LUCRARE LICENTA - Managementul salarizarii societate comerciala referat
















CAPITOLUL I



PREZENTAREA GENERALA A UNITATII




Scurt istoric            



Societatea Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. este o firma de constructii, reabilitare drumuri si poduri originara din orasul Firenze, Italia. In tara noastra functioneaza o sucursala a firmei inca din anul 1994, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Xenopol nr.1.

Prin firma desemnam un grup de persoane organizate potrivit unor cerinte juridice, economice, tehnologice, care concep si desfasoara un complex de procese de munca in vederea obtinerii unui profit cat mai nare.

Societatea S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. este o societate pe actiuni, cu capital integral strain. Societatii pe actiuni ii este caracteristica impartirea patrimoniului intr-un numar de parti cu o valoare nominala numite actiuni. Influenta asupra managementului firmei se manifesta de obicei in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor, prin numarul si valoarea actiunilor posedate.

Societatea are ca activitate renovarea de drumuri si poduri, iar pentru aceasta participa la licitatii internationale in urma carora castiga contracte pe diferite portiuni de drumuri. Beneficiarul lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale este Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei si Administratia Nationala a Drumurilor (A.N.D.). Acest program de reabilitare a drumurilor este finantat de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.) si de Guvernul Romaniei.

Pana in prezent s-au reabilitat 180 km de drum , pe urmatoarele portiuni:

Cluj-Napoca- Sibiu- traseu de 98 km

Campia-Turzii – Targu- Mures- traseu de 82 km.

In prezent firma lucreaza pe traseul Cluj-Napoca – Braisor, care are o lungime de 47 km. Punctul de lucru a societatii se situeaza in orasul Huedin , iar santierul se afla in satul Poieni, la o distanta de 12 km.de orasul Huedin.




Datorita activitatii firmei, de reabilitare drumuri si poduri, are nevoie de materii prime industriale, pe care si le procura de la urmatorii furnizori:

Holcim Turda pentru ciment

Transbitum Turda pentru bitum

Sorocam Dej pentru emulsie

Grandemar Poieni pentru piatra

Lup Com Ploiesti pentru adirol

CM Brasov pentru cherestea

Holcim Alesti pentru filer

Shell si Axon Cluj pentru motorina si benzina




Obiectul de activitate


Principalele activitati ale firmei S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A., sucursala Cluj- Napoca sunt:

Lucrari de terasamente

Reconstructia podurilor dezafectate

Ziduri de sprijin, parapeti, rigole de scurgere a apelor

Consolidarea fundatiilor

Imbracaminti asfaltice noi

Latirea drumurilor de la 2 benzi la 4 benzi acolo unde permite proiectul.

Lucrarile de consolidare si reabilitare a drumurilor presupun parcurgerea a mai multor etape de lucru. Prima etapa este procurarea de materii prime de la furnizori si transformarea acestor materii prime in produse finite. Materiile prime se prelucreaza in cadrul santierului si se obtin produsele finite, adica betonul, asfaltul, canalete, rigole, toate acestea realizandu-se cu ajutorul statiilor de asfalt, de beton, de concasare, agregate, stabilizat si de prefabricate.

Pentru a putea fi asternut ,,covorul” de asfalt, strada trebuie ,,frezata”, adica trebuie ras asfaltul vechi, apoi trebuie sapate santuri de scurgere a apei acolo unde este nevoie, trebuie taiata marginea drumului in cazul in care proiectul permite largirea strazii. Aceste pregatiri se fac cu ajutorul escavatoarelor, a frezelor de asfalt, a frezelor reciclatoare de betoane.

Dupa ce drumul a fost pregatit se poate incepe tunarea asfaltului, care se toarna in 3 straturi ( strat de baza, intermediar si uzura). Transportul asfaltului si a betonului din santier la punctul de lucru se face cu ajutorul masinilor de mare tonaj cum ar fi: autocamioane, autobasculante, betoniere, bilici de tonaj mare (peste 30 tone ).

Ajuns in strada asfaltul este intins cu ajutorul finisoarelor de asfalt, a finisoarelor de acostamente, a rulourilor compactatoare de asfalt si terasamente, iar pentru turnarea betonului se folosesc cofraje din lemn, care sunt diferite in functie de lucrare: cofraje pentru sustinerea pilonilor la poduri, pentru borduri, canale, rigole de scurgere a apei, parapeti, etc.

Aceste obiective sunt realizate doar pe baza unor proiecte, care sunt intocmite de firma de proiectare IPTANA S.A, din Bucuresti. Inaintea inceperii lucrarilor aceste proiecte trebuie avizate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei si Administratia Nationala a Drumurilor. Lucarile sunt supervizate de firma de consultanta SEARCH CORPORATION din Franta, care isi da acordul daca proiectul este respectat, daca asfaltul si betonul este realizat conform stasurilor in vigoare, daca se respecta calitatea materiilor prime, etc.

La sfarsitul lucrarilor, cand strada este terminata, se face receptia lucrarilor de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si de Administratia Nationala a Drumurilor.




Structura organizatorica


In organizarea structurala a firmelor exista o multitudine de structuri, toate fiind mai mult sau mai putin varinte a unor trei tipuri: ierarhica, functionala si ierarhic-funtionala.

In cadrul societatii S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A., sucursala Cluj-Napoca exista o structura ierarhica –liniara. Aceasta se caracterizeaza printr-un sistem de delegari de autoritate, conducatorii de la centrul intreprinderii pot sa dea dispozitii pe linie ierarhica unor conducatori ai unor compartimente functionale. Ca atare la orice nivel ierarhic un subordonat nu primeste dispozitii decat de la singurul conducator , in fata caruia raspunde pentru actiunea sa.

Intrucat acest tip de structura este simplu de inteles, el este usor de aplicat in procesul conducerii. Intotdeauna in varful unei astfel de piramide se afla conducatorul colectiv si individual, care exercita conducerea operativa, iar la baza se gasesc executantii. Acest tip de structura prezinta urmatoarele avantaje:

Sisteme de comunicatie avand canale de legatura relativ scurte sunt rapide in sens descendent si ascendent, actionand cu eficienta mare.

Prin numarul redus de membri, autoritatea si raspunderile sunt bine definite.

Nu apare necesitatea solicitarii specialistilor in stabilirea schemelor organizatorice, acestea fiind destul de simple.

Posibilitatea elaborarii operative a celor mai corespunzatoare decizii, cultivand si promovand spiritul de sinteza, acesta constituind o buna scola de formare a cadrelor de conducere.                 

In acest sistem de organizare structurala fiecare sef este obligat prin raspunderile sale sa cunoasca, evalueze, optimizeze toate activitatile cerute de realizarea unui obiectiv. Exista insa si unele dezavantaje a acestui sistem de organizare:

O circulatie greoaie a informatiilor pe plan orizontal, deoarece legaturile dintre compartimentele situate la acelasi nivel nu se pot realiza decat prin intermediul sefului ierarhic superior.

Seful trebuie sa aiba o pregatire multilaterala.

Structura de conducere a unei firmei este reprezentata printr-o organigrama, care poate fi rectangulara – verticala sau orizontala - sau circulara.


Organigrama este o reprezentare grafica a structurii de conducere. In stabilirea organigramei trebuie tinut cont de particularitatile intreprinderii, de obiective, de dezvoltarea in perspectiva, de acceptarea delegarii de autoritate.

Organigrama firmei S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. este rectangulara verticala. Organigrama rectangulara verticala este constructia grafica in care nivelurile ierarhice sunt subordonate de sus in jos, iar legaturile ierarhice sunt redate prin linii continue.





Manager general




 

Director administratie

Director proiect

 



Contabilitate


Sef santier

Director tehnic Resurse umane

Director calitate

Sef echipa

Inginer executie Juridic

Ingineri

Muncitori

Adminstratie




Fig .1. Organigrama



















CAPITOLUL II



RESURSELE DE MUNCA LA S.C. CONSORZIO PONTELLO TIRRENA SCAVI S.A




2.1 Continutul si obiectivul managementului resurselor umane


Resursele sunt totalitatea elementelor sociale, economice, naturale de care se dispune la un moment dat utilizate sau utilizabile pentru obtinerea de bunuri sau servicii.

Resursele umane sunt o categorie a resurselor economice care sintetizeaza potentialul de munca a unei tari, zone geografice. Se apreciaza cu ajutorul unor indicatori ca: populatia activa disponibila, populatia in varsta de munca si apta, dar si a elementelor calitative: stare sanatate, nivel de pregatire, etc.

Managementul resurselor umane se poate defini din doua puncte de vedere: ca ativitate si ca disciplina. Managementul resurselor umane, ca activitate, este ansamblul de activitati privitoare la asigurarea, dezvoltarea, folosirea eficienta a personalului din cadrul unitatii. Ca disciplina, managementul resurselor umane este menita sa creeze si sa mobilizeze cunostintele necesare in intelegerea si rezolvarea problemelor privind asigurarea, dezvoltarea, folosirea eficienta a personalului din organizatie.

Managementul resurselor umane, conform prof. Petrescu Ion este,, stiinta si arta elaborarii si implementarii strategiei si politicii de personal, in vederea realizarii cu maxim de eficienta a obiectivelor intreprinderii”.

Importanta managementului resurselor umane provine de la importanta resursei, avand ca subiect omul si ca in toate activitatile omul se afla in centrul activitatii. Toate resurse sunt importante, dar omul e cel mai important pentru ca le pune in miscare pe celelalte. Fara om raman inerte. Importanta omului in conducere, in procesul economic, da importanta insasi disciplinei.

Continutul managementului resurselor umane este dat de multitudinea si diversitatea activitatilor care trebuie desfasurate, in consecinta principalele domenii de activitate sunt:

Atragerea si folosirea resurselor umane si asigurarea managerului ca toate posturile sunt ocupate de personal calificat.

Administrarea personalului, domenii care presupune activitati ca: inregistrarea personalului, aplicarea legislatiei in domeniu, remunerarea personalului si plata contribitiilor la bugetul statului, etc.

Gestiunea personalului, conceputa si orientata pe urmatoarele directii: previzionarea necesarului de forta de munca pe specializari, calificari; recrutarea personalului; evaluarea posturilor de lucru; elaborarea planului privind promovarea personalului.

Administrarea salarizarii si a altor remuneratii, insotita de preocuparea de a evalua corect salariul curent si de a asigura o salarizare corecta si echitabila.

Formarea profesionala, cu scopul de a asigura o forta de munca instruita si cat mai performanta.

Conceperea modalitatilor concrete si crearea unui sistem de relatii cu salariatii, care sa le asigure satisfactii si posibilitatea de a imbina interesele personale cu cele ale unitatii.

Planificarea si dezvoltarea unei structuri organizatorice care sa ofere conditii pentru atragerea si mentinerea unui personal competent si calificat.

Informarea si comunicarea, care presupun elaborarea unor elemente sintetice si periodice, atat pentru managerii unitatii, cat si pentru salariatii lor. Se cuprind aici informatii referitoare la intreprindere, personal, situatia economica, evolutia tehnologiei, comerciale, umane, etc.

Obiectivul principal al managementului resurselor umane, conform lui Mathis R. este ,,acela de a furniza pricepere si experienta in acest domeniu, astfel incat sa fie obtinute performante optime si sigure, folosind cele mai adecvate metode”.

In orice intreprindere exista 2 categorii de obiective:

Strategice –care sunt pe termen lung si care au nevoie de organizarea si planificarea resurselor umane. Aceste obiective sunt: studiul tendintei evolutiei resurselor de munca; evolutia si dezvoltarea cadrului legislativ; elaborarea salariilor.

Operationale –care au in vedere activitati vizad conducerea zilnica a grupurilor de munca. Ca obiective mentionez: selectia personalului; protectia si securitatea muncii, managementul conflictelor, instruirea curenta a personalului.

Perreti descrie obiectivele folosind 10 substantive: anticipare, identificare, alegerea, incadrarea, aprecierea, remunerarea, orientare, formare, animare si comunicare.



2.2 Functia resurse umane si compartimentul resurse umane


Problemele de conducere, de comunicare, de informare ocupa un loc tot mai important in cadrul noilor compartimente de resurse umane, avand o structura adecvata noilor cerinte pe linii de personal. Functia de resurse umane vine sa sublinieze modificarile de ordin cantitativ si calitativ care au fost inregistrate in acest domeniu.

Sarcinile de administrare a personalului si de aplicare a prevederilor dreptului muncii, specifice functiei de personal, s-au multiplicat si imbogatit, functia de resurse umane urmarind in sinteza: previzionarea si asigurarea cu cadre; administrarea personalului; gestiunea personalului si a carierelor profesionale; comunicatii si negocieri; politica de motivare si integrare; dezvoltarea sociala, etc.

Functia resurse umane trebuie sa aiba o dubla finalitate:

Realizarea integrarii obiectivelor sociale in obiectivele generale ale intreprinderii, prin corelarea nevoilor dezvoltarii umane si sociale cu restrictiile economice ale unitatii.

Coordonarea laturilor concrete de gestiune propriu-zisa a resurselor umane.

Dezvoltarea functiei de resurse umane este relevanta si prin prezenta, in majoritatea intreprinderilor, a unor posturi de baza, specifice resurselor umane:

Director resurse umane

Responsabil cu gestiunea cadrelor

Responsabil cu formarea profesionala

Responsabil cu recrutarea si incadrarea personalului

Responsabil cu protectia muncii.

Compartimentul de resurse umane si activitatile realizate in cadrul acestuia sunt indeplinite de persoane specializate, grupate in colective, birouri, directii sau departamente, dupa specific. La firmele de dimensiuni foarte reduse, problemele legate de personal sunt rezolvate de ,,colectivul de personal”, coordonat de patron sau directorul firmei. Pentru firmele mici si mijlocii, avand intre 200-300 angajati pana la 1000 de persoane, exista birou sau serviciul de resurse umane. In cadrul intreprinderilor mari sunt organizate directii sau departamente de resurse umane.

Dupa Mathis R ., departamentul resurse umane desfasoara activitati in urmatoarele domenii:

Personal ( recrutare, selectie, incadrare si promovare, gestiunea cartilor de munca, evidenta salariatilor)

Invatamant (pregatirea personalului, specializarea angajatilor, perfectionare in profesie, reconversie profesionala)

Salarizare (stabilirea drepturilor salariale, motivare si promovare profesionala)

Normarea muncii (elaborare si revizuire de norma de munca, evaluarea performantelor)

Analiza muncii (la nivel de persoana, la nivelul departamentului, la nivelul firmei).                 

Acest compartiment este condus de un director de resurse umane, de multe ori specialist cu studii universitare, care are autoritate functionala, dar nu are autortitate directa asupra salariatilor. El este de multe ori a doua persoana din firma , dupa directorul general, care participa la stabilirea politicilor sociale si la punerea lor in practica. Profesionistii in acest domeniu trebui sa posede cunostinte in trei domenii:

Educatie generala (limbi staine, matematica, psihologie)

Cunostinte fundamentale din domeniul afacerilor (management, contabilitate, finante, informatica, economie, statistica )

Managementul resurselor umane (legislatia muncii, administrarea salariilor, comportament uman, etc.)

Pe langa cunostintele manageriale, directorul de resurse umane, trebuie sa intruneasca si urmatoarele calitati:

Perseverenta in urmarirea aplicarii solutiilor corecte

Rabdare si intelegere fata de opiniile celorlalti

Sa formuleze rapid solutii la problemele ivite

Sa iubeasca oamenii, sa posede un spirit de echipa

Sa manifeste loialitate fata de colaboratori

Sa posede simtul umorului.

Succesul personal al managerului de resurse umane depinde de felul in care se va folosi de aceste calitati in propria activitate.

Firma S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. are un biroul de resurse umane care realizeaza urmatoarele activitati:

Asigurarea recrutarii personalului atat din interior firmei cat si din exterior, prin apelarea la surse de recrutare cum ar fi: recrutarea absolventilor din invatamantul superior, scoli profesionale, prin primirea de cereri de angajare direct la firma, prin intermediul anunturilor din presa si prin colaborari cu centrele de plasare a fortei de munca

Aplicarea sticta a prevederilor legale in vigoare privind salarizarea personalului angajat

Calcularea salariilor si distribuirea lor fiecarui angajat

Intocmirea contractelor de munca si inregistrarea lor la Camera de Munca

Operarea in cartile de munca de fiecare data cand exista unele modificari

Informarea personalului asupra modului de calcul a salariilor

Evidenta personalului

Evidenta concediilor de odihna, a concediilor medicale, a concediilor de odihna suplinentare, a invoirilor, a prezentei prin verificarea pontajelor

Conceperea si redactarea contractului colectiv de munca, etc.




2.3 Evolutia numarului de salariati la S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A.


Activitatea pe care o presteaza firma implica necesitatea utilizarii unui numar mare de personal, atat calificat cat si necalificat. Firma are un personal calificat in numar de 227 angajati, care ocupa urmatoarele posturi:

Operatori statii asfalt, sef echipa, sef profil laborator, laboranti, topografi, mecanici auto, mecanici utilaje, dulgheri, electricieni, sudori, lacatusi, soferi autocamioane, betoniere, cimentroace, autobasculante.

Functionari administrativi, merceologi, ingineri, economisti, juristi, secretare, tehnicieni. Acesti angajati constituie personalul TESA.

Personalul necalifcat , in numar de aproximativ 170 angajati ocupa urmatoarele posturi:

Paznici,

Ingrijitor curatenie,

Figuranti topografi,

Pontatori ,

Muncitori la strada.

Datorita activitatii fimei, adica de reabilitare drumuri si poduri si deoarece activitatea se desfasoara intr-un santier si pe strada, acest santierul este intr-o continua miscare. Firma se muta in permanenta dintr-un loc in altul, acolo unde a incheiat contractele, asfel puctele de lucru a firmei nu stau mai mult de 2, 3 ani intr-un loc. In plus activitatea firmei este influentata de conditiile meteorologice, astfel activitatea are un caracter sezonier. Astfel numarul angajatilor este fluctuant, iar firma isi permite sa isi mentina doar personalul calificat si de baza in toate lucrarile.

Numarul angajatilor se schimba de la o luna la alta in functie de volumul muncii si de conditiile meteorologice. De aceea nu exista un numar costant de angajati in cadrul firmei. In medie, in anul 2001 firma a avut 295 angajati, iar in anul 2002 a avut 382 angajati. Numarul angajatilor calificati raman de aproximativ constant, numarul angajatilor nacalificati fiind cel care se modifica frecvent.

Activitatea pe care o desfasoara firma se poate realiza doar daca dispune de oameni calificati , deoarece implica multe cunostinte tehnice, tehnologice, proceduri standard care trebuie respectate. O structura a personalului dupa nivelul studiilor este prezentata in urmatorul tabel:


Tabelul.nr. 2.1

Nivelul de pregatire a salariatilor


Studii

Studii superioare

Liceu

Scoala profesionala

Gimnaziu

Nr.angajati





Structura






Dupa cum se poate observa personalul cu studii superioare reprezinta 13% din totalul angajatilor, acestia ocupand functii importante in firma cum ar fi: directorii, sefii de santier, inginerii, topografii, juristii, sefii de laborator, economistii, tehnicienii, contabili.

Un procent de 27% din personal are o pregatire medie, terminand doar invatamantul liceal si care ocupa functii in administratie, secretariat, operare statii asfalt.

Majoritatea angajatilor, adica 44% reprezinta personalul care lucra efectiv pe santier, ei avand la baza meseriei lor o scoala profesionala si ocupand posturi de

electricieni, sudori, dulgheri, soferi, mecanici, figuranti topografi, paznici, muncitori si pontatori.

Pentru muncile grele la strada se foloseste personal necalificat si exista un procent de 16% din personal ,care are doar 8 clase sau chiar mai putine.

Dupa cum am precizat si anterior evolutia personalului se schimba de la o luna la alta. Pentru o mai buna conturare a acestui fenomen, se poate observa in tabelul de mai jos, numarul angajatilor in anii 2001-2002 si pe fiecare luna.



Tabelul nr. 2.2

Evolutia personalului in anul 2001-2002


Luna/ An



Ianuarie



Februarie



Martie



Aprilie



Mai



Iunie



Iulie



August



Septembrie



Octombrie



Noiembrie



Decembrie




Se poate observa ca la inceputul anilor numarul personalului din firma este de relativ mic, el exprimand numarul salariatilor calificati si care sunt de baza in firma. In lunile ianuarie si februarie nu prea este activitate datorita temperaturii nefavorabile, perioada in care nu exista productie de asfalt. Incepand cu lunile martie, aprilie si mai se fac primele angajari cu personal calificat si necalificat pentru munca in santier si pe strada.

In lunile de vara si de toamna (pana in octombrie) se fac cele mai multe angajari cu personal necalificat cu care se incheie contract de munca pe perioada determinata.

Fata de numarul angajatilor de la inceputul anului 2001, in perioada de productie maxima, numarul angajatilor creste cu aproximativ 80%-85% iar in anul 2002 creste cu aproximativ 60%-65%. Personalul angajat in anul 2002 a fost de muncitori necalificati someri, iar pentru angajarea lor firma a primit o subventie de la Agentia de Somaj, in valoare de aproximativ 80 milioane lei, reprezentand 70% din salariul minim pe economie. Acesti muncitori au incheiat contracte de munca pe perioada determinata.

Apoi in lunile de iarna numarul lor scade din nou datorita expirarii contractelor de munca pe perioada determinata, concedieri, inchiderea santierului pe perioada iernii.


Aceasta dimanica a personalului se poate evidentia si in figura de mai jos:




Fig. 2.1 Evolutia personalului in anii 2001-2002



Factorii care au contribuit la aceasta evolutie oscilanta a personalului sunt:

Productia discontinua datorita mutarilor de santiere, deoarece in anul 2001 santierul se pregatea de mutare din localitatea Luncani, jud.Mures in satul Poieni, jud.Cluj.

Perioade de productie maxima alterand cu perioade de repaus, deoarece productia depinde de ritmul in care este aprovizionat santierul cu materii prime, de modul de functionare a statiilor de asfalt, de betoane, de concasare, etc.

Munca sezoniera pentru muncitorii necalificati, deoarece acestia sunt angajati doar in perioadele de productie.

Vremea nefavorabila care nu permite lucrul la strada atunci cand ninge sau ploua.

Intreruperea muncii pe perioada iernii, pentru ca nu se poate turna asfalt iarna.

Expirarea contractelor individuale de munca pe perioada determinata.
























CAPITOLUL III



CADRU LEGISLATIV




3.1. Cadru normativ



In anul 2002 legea salarizarii in vigoare a fost legea nr.14/1991 care a fost publicat in Monitorul Oficial nr.32 din 9 februarie 1991. Conform legii, pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului.

Conform legii salariul, de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea sa, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala. La stabilirea salariului nu pot fi facute discriminari pe criterii politice, etnice, de varsta, sex sau de starea materiala. Salariile de baza determinate prin negociere, precum si cele stabilite prin hotarari ale Guvernului sau prin legi nu pot fii mai mici decat salariul minim pe tara aprobat pentru programul normal de lucru. Plata salariului se face periodic, la intervale de cel mult o luna.

Salariul de baza minim pe tara se stabileste prin hotararea Guvernului, dupa consultarea cu sindicatele si patronatul.

Legea nr.14/1991 insa a fost abrogata in martie 2003 odata cu aparitia noului Cod al Muncii .

Codul Muncii reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.

Dispozitiile codului se aplica pentru urmatoarele categorii de persoane:

a)     Cetatenilo romani care lucreaza in Romania.

b)     Cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, pe baza unor contracte incheiate cu un angajator roman.

c)     Cetatenilor straini sau apatrizi, care presteaza o munca in Romania si angajatorul este roman.

d)     Persoanele care au dobandit statutul de refugiat si lucreaza pe teritoriul Romaniei.

e)     Ucenicilor.

f)      Angajatorilor, persoane fizice sau juridice.

g)     Organizatiilor sindicale si patronale.

Potrivit obligatiilor internationale asumate de Romania, legislatia muncii va fi armonizata permanent cu normele Uniunii Europene si cu recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii

In Codul Muncii sunt reglementate capitole cu privire la :
Contractele de munca individuale si colective
Salarizarea
Timpul de munca si timpul de odihna
Sanatatea si securitatea muncii
Formarea profesionala
Dialogul social
Conflictele de munca
Raspunderea juridica si jurisdictia munci
Dispozitii finale si tranzitorii.

In noul Codul Muncii pe langa contractele individuale si colective de munca pe termen nedeterminat, mai exista si alte contracte cum ar fi:

Contractul individual de munca pe durata determinata

Munca ca agent de munca temporara

Contractul de munca individual cu timp partial

Munca la domiciliu.




3.2 Contractele de munca


3.2.1 Contractul colectiv de munca


Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate,pe de alta parte, prin care se stabilesc clauzele privind conditiile de munca, salarizarea, drepturile si obligatiile care decurg din raporturile de munca.



Partile cad de comun acord prin negocieri colective, care sunt obligatorii, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de angajati. La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere. Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii firmei, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala. Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni sau pe durata unei lucrari determinate.

Clauzele contractului pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii sau ori de cate ori partile convin acest lucru.

La S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. s-au incheiat contracte de munca colective. Contractele colective sunt negociate cu sindicatul format in cadrul unitatii, la care participa si un reparezentant al sindicatului Cartelului Alfa. Contractele de munca colective se negociaza o data pe an, in luna mai.



Contractul de munca colectiv cuprinde urmatoarele capitole:

Dispozitii generale

Timpul de munca

Conditii de munca si protectia muncii

Salariul si alte drepturi banesti

Concediul si zilele libere

Contractul individual de munca

Formarea profesionala

Alte prevederi privind drepturile si obligatiile partilor

Dispozitii finale

Anexe: grila de salarizare, regulament de functionare si organizare a comisiei paritare la nivel de ramura, lista cu echipamentele individuale de protectie si lucru, protocolul, model de contract individual de munca.

Contractul colectiv se semneaza de catre toti participantii la negocieri. Contractul colectiv de munca inceteaza :

a)     La implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia.

b)     La data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului

c)     Prin acordul partilor.



3.2.2. Contractul individual de munca


Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat este obligat sa presteze o munca pentru si sub autoritatea unui angajator in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata, dar se poate incheia si pe durata determinata, insa in conditiile expres prevazute de lege. Contractul se incheie pe baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, iar obligatia de incheiere a contractului revine angajatorului.

Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat la implinirea varstei de 16 ani, insa se poate si la varsta de 15 ani, cu acordul parintilor sau a repezentantilor legali.

Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele pe care vrea sa le

scrie in contract sau sa le modifice. Informarea va cuprinde, dupa caz, cel putin urmatoarele elemente:

Identitatea partilor

Locul de munca

Sediul sau domiciliul angajatorului

Atributiile postului

Riscurile specifice postului

Data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele

Durata contractului

Durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul

Conditiile de acordare a preavizului

Salariul de baza si periodicitate platii salariului la care salariatul are dreptul

Durata normala a muncii exprimate in ore/ zi / saptamana

Durata perioadei de proba.                   

In afara elementelor prevazute mai sus, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul de munca si alte clauze specifice, cum ar fi:

Clauza cu privire la formarea profesionala.

Clauza de neconcurenta.

Aceasta clauza il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau sau sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau. Clauza nu poate fi stabilita pe perioada de proba si nu isi mai produce efectele de la data incetarii contractului individual de munca.

Clauza de mobilitate.

Se refera la faptul ca, in considerare cu specificul muncii, executarea obligatiilor de serviciu nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.

Clauza de confidentialitate.

Pe durata contractului si dupa incetarea acestuia, sa nu se transmita date sau informatii de care au luat la cunostinta in timpul executarii contractului. Nerespectarea acestei clauze de catre oricare din parti atrage dupa sine obligarea celui in culpa la plata de daune –interese.

O persoana poate fi angajata numai pe baza unui certificat medical care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acestei munci.

Angajatorul poate verifica aptitudinile salariatului printr-o perioada de proba, de cel mult 30 zile pentru functii de executie si 90 de zile pentru functii de conducere. Absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba cuprinse intre 3 si 6 luni.

Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legistatia muncii, regulamentul intern si in contractul individual de munca.

Salariatului ii revin in principal urmatoarele obligatii:

Obligatia de a realiza norma de lucru sau de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului

De a respecta disciplina muncii

De a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul de munca

De fidelitate fata de angajator

De a respecta masurile de securitate

De a respecta secretul muncii.            

In urma incheierii unui contract de munca, salariatul are unele drepturi la care el nu poate renunta, deoarece sunt recunoscute prin lege. Salariatul are in principal, urmatoarele drepturi:

Dreptul la salarizare dupa munca depusa

La repaus zilnic si saptamanal

La concediu de odihna anual

La egalitate de sanse si de tratament

La demnitate in munca

La securitate si sanatate in munca

La acces la formarea profesoinala

La informare si consultare

Protectie in caz de concediere

La negociere colectiva

De a participa la actiuni colective

De a constitui sau de a adera la un sindicat.

Angajatorul are in principal urmatoarele obligatii:

Sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca

Sa asigure permanent conditii tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditii corespunzatoare de munca

Sa acorde salariatilor drepturile ce decurg din lege, contractul colectiv de munca si din contractele individuale de munca

Sa comunice periodic salariatilor starea economica si financiara a societatii

Sa se consulte cu sindicatul

Sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa

Sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului

Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

Contractul individual de munca inceteaza atunci cand:

Se constata decesul salariatului sau a angajatorului ca persoana fizica sau ca persoana juridica, atunci cand societetea nu mai exista.

Cand salariatul iasa la pensie pentru limita de varsta sau invaliditate

Ca urmare a constatarii nulitatii contractului

A condamnarii penale

De la data retragerii de catre autoritati a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei

6. De la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata.

Contractul individual de munca se incheie in trei exemplare: unul ramane la angajat, al doilea la angajator, iar al treilea se inregistreza la Camara de Munca pentru a fi luat in evidenta.























CAPITOLUL IV



SISTEMUL DE SALARIZARE




4.1 Considerente generale si principiile sistemului de salarizare


Recompensarea angajatilor este un instrument important al managerilor prin care se influenteaza eficienta activitatii unei firme. Trecerea de la economia centralizata la economia de piata necesita schimbari esentiale si in domeniul recompensarii resurselor umane.

In prezent in Romania are loc o asimilare a elementelor sistemelor de recompensare din tarile cu economie de piata, pe fondul existentei unor raporturi juridice, a unor metode de lucru si a unor mentalitati din vechiul sistem. Fiecare firma isi stabileste raporturile cu angajatii pe baza de negocieri directe, dar continua, cu mici exceptii, sa foloseasca si vechile grile de salarizare specific sistemului centralizat.

Mentinerea unor monopluri in sectoare importante (minerit, energie, transporturi feroviare) creaza inechitati in sistemul de salarizare, defavorizand si alte sectoare, cum ar fi cel bugetar. Liberalizarea preturilor, in contextul functionarii defectuase a mecanismelor de piata, a dus la cresteri salariale necorelate cu rezultatul activitatii. Pe de alta parte, nivelul scazut al productivitatii genereaza si intretine inechitati in sistemul de salarizare datorita faptului ca se urmareste in primul rand, asigurarea subzistentei familiei angajatului si nu recompensarea performantelor.

In orice stat democratic ,guvernul are urmatoarele atributii referitoare la recompensarea personalului:

Stabilirea legislatiei adecvate etapei de dezvoltare a societatii

Asigurarea recompensarii personalului din unitatile bugetare

Asigurarea protectiei sociale pentru unele categorii specifice de personal (someri, pensionari, studenti,etc).

In Romania, Guvernul stabileste, in comisia mixta cu sindicatele si cu patronatul, contractul colectiv de munca la nivel national in care sunt mentionate si elementele de recompensare ale angajatilor, alinierea salariilor la ritmul inflatiei si unele categorii de recompense indirecte

Una din problemele dificile ale negocierilor dintre Guvern si sindicate este stabilrea salariului minim pe economie deoarece acesta determina nivelul ajutorului de somaj, protectia sociala si in mod indirect nivelul salariilor si a raportului dintre salariul minim si celelalte salarii din firma.

Toate acestea necesita elaborarea unui cadru legislativ mai adecvat care sa asigure o diversificare a formelor de recompensare indirecta si care sa vizeze indeosebi angajatii cu salarii mici, tinerii si persoanele care au ajuns la varsta pensionarii. Aceste categorii sociale se confrunta cu cele mai mari dificultati materiale, iar riscul pierderii locului de munca, pentru cei care nu au ajuns la varsta pensionarii este cel mai ridicat.

In cadrul oricarei firme, deci implicit si in cadrul firmei S.C Consorzio Tirrena Scavi Pontello S.A la elaborarea sistemului de salarizare trebuie respectate urmatoarele principii:

Formarea salariilor este supusa mecanismelor pietei si politici agentului economic

Aceasta inseamna ca salariul rezulta din raportul care se formeaza pe piata muncii intre cererea si oferta de forta de munca. Dar concurenta perfecta nu se regaseste in practica economico-sociala, iar pe langa cererea si oferta de forta de munca, la stabilirea salariilor participa si statul, organizatiile sindicale, existand diverse mecanisme de stabilire a salariilor, de diferentiere a lor pe ramuri, profesii, meserii, de adaptare a lor la conjunctura economica.

Principiul negocierii salariului

Negocierea este considerata una din elementele esentiale ale politicii salariale in special si a politicii sociale in general. Negocierea este procesul de realizare a unor conversatii, contracte sau acorduri intre cei numiti generic ,, parteneri sociali”. Principiul fundamental al stabilirii salariilor este cel al negocierii colective sau individuale intre reprezentantii agentilor economici si reprezentantii salariatilor. In decursul negocierilor se vor avea in vedere posibilitatile financiare reale a unitatii si bineanteles respectarea prevedrilor legale cu privire la contractele colective de munca.

Principiul fixarii salariului minim.

Salariul minim reprezinta un element al constructiei unui sistem de salarizare, iar dimensiunea lui este un element modelator al numeroaselor echilibre economio-sociale. ,, Orice om care munceste are dreptul la o retributie echitabila si satisfacatoare care sa ii asigure atat lui, cat si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala”, art.23(3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Salariul minim in Romania se stabileste prin Hotarare de Guvern.

Salariul minim are urmatoarele functii :

a.      de protejare a salariatilor, a celor care sunt cu un nivel de remunerare                  redus si cei care sunt expusi in cea mai mare masura pe piata muncii .

b.     asigurarea de salarii ,,echitabile” ce vizeaza unele categorii de salariati care nu apartin in mod necesar clasei cu salarizarea cea mai scazuta, dar unde au aparut discrepante intre salarii.

La munca egala salarii egale.

Acest principiu reprezinta punctul de plecare pentru determinarea salariilor, iar idea de baza este eliminarea discriminarii. Acest principiu este prevazut in Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. in 1948. El este prevazut si in Constitutia Romaniei, art.38 al. 4 ,,egalitatea salarizarii pentru o munca egala, dintre barbati si femei”. Deasemenea si in legea salarizarii nr.14/1991 se precizeaza ca la stabilirea salariului nu poate fii facute ,,discriminari pe criterii de: sex, politica, etnie, varsta sau de stare materiala”.

Principiul salarizarii dupa cantitatea muncii

Remunerarea in functie de cantitatea muncii are in vedere cantitatea de produse sau lucrari realizate intr-o perioada de timp. Aceasta cantitate este determinata de marimea normei de munca si de randamentul individual sau colectiv.

Principiul in functie de calificarea profesionala.

Calificarea reprezinta un mijloc direct pentru a plati in plus sau in minus o categorie de calificare. Acest sistem are avantajul simplitatii deoarece da posibilitatea de a avea o concordanta intre calificarea profesionala si lucrarile realizate, insa pentru a masura cantitatea muncii trebuie evaluata exact sarcina de munca si se impune fundamentarea sarcinii de munca prin normarea muncii.

Principiul salarizarii dupa calitatea muncii

Aplