuite prevazute a fi efectuate de ambalajul respectiv.





II.9. AMBALAREA SI MARCAREA CARTONULUI


Ambalarea cartonului se face in baloturi prinse in benzi de otel, fiind prezentata in Figura III.3

Marcarea se face in functie de grosimea colii si de greutatea acesteia, prin etichetare, indicandu-se:

tipul hartiei folosite ca si materie prima;

denumirea producatorului;

formatul;

numarul STAS;

culoarea;

greutatea balotului in kg/1000coli;

pretul;

data fabricatiei.

coduri


Marcarea ambalajelor indeplineste mai multe functii:

ajuta la identificarea produsului sau a marcii;

ofera informatii referitoare la calitatea produsului;

descrie produsul;

ofera indicatii referitoare la utilizarea ambalajului;

prin grafica sa face reclama produsului ambalat.




























III: INTREPRINDEREA RONDOCARTON


III.1. PREZENTAREA GRUPULUI RONDO


1797 – este fondat grupul Rondo Ganahl Aktiengesellschaft de catre Johann Joseph Ganahl in Feldkirch, Land-ul Vorarlberg (Vestul Austriei);

1911 – incepe productia de hartie in fabrica din Frastanz/Feldkirch (actualul sediu central);

1954 – incepe productia de carton ondulat in fabrica din Frastanz;

1961 – punerea in functiune a unei noi masini de hartie la fabrica din Frastanz;

1962 – punerea in functiune a noi fabrici de carton ondulat din Frastanz;

1971 – are loc punerea in functiune a unei noi fabrici de carton ondulat din St. Ruprecht a.d. Raab, Steiermark, Austria unde se incepe productia de carton ondulat;

1994 – cresterea capacitatii de productie a fabricii de hartie la 60.000 tone/an;

1995 – punerea in functiune a noi fabrici de carton ondulat Rondo Hullamkartongyarto kft, din Budapesta, Ungaria;

1998 – punerea in functiune a noi fabrici de carton ondulat din Apahida/Cluj, Romania;

2000 – extinderea fabricii de carton ondulat din St. Ruprecht a. d. Raab, Stiria;

2001 – extinderea fabricii de carton ondulat din Frastanz, Vorarlberg care produce hartie pentru carton ondulat pe baza de hartie reciclata 100%;

2002 – inceperea lucrarilor de extindere a halei de prelucrare din Apahida cu 6500 mp, lucrari prevazute a se finaliza la mijlocul anului 2003.


In Figura III.1. este prezentata harta amplasarii fabricilor Rondo



III.2. PREZENTAREA INTREPRINDERII

SC RONDOCARTON SRL


Intreprinderea Rondocarton S.R.L. a fost infiintata in Februarie 1998 si face parte din grupul RONDO, care fabrica ambalaje si carton ondulat.

Sediul social al companiei este in satul Sannicoara, comuna Apahida, jud. Cluj, str.Aviatorilor nr.2a. Alegerea amplasamentului s-a facut dintre mai multe locatii, cea aleasa in final fiind cea care a intrunit cele mai multe apecieri pozitive la capitolele analizate: suprafata terenului disponibil, disponibilitatea vanzatorilor terenului pentru amplasament de a proceda la transferul de proprietate, apropierea de caile de transport rutiere si feroviare, posibilitatea de constructie a unei conexiuni de cale ferata proprie, calitatea si pretul fortei de munca, sprijin al autoritatiilor locale, etc. In Figura III.2 este prezentata intreprinderea S.C. Rondocarton S.R.L. din Apahida.

Capitalul social la 31 decembrie 1998 a fost de 33.265.400 mii Lei, valoarea acestuia crescand in mai multe etape si ajungand la 31.12.2002 la valoarea de 128.791.800 mii Lei (respectiv peste 8,5 mil USD).

Actionarii companiei sunt: compania austriaca Rondo Ganahl A.G., cu sediul in Austria, Landul Vorarlberg, 6820 Frastanz, Rotfarbweg 5, reprezentata prin dl. Dr. Günther Krametter, presedinte, care detine 99,97% din capitalul social si dl. Campean Teofil, cetatean roman, care detine 0,03% din capitalul social.

Obiectul de activitate al companiei este productia de carton ondulat si ambalaje din carton ondulat, precum si consultanta in domeniul ambalarii in carton ondulat.

Capacitatea de productie a acestei investitii este, la nivelul anului 2002, de:

50.000 tone de carton ondulat pe an;

35.000 tone de ambalaje/confectii din carton ondulat;


Majorarile succesive ale capitalului social s-au facut in anii 1998 si 1999, si au avut drept scop asigurarea fondurilor necesare pentru constituirea societatii, alegerea amplasamentului, cumpararea terenului necesar, avizare si proiectare investitie, plata avansului catre antreprenorul general. Lucrarile de constructii au inceput in luna noiembrie a anului 1998 si au continuat in ritm alert pe tot parcursul anului 1999, astfel incat de la jumatatea anului 1999 au inceput lucrarile de montaj pentru utilajul principal, adica linia de fabricare a cartonului ondulat, continuand apoi in lunile septembrie si octombrie cu montarea celorlalte linii de prelucrare si utilajele anexe.

Tot in cursul anului 1999 s-a semnat un protocol intre firma-mama si societatea din Apahida privind un imprumut de 2.500.000 EUR, pe o perioada de 10 ani, care sa asigure plata stocurilor de hartie si materiale auxiliare pentru primele 3 luni de activitate, luni in care societatea era lipsita de o constanta a platilor de la debitori pentru produsele livrate.

Livrarea produselor catre clienti se face utilizind atat mijloacele de transport feroviar, cat si rutier, accesul si zonele de manevra fiind facile si permitand un volum mediu de livrare de 200 tone produse pe zi. La final de an 2002 media livrarilor zilnice se situa la 100 tone.



3.2.1. MANAGEMENTUL SI PERSONALUL


Managementul companiei este asigurat pe trei nivele astfel:

Director general care este si administrator unic numit prin statut,

Director executiv numit si asistent al administratorului afacerii;

5 Manageri de linie / directori de departamente – vanzari, productie, tehnic, asigurarea calitatii si financiar-contabil. In Figura III.3. este prezentata organigrma intreprinderii S.C. Rondocarton S.R.L.

Managementul companiei este asigurat de dl. Campean Teofil, administrator numit prin statut. Experienta manageriala a acestuia este: din 1989 pana in 1995 presedinte al Cooperativei „Arta Jucariilor“ din Cluj-Napoca, cunoscuta pentru ornamentele de pom de iarna pe care le produce si exporta in tarile occidentale si in special in Statele Unite;

In ceea ce priveste numarul de angajati ai societatii, acesta a evoluat de la 30 de persoane in 1999 la peste 195 la finalul anului 2002, egal impartiti ca provenienta intre mediul urban (Cluj-Napoca) si mediul rural (com. Apahida), fara o experienta profesionala relevanta in domeniu. Calificarea acestora s-a facut in ceea mai mare parte la locul de munca, deoarece in Romania exista sub zece societati cu profil de activitate asemanatoare. Mare parte din angajatii anului 1999 au urmat cursuri de calificare la fabricile din grupul Rondo in Ungaria si Austria si in anii urmatori, in etape si fara a perturba fluxul de productie, grupuri de persoane din departamentele societatii au urmat cursuri de perfectionare si transfer de know-how de la companiile-sora din grup, din toate departamentele: productie, tehnic si administrativ.

Pe parcursul anului 2001 a existat o scadere a numarului de angajati determinat de o scadere a comenzilor speciale care necesitau un volum mare de munca manuala, insa in a doua parte a anului numarul de persoane angajate a crescut datorita necesitatii de schimburi suplimentare pentru deservirea utilajelor de fabricatie precum si nevoia de personal pentru utilajele noi achizitionate: Stanta BOBST 2 si Peters Slotter.

Productivitatea muncii calculata la cifrele anului 2001 au adus societatii o cifra a vanzarilor de 2.234.140 mii Lei raportata la angajat . In anul 2000 acest indicator a fost de 1.375.314 mii Lei, ceea ce inseamna o crestere de 62,5% pentru anul 2001.



3.2.2. INVESTITII


Investitiile realizate pana la 31 decembrie 2001 s-au cifrat la peste 15 mil EUR si au constat in:

construirea unei cladiri moderne pentru locatia proceselor de fabricare a cartonului ondulat, a prelucrarii acestuia in ambalaje din carton ondulat, depozitare si livrarea catre clienti. Punerea partiala in functiune a obiectivului a avut loc in 15 Octombrie 1999, suprafata construita este de aproximativ 12000 mp;

o instalatie de fabricare a cartonului ondulat de fabricatie germana;

linii de prelucrare a cartonului ondulat in vederea obtinerii ambalajelor din carton ondulat (2 utilaje de stantare, 5 utilaje de prelucrare in-line, 1 utilaj de caserare carton in doua straturi, alte utilaje anexe, etc.);

presa de balotat deseurile rezultate din procesul de productie;

presa de paletizat.


Marea majoritate a utilajelor si liniilor de prelucrare au fost achizitionate de noi, de la producatorii lor care au asistat la montajul in noua fabrica, finantarea lor facandu-se in sistem leasing, totalul finantarii in acest sistem fiind de peste 7 mil EUR.


Investitiile firmei in anul 2002 s-au ridicat la peste 1 mil EUR si au constat in:

o instalatie de transport / paletizare automatizata a placilor din carton ondulat, de productie germana;

o instalatie in-line de produs cutii pliante din carton ondulat, de productie suedeza (model EMBA 170);

un motostivuitor pentru departamentul expeditie (tip LINDE);

dezvoltarea retelei hard a departamentului administrativ.


Suma totala (inclusiv capitalul circulant necesar desfasurarii normale a activitatii organizatiei) pe care concernul austriac Rondo Ganahl A.G. o va investi in aceasta companie in anul 2003 va fi de aproximativ 15 mil EUR. Rondo Ganahl A.G. intentioneaza sa mareasca in cursul acestui an capitalul social al companiei la 7 mil EUR, restul de 8 mil va fi finantat printr-un credit pe care actionarul Rondo Ganahl A.G. il va acorda societatii.



3.2.3. FURNIZORI


Fiecare furnizor e specializat pe un anumit tip de materie prima.

Materiale auxiliare pentru producerea ambalajelor

Hartie - mentionam ca furnizorii de hartie din tara reprezinta 5-10% din total, restul fiind din Austria si Ungaria:

- Furnizori din tara:  - SC. Eco Paper SRL, SC.Celrom SRL

- Furnizori din Austria: - S.C. Hamburger A.G., S.C. Netting Dorfer, S.C. Rondo Ganahl SA

- Furnizori din Ungaria: - S.C. Dunapack


Amidon din porumb este folosit pentru cleiul care lipeste straturile de hartie din carton. Aprovizionarea se face de la societati din Romania cum ar fi: S.C.Amilum S.R.L., S.C.Agrana S.A.


Borax - folosit la prepararea cleiului. Intra in compozitia cleiului ce lipeste straturile de hartie impreuna cu amidonul, lesia si apa. Aprovizionarea se face de la societati din Romania: S.C. Sanex S.R.L.


Adezivi Adezivii sunt folositi pentru asamblare (de exemplu lipirea cutiei). Aprovizionarea se face de la societati din Romania si Europa: S.C.Gluchim S.R.L., S.C.Henkel S.R.L.




Lesie (NaOH) - este o solutie alcalina obtinuta prin dizolvarea in apa a sodei caustice sau prin fierberea in apa a cenusei din lemn. Aprovizionarea se face de la societati din Romania: S.C. Chim Compex SRL


Vopsea – este pe baza de apa, este o vopsea flexo-grafica. Aprovizionarea se face din Austria: SC. Druckfarben


Dispozitive ajutoare

Stante – sunt dispozitive/matrice pentru taiere a cartonului dupa forma desfasurata neregulata a unei cutii. Aprovizionarea se face de la societati din Romania si Ungaria: S.C. Marbach SRL, S.C. Regala S.R.L., S.C.Techno-Laser S.R.L.


Clisee - sunt folosite pentru tiparire in diverse culori a cerintelor de grafica si informatii scrise pe ambalajele de carton. Aprovizionarea se face din Romania: S.C. Carpatgraf S.R.L


Piese de schimb pentru utilaje

Piese pentru masinile de fabricare a cartonului – Aprovizionarea se face de la societati din Germania: BHS Corrugated


Piesele pentru masinile de prelucrare a cartonului in diverse produse (cutii, displays…) – Aprovizionarea se face de la societati din Elvetia: Bopst SA, Elvetia








3.2.4. CONCURENTI


Productia de carton ondulat a fost in anul 2002 de 134.108 tone din care Rondocarton detine aproximativ 20 % ( 27.432 tone), in crestere fata de anul 2001 (cota pentru anul 2001 fiind de 17%).

Este demn de mentionat ca Rondocarton este lider pe piata ambalajelor de carton ondulat din Romania, cu o cota de 20%. Principalii competitori sunt:

Dunapack – Sf. Gheoghe cu 19,5%

Ecopack – Ghimbav, Brasov cu 17%

Romcarton – Bucuresti cu 11,45%

Celrom - Tr.Severin cu 14,42%

Vrancart - Adjud-Vrancea cu 16.28%.



III.2.5. DATE TEHNICE DE PRODUCTIE A CARTONULUI


3.2.5.1. MASINI SI UTILAJE FOLOSITE IN

FABRICAREA CARTONULUI


Tehnolgia moderna permite productia de ambalaje din carton ondulat de cea mai buna calitate. Fabrica deserveste clientii cu ambalaje executate la mare precizie si imprimate foarte bine, contribuind astfel la succesul produselor romanesti, atat pe piata interna, dar mai ales pentru export.

Toate fazele de producere a cartonului ondulat se realizeaza pe masina de carton ondulat BHS Corrugated. Aceasta masina are in componenta:

o parte umeda

o parte uscatoare

instalatii-anexe.


1. Partea umeda cuprinde: derulatorul, preincalzitorul, grupul de ondulare si grupul de lipire.

a) Derulatorul realizeaza alimentarea continua cu hartie a masinii si permite tensionarea controlata si uniforma a benzii de hartie inainte de intrarea in grupul de ondulare.

b) Preincalzitorul conditioneaza hartiile miez si capac prin cresterea controlata a temperaturii, pentru ca acestea sa se comporte corespunzator in procesul de ondulare si lipire. Transferul de caldura se realizeaza prin contactul direct al hartiei cu suprafata valturilor metalice, incalzite cu abur la 12-16 at.

c) Grupul de ondulare reprezinta cea mai importanta parte a masinii de carton ondulat pentru ca de modul sau de actionare depind calitatea cartonului ondulat si productivitatea masinii. Fiecare grup de ondulare este dotat cu un pod de depozitare si transportare a cartonului tip II. Podul masinii permite grupului de lipire sa functioneze cu viteza diferita de cea a grupului de ondulare, in situatia alimentarii defectuoase a masinii cu hartie sau aparitiei unor discontinuitati de functionare.

d) Grupul de lipire are rolul de a depune adeziv pe varful ondulelor cartonului tip II care soseste de la grupul de ondulare.


2. Partea uscatoare este alcatuita din: masa uscatoare, cutitele de taiere si dispozitiv

ele de preluare a formatelor.

a) Masa uscatoare se afla imediat dupa grupul de lipire, ea realizand contactul cu stratul de hartie capac, rezultand cartonul tip III sau tip V, dupa caz. Masa uscatoare are rolul de a indeparta excesul de umiditate din carton si de a consolida lipiturile incepute in grupurile de ondulare si lipire.

b) Dispozitivele de taiere sunt reprezentate de: cutitul de debitare a marginilor cartonului, cutitul de taiere in lungime si cutitul de taiere transversala.

c) Dispozitivele de preluare a formatelor sunt prevazute cu benzi incetinitoare, care dirijeaza placile de carton spre mesele de stivuire, dupa care acestea ajung pe o masa cu role, unde se alcatuiesc pachete de placi dintr-un numar prestabilit de formate. Pachetele de placi rezultate sunt apoi evacuate pe mesele de asteptare laterale, de unde, ulterior, sunt dirijate dupa necesitati.


3. Instalatiile-anexe cuprind: sistemul de alimentare cu abur si de evacuare a condensului, de alimentare cu energie electrica, de actionare-sincronizare, instalatia de ungere, de vacuum, de ventilatie, de preparare a cleiului de amidon etc.


Firma Rondocarton este dotata cu o masina de carton ondulat BHS Corrugated, 245 cm, masini de prelucrat carton ondulat care realizeaza imprimarea cu 4 culori, la o singura trecere. Capacitatea acestei masini este de 60.000 tone pe an, masina fiind prezentata in Figura III.4.

Sistemul computerizat de supraveghere operativa a procesului de productie confera o calitate ridicata si constanta produselor oferite de firma.



III.2.5.2. ALCATUIREA CARTONULUI ONDULAT


Cartonul se obtine prin imbinarea mai multor straturi de hartie pentru a rezulta un material de ambalaj cu rezistenta mecanica marita fata de hartie. Imbinarea se realizeaza prin suprapunere si presare in stare umeda sau lipire folosind diferite tipuri de adezivi.

Hartia folosita ca si materie prima pentru realizarea cartonului poate fi diferentiata dupa urmatoarele criterii:

- greutate/m2

- compozitie

Hartia poate sa aiba ca si materie prima hartie reciclata sau celuloza. Hartia care este facuta din hartie reciclata are o calitate mai proasta, iar cea care este facuta din celuloza este de o rezistenta mai mare. De exemplu, la realizarea ondulei din carton este nevoie de o cantitate mai redusa de celuloza, in timp ce la cartonul din capacul unei cutii e nevoie de un procent mai mare pentru a avea o rezistenta mai ridicata.

Pentru fabricarea cartonului ondulat se folosesc trei semifabricate:

hartia strat ondulat (hartia miez)

hartia strat neted (hartia capac)

un adeziv (cleiul de amidon)

Dimensiunea rolelor de hartie – poate fi de la 1,6m - 2,45m .Umiditatea trebuie sa fie constanta pe toata latimea hartiei si sa se incadreze in limita 6,5-8%.


Hartia strat ondulat (hartia miez)

Reprezinta componentul principal al structurii de rezistenta a cartonului ondulat, prin forma sinusoidala si punctele de legatura rigide cu straturile de hartie netede.

Cantitatile cele mai mari de hartie miez se fabrica cu mase cuprinse intre 110-175gr/m2; hartia cu peste 175gr/m2 se fabrica in cantitati reduse, iar tipurile cu mase peste 200gr/m2, cu totul exceptional. Odata cu cresterea masei se imbunatatesc caracteristicile de rezistenta ale hartiei, precum si a cartonului ondulat.

Principala caracteristica de rezistenta a hartiei miez este rezistenta la aplatizare a ondulelor, masurata prin intermediul valorii CMT

CMT-Corrugated Medium Test- reprezinta indicatorul rezistentei potentiale a cartonului ondulat.

Cobb- reprezinta indicatorul rezistentei hartiei la penetrarea apei.

Hartia miez este de trei tipuri:

Fluting

Kemifluting

Wellenstof


Caracteristicile celor trei tipuri de hartie miez sunt prezentate in Tabelul III.1 Tabelul III.2 si Tabelul III.3


Hartia strat neted (hartia capac)

Principalii factori care influenteaza calitatea hartiei capac sunt:

masa hartiei,

compozitia fibroasa,

gradul de macinare,

gradul de orientare a fibrelor,

prezenta aditivilor,

conditiile de fabricatie pe masina.

Masa hartiei capac infuenteaza toate caracteristicile de rezistenta, indiferent de compozitia fibroasa.

Hartia capac se fabrica intr-o gama extrem de larga de gramaje, de la 90g/m2 pana la 400gr/m2. Fiind fabricata in mai multe tipuri:

Testliner natur,alb,maronat,colorat

Schrenz

Kraftliner natur,alb,colorat

Caracteristicile celor trei tipuri de hartie capac sunt prezentate in Tabelul III.4 Tabelul III.5 si Tabelul III.6


Cleiul de amidon

Pentru lipirea cartonului ondulat se folosesc adezivi naturali sau sintetci, la alegerea acestora fiind luate in considerare criterii de calitate, precum si economice ale lipirii. Amidonul ofera conditiile cele mai bune privind conditiile de fabricare a cleiului, pretul si rezistenta lipiturilor.


Utilizarea cleiului de amidon prezinta urmatoarele avantaje:

rezistenta lipiturilor este ridicata, iar cleiul de amidon se poate folosi la viteze mari ale masinii de carton ondulat;

este usor de preparat si nu este toxic;

amidonul uscat din zona lipiturilor nu este abraziv pentru utilajele de fabricare a confectiilor din carton ondulat ;

poate fi destramat cu usurinta de pe echipamente;

cleiul de amidon permite destramarea usoara a maculaturii din carton ondulat;

costul cleiului de amidon este redus, fiind apreciat la cel mult 1% din costul cartonului ondulat.




Cleiul de amidon prezinta si urmatoarele dezavantaje:

necesita controlul riguros al temperaturii in zona de lipire, respectiv atingerea punctului de gelifiere, in caz contrar rezistenta lipiturilor va fi scazuta;

excesul de apa introdus cu cleiul in cantitate relativ mare din cauza continutului redus de substanta solida, poate determina marcarea cartonului sau aparitia curbarii;

amidonul este mediul nutritiv pentru microorganisme, a caror activitate determina scaderea rezistentei lipiturilor in timp.


Datorita avantajelor legate de prepararea si utilizarea sa si in ciuda dezavantajelor mentionate, cleiul de amidon este in prezent singurul adeziv folosit pe scara larga la fabricarea cartonului ondulat.

Amidonul se obtine din porumb, care contine in medie 60% amidon, cartofi (18%) si din grau (64%). Calitatile de amidon difera prin marimea granulelor, compozitia chimica si continutul de amiloza si amilopectina.



3.2.5.3. FAZELE DE OBTINERE ALE CARTONULUI ONDULAT


Cartonul ondulat se obtine printr-o tehnologie speciala, care consta din mai multe faze:

conditionarea hartiilor;

ondularea hartiei miez;

aplicarea adezivului;

lipirea hartiei capac;

uscarea;

finisarea cartonului rezultat.


Obtinerea cartonului ondulat este prezentata pe scurt in Figura III.5.


Producerea cartonului ondulat este prezentata in Figura III.6, realizandu-se in mai multe etape:

a)   formarea, mai intai, sub actiunea presiunii si caldurii, a stratului ondulat prin trecerea unei hartii A printre doua valve canelate; apoi, varfurile ondulelor sunt apasate si lipite cu un adeziv pe un strat plat B;

b)  producerea cartonului ondulat simplu – cu un strat de ondule – prin lipirea pe suprafata libera a ondulelor unui strat plat C de acoperire;

c)   producerea cartoanelor ondulate cu doua sau mai multe straturi de ondule. (Botea, T. 1996)






III.2.6. CLASIFICAREA CARTONULUI


1. In functie de numarul de straturi de hartie, se deosebesc mai multe tipuri de carton ondulat: tip II, III si V.

tipul II - este compus dintr-un strat ondulat si un strat neted

tipul III - este compus dintr-un strat ondulat, prins intre doua straturi netede. Acest tip de carton poate fi:

cu ondula mare – C

cu ondula medie – B

microondulat - E

tipul V - este compus din doua straturi ondulate si trei straturi netede. Acest tip de carton poate fi:

cu ondula CB

cu ondula CE

Tipurile de carton sunt prezentate in Figura III.7, Figura III.8, Figura III.9, Figura III.10 si Figura III.11.


Tipul II se livreaza in suluri si se foloseste ca si ambalaj ca atare, iar tipurile III si V se obtin sub forma de placi, care pot fi utilizate ca atare sau pot fi prelucrate ulterior pentru obtinerea ambalajelor din carton ondulat.


2. Dupa marimea ondulelor pot fi:

mari (tip C = 3,61 mm sau tip A = 4,67 mm)

medii (tip B = 2,46 mm)

fine (tip E = 1,14 mm)

microondule (tip N = 0,46 mm sau tip F = 0,76 mm)

Folosirea diferitelor marimi ale stratului de ondul, precum si utilizarea mai multor tipuri de hartie, confera produselor rezistenta si calitatea care satisfac si cele mai exigente cerinte.

Clasificarea produselor celulozice este diferita de cea a cartonului si se face dupa urmatoarele criterii:

Dupa masa lor (g/m2) cartonul poate fi diferentiat de hartie astfel:

hartii – produse a caror masa nu depaseste valoare de 150 (250) g/m2;

cartoane – produsele a caror masa depaseste valoarea de 150g/m2.

Dupa densitatea aparenta (mm):

hartia – are o densitate mai mica decat densitatea aparenta;

cartonul – are o densitate mai mare decat densitatea aparenta.



3.2.7. PROPRIETATILE CARTONULUI ONDULAT


Calitatea cartonului se apreciaza prin masurarea proprietatilor mecanice si      fizico-chimice ale acestuia :

gradul de alb;

luciul;

deformatia la umezire;

deformatie remanenta;

rezistenta la rupere;

rezistenta la plesnire;

rezistenta la tractiune;

rezistenta la umiditate;

rezistenta la indoire (pana la 180o nu trebuie sa prezinte plesnituri sau desprinderi de straturi);

grosimea;

densitate aparenta.


Majoritatea proprietatilor cartonului depind de directia fibrelor celulozice, componente rezultate in urma prelucrarii pastei din componenta hartiei.


Greutatea specifica este cantitatea de hartie raportata la unitatea de suprafata (g/m2). Astfel, cartonul ondulat pentru cutii are 195-586g/m2. Greutatea specifica a cartonului se exprima in kg/ (205m2) in SI.

Tip II: 180 - 470 g/mp

Tip III: 490 - 930 g/mp

TipV: 820 - 1500 g/mp  


Grosimea se da de obicei pentru un singur strat de material si se exprima in mm. Cartonul neted are grosimea de 230-260 mm


Microporozitatea cartonului depinde de structura fibrelor celulozice, gradul de polimerizare si procesul de obtinere a hartiei. Efectul nedorit al microporozitatii se elimina prin suprapunerea unor straturi foarte subtiri in locul unui singur strat de grosime echivalenta. Astfel, cartonul lacuit in 3-4 straturi foarte subtiri de materiale plastice nu mai prezinta microporozitate.


Rezistenta la intindere denumita si rezistenta la rupere, la tractiune este definita ca forta aplicata pe unitatea de suprafata paralela cu planul materialului de ambalaj necesara pentru a produce ruperea in conditii date si exprimata in N/m2.


Alungirea sau intinderea este extensia produsa prin aplicarea, in coditii date, a unei forte de rupere la tractiune. Se calculeaza procentual din raportul  elongatie / lungime initiala. Alungirea este mai mare in directie perpendiculara pe directia de orientare a fibrelor.


Rezistenta la plesnire este presiunea hidrostatica necesara strapungerii, in conditii date, a unei arii circulare de material de ambalaj cu diametru de 30,5mm.

Tip II: 200 - 400 kPa

Tip III: 300 - 1200 kPa

Tip V: 900 - 2500 kPa


Rezistenta la sfasiere (rupere) este forta medie necesara ruperii unui singur strat de material in conditii standard.


Rigiditatea este forta necesara  pentru a produce o incovoiere data sau o incovoiere obtinuta prin aplicarea unei forte cunoscute asupra unui material de ambalaj prins intr-un strat rigid la un capat, forta de incovoiere aplicandu-se la celalalt capat.


Rezistenta la indoiri repetate reprezinta numarul de indoiri pe care le poate suporta cartonul inainte de rupere (Turtoi M., 2000).


Umiditatea cartonului este de 8-12 %


Structura in mai multe straturi a cartonului ondulat ofera posibilitatea modificarii proprietatilor de rezistenta. Astfel, printr-o combinatie adecvata a diferitelor caracteristici individuale ale structurilor plane si ondulate, prin alegerea ondulatiilor de diverse inaltimi si amplitudini, prin alegerea directiei de orientare a ondulatiilor si prin stabilirea ordinii lor se pot obtine atat proprietati de rezistenta diferite, cat si carcateristici diferite pe cele doua fete ale cartonului ondulat: rigiditate exterioara si elasticitate interna.

Pentru imbunatatirea proprietatilor cartonului ondulat acesta se acopera cu un strat protector, rezultand asa-zisul carton ondulat tratat. El poate fi folosit la ambalarea legumelor si fructelor proaspete sau refrigerate.

Prin acoperirea cartoanelor cu materiale topite se obtin urmatoarele caracteristici:

impermebilitate;

rezistenta sporita la frecare;

luciu si stabilitatea acestuia;

impermeabilitate fata de grasimi;

posibilitate de inchidere prin termosudare.

Ca materiale de acoperire se folosesc: parafine, microceruri si ceruri speciale, polietilena de joasa densitate, rasini de vinil, etc.



III.2.8. FABRICAREA AMBALAJELOR


Etapele proiectarii unui ambalaj sunt (Paslaru C, 1996):

Redactarea unui caiet de sarcini da catre intreprindere cu participarea unui designer;

formularea conceptului de ambalare care defineste ceea ce trebuie sa faca ambalajul respectiv: sa ofere produsului o protectie, sa introduca o noua tehnica de distributie, sa sugereze anumite caracteristici ale firmei etc.;

culegerea ideilor privitoare la noile ambalaje si fundamentarea documentata a alegerii celei mai adecvate;

functiile pe care ambalajul trebuie sa le intruneasca;

alegerea materialului, marimea, culoarea, forma;

alegerea textului inscriptionat;

armonizarea tuturor elementelor;

restrictii privind continutul si decorul ambalajului;

cercetarea aspectelor tehnice, comerciale si economice legate de ambalajul gandit a se realiza;

testarea conceptiei de realizare a ambalajelor, in corelare cu posibilitatile tehnice si cu exigentele impuse de beneficiari.


Elemente de care se tine seama la confectionarea ambalajelor sunt (Paslaru C., 1996):

gradul de asigurare al integritatii cantitative a produsului ce se va ambala;

resursele de materiale si mijloace tehnice de productie (materiale de ambalaj indigene sau din import, linii tehnologice de fabricatie existente, usor de adaptat sau care trebuie procurate din tara sau din strainatate);

aplicarea sistemului in ce privesc dimensiunile necesare;

compatibilitatea ambalaj – produs este un aspect tehnic de care trebuie sa se tina seama de proiectarea ambalajului. Aceasta compatibilitate se poate determina prin cunoasterea proprietatilor chimice si fizice ale produsului si ambalajului;

masa si costul reduse pe unitate de produs ambalat;

modul de manipulare, transport si depozitare atat al ambalajelor goale, cat si al produselor ambalate;

conditiile in care va fi utilizat de catre consumatori;

utilizarea mijloacelor mecanizate de ambalare;

aspectul estetic;

gradul de refolosire si posibilitatea de inlaturare a ambalajului gol sau dupa atingerea limitei de utilizare.


Cercetarile pe care trebuie sa le intreprinda proiectantul pentru proiectarea unui ambalaj sunt: (Paslaru C., 1996):

caracterul produsului ce se va ambala (produse noi, modificate, traditionale);

principalele caracteristici ale produsului (forma, dimensiuni, perisabilitate, toxicitate, grad de valabilitate, comportare fata de variatii de temperatura, fata de oxigen sau alte gaze etc.);

conditii de desfacere, utilizare, consum (organizarea desfacerii, mod de desfacere, durata ciclului de desfacere, mod de prezentare);

operatii de manipulare, transport, depozitare;

tipul, functiile si caracteristicile ambalajului ce se va realiza;

posibilitatea inlaturarii ambalajului dupa utilizare;

procedee de ambalare oferite de noul ambalaj;

elemente de identificare a produsului si ambalajului, semne avertizoare;

posibilitati de asigurare a inviolabilitatii produsului ambalat.


Obtinerea ambalajelor din carton ondulat comporta un complex de operatii care se grupeaza in urmatoarele faze:

croirea ambalajelor;

asamblarea;

ambalarea;

marcarea.

Croirea cartonului se face prin stantare, iar liniile dupa care se face plierea (indoirea) laturilor si a clapelor de inchidere ale cutiei se realizeaza prin biguire (presare cu cutite cu tais neascutit). Cele doua operatii sunt, de obicei, simultane si se realizeaza pe prese. Croirea cartonului ondulat este prezentata in Figura III.12



Alaturi de operatiile de stantare si biguire, croirea cuprinde si operatii de: imprimare, decupare si refilare, iar asamblarea poate fi facuta prin capsare, lipire cu adeziv sau cu banda adeziva. Aceste faze se pot executa fie pe dispozitive separate pentru fiecare faza de operatie, fie cu ajutorul unei singure masini care efectueaza succesiv operatiile mentionate.

Proiectarea conturului cartonului trebuie sa se faca astfel incat:

sa se obtina dimensiunile interioare necesare ambalarii produsului dorit;

partile laterale ale cutiei sa se suprapuna cu usurinta, iar muchiile rezultate sa fie drepte si sa formeze unghiuri drepte intre ele;

sa se obtina un coeficient maxim de utilizare a foii de carton (deseuri minime);

La proiectare trebuie indicate, pentru toate partile cutiei, dimensiunile, unghiurile de inclinatie ale liniilor de taiere si indoire etc.

Dimensiunile cutiilor sunt exprimate ca dimensiuni interne in mm dupa cum urmeaza:

lungimea (L) = dimensiunea cea mai lunga a deschiderii;

latimea    (B) = dimensiunea cea mai scurta a deschiderii;

inaltimea (H) = dimensiunea din varful deschiderii pana la baza.

Dimensiunile vor fi masurate dupa standardele cerintelor climatice, pe partea lata de la centrul ondulului scazand grosimea materialului amintit. In Figura III.13 avem prezentate cateva tipare de cutii desfasurate          

Pentru cutiile de tip telescopic, inaltimea partii celei mai de sus va fi data ca a patra parte a dimensiunilor dupa o lovitura oblica.

Pentru cutiile cu suprapunere exterioara a urechilor, lungimea ariei de suprapunere va fi data de a patra parte a dimensiunilor.

Imprimarea ambalajelor din carton plat se face in foarte bune conditii, intr-una sau mai multe culori. La cartonul ondulat imprimarea directa a placilor de carton poate determina turtirea ondulelor, pierzandu-se astfel caracterul de protectie. De acest motiv, trebuie folosita o tehologie corespunzatoare. O alta posibilitate de a imprima atragator produsele din carton ondulat este tiparirea prealabila a hartiei de acoperire a cartonului ondulat sau caserarea cartonului ondulat cu o hartie gata tiparita.

In ultimii ani ambalajul a devenit foarte important, ambalajele bine proiectate pot avea o valoare utilitara pentru consumator si una de promovare pentru producator.

Ambalajele rezultate sunt de tip clasic sau cu forme constructive mai sofisticate (cu autoformare). Mentionam ca ambalajele produse in cadrul intreprinderii sunt reciclabile 100%, iar 70% din hartiile folosite provin din hartie reciclata.



III.2.9. SORTIMENTUL DE PRODUSE OFERITE

DE RONDOCARTON


La sectiile de productie ale societatii Rondocarton se executa o gama variata de ambalaje din carton, de diferite dimensiuni si in diferite formate care include orice sistem constructiv conform standarduluii international FEFCO (Federatia Europeana a Fabricilor de Carton Ondulat) sau altele la cererea clientului.

Conform codului FEFCO, proiectele de cutii se pot clasifica sub alte tipuri ale grupelor de baza astfel:


Role si foi comerciale – mentionam ca in cazul de fata, Rondocarton foloseste aceste role in doua straturi drept materie prima care sunt prezentate in Figura III.14


Cutii de tip taiat – constau intr-o piesa de baza cu imbinarea produselor prin lipire, coasere sau legare cu bucata de sus si cea de jos. Ele sunt fixate, gata de utilizat si cer inchidere folosind bucatile amintite; tipurile de cutii taiat sunt prezentate in          Figura III.15


Cutii de tip telescop – constau din mai multe bucati si sunt caracterizate de un varf si/sau fund miscandu-se peste corpul cutiei, ele fiind prezentate in Figura III.16


Cutii si tavi dintr-o singura foaie– constau de obicei dintr-o singura bucata de carton. Fundul cutiei este prevazut sa formeze doi sau toti peretii cutiei si capacul. Cutiile pot fi montate fara coasere sau legare. Urechile de inchidere, manere etc pot fi incorporate in proiect. In Figura III.17 sunt prezentate cateva modele.




Cutii de tip alunecare – constau in mai multe bucati de carton alunecand in diferite directii una catre cealalta; Figura III.18 prezinta doua tipuri din aceste cutii.


Cutii de tip rigid – constau din doua bucati separate de capat si un corp si cer coasere sau o operatie similara inainte de a putea fi utilizate. Figura III.19 prezinta o astfel de cutie


Cutii gata lipite – constau dintr-o bucata de baza, sunt fixate si sunt gata de folosire prin simpla montare, ele fiind prezentate in Figura III.20


Elementele (echipamentele) interioare cum sunt: mansoanele interioare, manere, ramificatii etc. care sunt legate in proiectul cutiei sau sunt articole singulare. Orice numar de crestaturi aratat este arbitrar si poate fi crescut sau scazut in functie de cerere. Figura III.21 prezinta trei din aceste tipuri de elemente interioare


Tipurile de cutii pot avea mai multe versiuni, fara necesitatea de a crea un nou model. In acest caz, se va adauga o terminatie la numarul modelului de baza, separat de o liniuta. Ex: 0201 – 2. O versiune poate fi unica la producere individuala.

Modelele de constructie clasificate mai sus sunt tipuri de baza ale cutiilor de carton. Daca constructia finala este o combinatie de doua sau trei modele de baza, aranjamente suprapuse, ele pot fi de asemenea descrise ca de exemplu 0204 / 0215 (partile de deasupra / partile de dedesubt ), dupa cum apare in Figura III.22


AMBALAJE DESTINATE INDUSTRIEI ALIMENTARE


Ambalajele de carton corespund industriei conservelor, industriei de produse congelate, industriei de prelucrare a laptelui si a carnii, productia de ciocolata, biscuiti, napolitane etc. Trei tipuri din aceste ambalaje sunt prezentate in Figura III.23

Intreprinderea realizeaza pentru producatorii si importatorii de fructe si legume proaspete cutii din carton ondulat nepoluante si foarte rezistente la socuri si umezeala, precum si la depozitarea in antrepozite frigorifice. Utilizarea navetelor din carton ondulat este economica, ele ocupand mai putin spatiu decat lazile din lemn sau navetele din material plastic.


AMBALAJE PENTRU BAUTURI


Intreprinderea realizeaza o gama intreaga de ambalaje pentru bauturi, de la cutiile clasice cu separatoare, pana la cutiile de prezentare, care sunt prezentate in Figura III.24 

Pentru ambalarea colectiva a dozelor metalice de racoritoare si bere, firma realizeaza tavi din carton ondulat imprimate in mai multe culori.




AMBALAJE PENTRU ARTICOLE TEHNICE


Ambalajele din carton ondulat de diferite grosimi permit ambalarea atractiva a articolelor tehnice, a diverselor aparate de telecomunicatii si electrotehnice, produse cosmetice, a articolelor de sticlarie, portelan si ceramica, materiale de constructii, articole de birotica si papetarie.Figura III.25 prezinta doua tipuri din acest sortiment de ambalaj.

Firma ofera ambalaje din carton ondulat si carton duplex simplu sau caserat, pentru diferite produse, pornind de la obiecte de uz casnic de mici dimensiuni si pana la produse electrocasnice voluminoase, precum si telefoane mobile si incaltaminte.

Pentru usurarea muncii compania ofera clientilor sai consultanta in ceea ce priveste alegerea unor elemente de ambalare sau design.


AMBALAJE CU CONSTRUCTIE SPECIALA


In afara cutiilor traditionale, se fabrica si cutii de constructie speciala, utilizabile ca ambalaje de prezentare pentru articole de igiena si pentru produse alimentare.

Aceste ambalaje de prezentare sunt din ce in ce mai cautate, deoarece numarul produselor desfacute prin sistemul de autoservire creste continuu.

Aspectul comercial al ambalajului este foarte important; ambalajul trebuie sa indemne la cumparare si sa evidentieze profilul si marca intreprinderii. Ambalajele de acest tip sunt prezentete in Figura III.26

Singurele limite in utilizarea ambalajelor confectionate din carton ondulat si in satisfacerea exigentelor clientului sunt impuse de fantezia proiectantului sau de caracteristicile si posibilitatile de prelucrare a placilor de carton ondulat.


III.2.10. VERIFICAREA CALITATII AMBALAJELOR


CERINTE GENERALE


Pentru ca ambalajele sa satisfaca functiile pentru care au fost create ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

masa, volum propriu reduse;

sa nu fie toxice;

pentru ambalarea produselor alimentare se interzice folosirea hartiei provenite din deseuri;

sa nu prezinte miros si gust propriu;

sa fie neutru din punct de vedere chimic;

rezistenta mecanica ridicata;

impermeabilitate fata de gaze, praf, grasimi;

compatibilitate fata de produsul ambalat;

forma, grafica atractiva care sa permita informarea cat mai completa a consumatorului.

sa asigure o protectie eficienta produsului pe tot parcursul circuitului tehnico-economic; (Mihaiu R., 1997)


In normele de igiena privind alimentele si protectia sanitara a acestora, aprobate de Ordinul Ministerului Sanatatii nr.611/3.04.1995 se mentioneaza urmatoarele cerinte privitoare la ambalaje:

materialele din care se confectioneaza sa aiba grad ridicat de stabilitate fizico-chimica

sa nu influenteze caracteristicile organoleptice, fizico-chimice sau valoarea nutritiva a produsului alimentar cu care vine in contact in timpul prelucrarii, manipularii, transportului sau pastrarii acestuia;

sa nu confere toxicitate produsului alimentar cu care vine in contact;

sa asigure produsului alimentar o protectie eficienta fata de alte impuritati accidentale pe toata perioada prelucrarii, pastrarii si transportului produsului respectiv;

cernelurile si colorantii folositi la imprimarea si colorarea materialelor de ambalaj care vin in contact cu produsul alimentar sa fie avizate de Ministerul Sanatatii;

nu este admisa folosirea la ambalarea alimentelor a cartonului provenit din deseuri. (Paslaru C., 1996)


CERINTELE PRODUCATORULUI DE AMBALAJE SI ALE INDUSTRIEI BENEFICIARE


sa poata fi fabricate atit din materii prime, cat si din materiale recuperabile;

sa permita mecanizarea si automatizarea perocesului de fabricatie al ambalajelor, cat si cel al ambalarii, cu minim de pierderi;

sa permita o perfecta si rapida inchidere;

sa permita utilizarea diferitelor metode de conservare a produselor;

sa se poata aplica, cu usurinta, gruparea in vederea manipularii, transportului;

sa se respecte cerintele modularii. (Paslaru C., 1996)


CERINTELE TRANSPORTATORULUI


transportul marfii trebuie facut in conditii bune la destinatie, fara daune, furturi sau pierderi, la costurile cele mai mici posibile;

ambalajul trebuie proiectat in functie de destinatia transportului, necesitatea stivuirii, locul depozitarii (antrepozite sau spatii deschise), cerintele de manipulare (greutate neta si tip de incarcare), cerinte speciale sau suplimenatare (Paslaru C, 1996; Sasu C, 1998)


CERINTELE INTREPRINDERILOR COMERCIALE


volum propriu mic;

usurinta de manipulare ;

sa permita marcarea si etichetarea cu usurinta;

ocuparea de spatii restranse in timpul depozitarii;

rigiditate suficienta pentru prezentarea la vanzare, atat pe vertical, cat si pe orizontal;

dimensiuni corelate cu paletele de transport, cu containerele;

sa fie atragator pentru a promova produsul;

realizare tehnica si grafica care sa individualizeze produsul, care sa-l faca usor identificabil de la distanta si care sa contina toate elementele necesare folosirii produsului pe care il ambaleaza;

ambalajele de transport trebuie sa aiba o solutie constructiva care sa permita plierea si adunarea in module;

rezistenta mecanica trebuie sa fie adecvata solicitarilor la care sunt supuse marfurile (Paslaru C, 1996)


CERINTELE CUMPARATORILOR


primul factor important il reprezinta estetica. Forma pachetului, simbolurile, cuvintele folosite, culorile trebuie sa fie adaptate caracteristicilor culturii locale;

marimea ambalajului reprezinta un alt factor, aspectul esential luat aici in considerare este nivelul venitului pe piata. Obiceiul de a cumpara influenteaza si el marimea ambalajului, daca se cumpara mai degraba zilnic decat saptamanal, pachetele vor fi mai mici;

clima este un alt considerent privind ambalarea produselor la export. Ambalajul trebuie sa fie suficient de rezistent la variatiile climatice mari;

sa imbine utilul cu frumosul (sa fie functional, dar si atractiv);

sa aiba inchidere si deschidere usoara, fara utilizarea unor elemente auxiliare greoaie, astfel incat accesul la produs trebuie sa fie usor, fara a fi nevoie de accesorii greoaie;

usurinta in manipulare si stabilitate in asezare;

sa contina indicatii referitoare la compozitie, mod de utilizare si pastrare, compozitie, valoare nutritiva etc;

sa poata fi indepartat sau distrus cu usurinta, dupa utilizarea produsului fara a pune probleme majore de ordin ecologic (Paslaru C, 1996)


Legat de ambalaje, companiile iau in considerarea mai multe variante de ambalare pentru un produs nou. Pe a-l selecta pe cel mai bun, se testeaza diferite ambalaje pentru a-l gasi pe cel care se potriveste cel mai bine in conditii normale de utilizare, care este cel mai usor de manipulat si care este cel mai preferat de consumatori.

Dupa ce a selectat si introdus ambalajul, compania trebuie sa il verifice in mod regulat, in raport cu modificarile aparute in preferintele consumatorilor si cu progresul tehnologic.

Continua adaptare a unui ambalaj necesita schimbari minore, dar regulate – schimbari atat de subtile, incat pot trece neobservate fata de cosumatori, insa aceste modificari presupun decizii complexe, costuri mari si riscuri. Specialistii trebuie sa evalueze costurile de ambalare in raport cu riscurile, pe de o parte, si cu modul in care consumatorii percep valoarea adaugata si rolul ambalajului in atingerea obiectivelor, pe de alta parte. In luarea deciziilor referitoare la ambalare, compania trebuie sa ia in considerare si problemele de protectie a mediului, deciziile trebuind sa respecte interesele societatii ca si obiectivele companiei si ale consumatorilor.


III.2.11. AVANTAJELE UTILIZARII CARTONULUI ONDULAT PENTRU AMBALARE


Materialele celulozice detin o pondere ridicata in confectionarea ambalajelor. Astfel, hartia si cartonul sunt utilizate in proportie de 40% ca si material pentru ambalare.

Hartia si cartornul, spre deosebire de lemn, sticla si metale, poseda avantajul ca pot servi la obtinerea mijloacelor de ambalare pliabile. Specificul acestor ambalaje este acela ca, atunci cand sunt goale, pot fi transportate si depozitate in forma pliata, plana, iar la nevoie pot fi aduse rapid la forma dorita. In felul acesta, necesarul lor de spatiu, in comparatie cu alte materiale, este mult mai mic ceea ce este avantajos din punct de vedere al costurilor pentru transport si depozitare.

Ambalajele din carton ondulat prezinta numeroase avantaje datorita carora, in prezent, peste 50% din marfurile produse pe plan mondial sunt comercializate astfel.


Printre avantajele oferite de acest tip de ambalaje se pot enumera urmatoarele:

asigura buna protectie a produselor prin capacitatea ridicata de preluare a solicitarilor mecanice de catre straturile de carton ondulat;

cartonul ondulat este frecvent utilizat pentru confectionarea ambalajelor individuale si colective, inlocuind cu succes lemnul.

confera protectie la variatiile de temperatura datorita aerului aflat intre straturile de hartie care, in plus, pot fi imbibate cu adaosuri de materiale precum rasina sau ceara, ce le confera rezistenta la umezeala;

ambalajele din carton ondulat au greutate redusa - sunt de circa trei ori mai usoare decat cele din lemn, la acelasi volum de ambalare;

pretul de productie este mult inferior altor categorii de ambalaje, din cauza productivitatii superioare obtinute la fabricarea acestui tip de ambalaj; din aceeasi masa lemnoasa, in cazul cartonului ondulat, se obtine un volum de ambalat de sase ori mai mare decat in cazul ambalajelor din lemn;

ambalajele din carton ondult se produc si se transporta la beneficiar in stare pliata, obtinandu-se mare economie de volum de depozitare si transport si se pot refolosi de mai multe ori;

reducerea semnificativa a duratei de obtinere a ambalajelor, prin proiectarea asistata de calculator si comprimarea diferitelor faze de executie (comenzile pot fi onorate cu operativitate, uneori in cateva ore);

ambalajele din carton ondulat se recupereaza integral si se folosesc tot la fabricarea acestui tip de ambalaj; ele sunt biodegradabile, perfect compatibile cu mediul ambiant, fiind 100% ecologice;

accepta tratamente de amelioare a unor proprietati (rezisteta la ulei, acizi etc, bariera impotriva gazelor, vaporilor, mirosurilor);

faciliteaza vanzarea marfurilor prin faptul ca pe cutii pot fi tiparite, informatii detaliate privind continutul si elemente de reclama; in unele cazuri ambalajele pot fi folosite si ca suport pentru prezentarea marfurilor;

prezentarea superioara a produselor prin ambalare - cartonul ondulat satisface cerintele diverselor ramuri industriale;

rezistenta mecanica mare;

este inodor si insipid;

buna protectie a marfurilor impotriva actiunilor mecanice;

prezentarea superioara a produselor prin ambalare - cartonul ondulat satisface cerintele diverselor ramuri industriale;

se preteaza transportului paletizat;

are un aspect placut;

poate fi imprimat cu usurinta, oferind valoare de comunicare;

identificare (marca, nume);

adaptare la locul de vanzare (marchandising).


Alaturi de aceste avantaje, mentionam ca o ambalare reusita determina recunoasterea automata de catre consumator a companiei sau a marcii. De exemplu, intr-un supermagazin obisnuit, unde sunt expuse 15.000-17.000 articole, cumparatorul trece pe langa 300 articole pe minut, iar 53% din toate achizitiile sunt facute sub influenta impulsului de moment. Astfel, ambalajul, joaca rolul unei “reclame fulger”. In acest mediu competitiv, ambalarea poate fi ultima sansa a vanzatorului de a influenta cumparatorii. Producatorii trebuie sa utilizeze elemente grafice pentru a revigora si comunica valorile marcii.

Ambalajul, printr-un design original, dar in concordanta cu produsul si pretul acestuia, poate oferi companiei un avantaj asupra concurentilor sai, in timp ce un ambalaj prost ales este o cheltuiala inutila si poate dauna vanzarilor companiei.



III.2.12. IMPACTUL AMBALAJELORASUPRA MEDIULUI SI RECICLAREA DESEURILOR


Padurile reprezinta aurul verde al unei tari, dar lemul este materia prima folosita in fabricarea hartiei. Pentru ameliorarea acestei contradictii s-a recurs la sisteme de reciclare a hartiei.

Hartia fabricata din deseuri reciclate se foloseste la fabricarea cartonului ondulat, a cartonului cu microondule, a mucavalei si a hartiei igienice.

Exista societati comerciale care se ocupa de colectarea deseurilor de hartie si carton, organizate pe centre de judete si functioneaza sub denumirea de REMAT (reciclarea materialelor). Societatile comerciale de prelucrare a deseurilor (fabricile de carton ondulat) sunt totodata autorizate si in colectarea deseurilor de hartie. Rezervele de deseuri de hartie si cartoane care se recicleaza se regasesc in:

depozite en-gross de produse finite;

magazine de desfacere en-detail;

in deseurile menajere

Posibilitatile de reciclare se pot imparti in doua grupe:

societatile comerciale care folosesc in exclusivitate deseuri de hartie si cartoane si fabrica un produs nou numit mucava;

societatile comerciale care folosesc deseurile de cartoane si hartie in proportie de pana la 50% produc hartii reciclate: hartie de ziar, hartie de maculator, hartie igienica, hartie creponata, prosoape etc.


Tehnologia de reciclare

Deseurile se aduna intr-un depozit numit depozit de maculatura unde se face sortarea hartiei. In functie de calitatea produsului celulozic care urmeaza a fi fabricat, hartia sortata este utilizata conform retetelor, in diferite proportii, ca materie prima.

Utilajele folosite pentru transformarea hartiei reciclate in materie prima celulozica, utilizata la fabricarea cartoanelor sunt:

Hidropulper – este un malaxor cu agitator mecanic in care se introduc deseurile de hartie si carton in amestec cu o cantitate de apa industriala in proportie de 80% apa, 20% deseuri care prin rotire de catre un rotor in cuva malaxorului se defibrileaza;

Destramatoare cu dublu disc – sunt utilaje de defibrilare care continua procesul de destramare printr-o sectionare a fibrei de hartie cu discuri metalice;

Moara conica – e un utilaj care macina fibra de hartie si o transforma intr-o pasta de hartie in suspensie de apa;

Masina propriu-zisa de tras mucava – e un utilaj care cu ajutorul unor site cilindrii si o flanela capteaza fibra de hartie din apa si formeaza straturi elementare de hartie;

Uscatorul de mucava – sunt constructii de 2-4 etaje in care se gasesc cleme de prindere a colilor de mucava in vederea uscarii naturale cu ajutorul curentilor naturali de aer;

Calandrul – e un utilaj format din doua valturi metalice printre care se trece coala de mucava uscata in vederea finisarii suprafetelor colii.


Ambalajele produse de S.C. Rondocarton S.R.L. sunt reciclabile 100%, iar 70% din materia prima utilizata provine din hartie reciclata.

Pentru ca intreprinderea tine cont de necesitatile ecologice, aceasta se ocupa si cu reciclarea hartiei. In divizia de reciclare Zimmermann Ganahl AG din Hall, Tirol, sunt reciclate anual circa 40.000 de tone de hartie. O parte importanta din aceasta materie prima se foloseste in productia firmei Rondocarton care foloseste anual 45.000 tone de hartie reciclata.

Dupa efectuarea mai multor studii s-a ajuns la concluzia ca pentru verificarea calitatii anti-poluante a unui material de ambalare trebuie sa se tina cont de o serie de criterii (Fratila R, 2001):

consum minim de material;

reducerea volumului ambalajului dupa utilizare;

posibilitatea de distugere a ambalajului dupa utilizare;

lipsa de nocivitate prin distrugerea materialului;

posibilitatea de reutilizare a materialului;

posibilitatea de reutilizare a ambalajului.

Pentru intelegerea obiectiva a impactului asupra mediului inconjurator trebuie sa se identifice principalii parametrii ecologici. Acestia sunt (Fratila R., 2001):

procesul de incalzire globala si modificarile climatice;

deprecierea stratului de ozon;

poluarea aerului, inclusiv fenomenul de ploaie acida;

poluarea apei;

tipuri de deseuri solide si eliminarea lor.

Degradarea naturala se poate realiza prin biodegradare, care consta in distrugerea materialului de catre microorganisme prezente in sol.

Exprimarea numerica a capacitatii unui material de a se degrada natural este numit modul de degradabilitate naturala a materialului.

Capacitatea de distructibilitate a materialelor de ambalare se apreciaza in functie de metoda de eliminare a deseurilor: ingropare, incinerarea, recuperare si reciclare.



III.2.13. PROGNOZE SI ESTIMARI


Consideratii generale

Perspectivele dezvoltarii ambalajelor din carton ondulat sunt incurajatoare, elementul dinamizator fiind cererea in continua crestere. In ultimii 10 ani, productia de carton ondulat s-a dezvoltat cu un ritm superior celei de hartie.

Pentru a vedea situatia in productia cartonului ondulat in tara noasta se prezinta in Tabelul III.7 date statistice compartive cu a catorva tari europene in anul 2002:

Consumul mediu de carton ondulat in Europa pe cap de locuitor intr-un an este de 35 kg, iar in Romania este de numai 4 kg. Aceste cifre arata cu claritate faptul ca tara noastra are de recuperat un mare decalaj al productiei si productivitatii fata de tarile europene.

Rondocarton a estimat in primul an plin de functionare (anul 2000) ca vor avea o cifra de afaceri de aproximativ 8,5 mld Lei pe an, ceea e reprezinta aproximativ 7% din piata romaneasca de ambalaje din carton ondulat. In anul cinci de activitate (anul 2005) prognozeaza o cifra de afaceri care ar reprezenta, luand in considerare si estimarile referitoare la cresterea consumului de carton ondulat cca. 20% din piata romaneasca.

In ceea ce priveste volumul vanzarilor, Rondocarton estimeaza o depasire a acestuia, cifra bugetara fiind de 19.200 tone, bazandu-se pe previziunile de crestere economica cu 5% ale guvernului.

In privinta exporturile, probabil ca ele se vor diminua atat in cifra absoluta, cat si ca procent in cifra de afaceri, in principal datorita faptului ca valoarea contractului cu IKEA Trading und Design AG va atinge un minim in acest an. Societatea spera o crestere a comenzilor din partea clietului Mattel Manufacturing Europe (Italia) si, de asemenea, in largirea pietei interne ca si compensatie.






































IV. CONCLUZII


La nivelul intregii planete, se considera ca aproximativ 99% din productia de marfuri se tranzactioneaza in stare ambalata, ambalaje pentru care este utilizat cartonul ondulat in proportie de 55%.

Cartonul ondulat a fost fabricat pentru prima data in1874 in America, iar in tara noastra s-a produs prima oara in anul 1957 la Ghimbav.

Exista preocupari la nivel de foruri internationale pentru clasificarea si standardizarea ambalajelor (Organizatia Internationala de Standardizare, Federatia Europeana pentru Ambalare, Organizatia Mondiala pentru Ambalaje W.P.O.).

Introducerea standardizarii in ambalarea produselor permite rationalizarea productiei si comercializarii ambalajelor. Principalele cerinte ce trebuie sa le indeplineasca un ambalaj sunt specificate in aceste standarde.

Cheltuielile care se fac pentru ambalarea produselor pot fi recuperate, daca acesta este fabricat si utilizat rational, respectand cerintele produsului, consumatorilor, comerciantilor si mediului

Intreprinderea Rondocarton S.R.L. a fost infiintata in Februarie 1998 si face parte din grupul RONDO, care are ca si obiect de activitate productia de carton ondulat si ambalaje din carton ondulat, precum si consultanta in domeniul ambalarii.

Actionarii intreprinderii sunt: compania austriaca Rondo Ganahl A.G., reprezentata prin dl. Dr. Günther Krametter, presedinte, care detine 99,97% din capitalul social si dl. Campean Teofil, cetatean roman, care detine 0,03% din capitalul social.

Perspectiva de dezvoltare a intreprinderii Rondocarton este mare, avand in vedere consumul mediu de carton ondulat in Romania pe cap de locuitor pe an este de 4 kg, in timp ce in Europa este de 35 kg.

Ambalajele produse de S.C. Rondocarton S.R.L. sunt reciclabile 100%, iar 70% din materia prima utilizata provine din hartie reciclata (anual se folosesc 45.000 tone de hartie reciclata). Aceste cifre ne dovedesc preocuparea intreprinderii pentru reducerea consumului nerational de materii prime si energie. Strategia aceasta este impusa si de noile reglementari privind dezvoltarea durabila a societatii.

Proiectele de viitor pentru imbunatatirea activitatii intreprinderii Rondocarton sunt:

Extinderea suprafetei de productie cu aproximativ 6.500 mp (in cursul anului 2003);

Achizitioarea unei noi masini de carton ondulat pentru care deja s-a platit un avans in cursul anului 2002.

Achizitionarea de instalatii de prelucrat carton ondulat in functie de cererea pietei;

Evaluarea periodica a fabricatiei si comercializarii produselor care fac obiectul vanzarii;

Deoarece intreprinderea Rondocarton are probleme cu aprovizionarea cu materii prime de calitate, s-a propus ca incheierea contractele ferme cu furnizorii sa se faca dupa o evaluare proprie a caliatii


Propuneri pentru dezvoltarea economica a intreprinderii Rondocarton

Pentru o eficientizare a activitatii este necesara continuarea specializarii cadrelor de conducere si a angajatilor intreprinderii

Realizarea de noi produse cu caracteristici speciale, poate duce la cresterea vanzarilor si a clientilor

Elaborarea unor noi programe privind mix-ul de matketing (produs, pret, distributie, promovare) prin: informarea clientilor despre calitatea produselor firmei Rondocarton, intensificarea activitatii promotionale, modernizarea retelelor de distributie si desfacere, etc

Propun relizarea unor studii de piata in cadrul compartimentului de marketing, care sa duca la o mai buna cunoastere a nevoilor si preferintelor clientilor actuali si potentiali

Mentinerea clientilor existenti prin imbunatatirea si diversificarea caracteristicilor produselor intreprinderii si prin oferirea de noi facilitati

BIBLIOGRAFIE









































Biro, A.; Dragan, M.; Nistor, R.; Chis, A. : “Bazele merceologiei”; Editura Casa cartii de stiinta, Bucuresti 1998, p.97-115

Botea, T. : “Ambalaje si tehnologii de ambalare in industria alimentara”; Universitatea Politehnica, Facultatea de mecanica, Timisoara, 1996, p.134-166

Foltean, F.; Ladar, L.; Costinel, D; Ionescu, G.; Negrut, C. : “Marketing international”;  Editura Brumar, Editia a II-a, Timisoara, 2001, p.144-149

Fratila, R.; Chis, A.; Biro, A.; Nistor, R.; Dragan, M.; Mihaiu, R. : “Bazele tehnologiei si merceologiei”; Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p.211-131

Fratila,R.; Chis, A.; Nistor, R. : “Merceologie”; Presa Universitara Clujeana, Cluj, 2001, p.82-95

Koltler, P. : ”Managementul marketingului”, Editura Teora, Editia a II-a, p.566-570

Koltler, P.; Armstrong, G.; Saunders, J.; Wong, W. :”Principiile marketingului”, Editura Teora, Editia Europeana, p.678-681

Mihaiu, R.; Mihaiu. M. :”Merceologia produselor de origine animala”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1997, p.153-155

Obrocea, P. : “ Tehnologia celuloziei si hartiei”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1976

Paslaru, C.; Petrescu, V.; Atanase, A. : “Ambalarea si pastrarea marfurilor – scheme recapitulative“; Academia de Studii Economice, Facultatea de Comert, Bucuresti, 1996, p.5-9, 19, 20

Pop, L.; Pop, I. : ”Merceologia azi”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002, p.22-28

Sasu, C. :Bazele merceologiei”, Editura Polirom 1998, p.180-182

Sraum, G. : ”Bazele merceologiei”, Universitatea crestina Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1996, p.218-233

Sraum, G. : “Merceologia si asigurarea calitatii”, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 2000, p.312-323

Turoi, M. : ”Materiale de ambalaj si ambalaje pentru produse alimentare”, Editura Alma, Galati, 2000, p.103-118


Enciclopedia Encarta 1998 Microsoft Corporation

Enciclopedia Encarta 2000 Microsoft Corporation


www.rondo-ganahl.com














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani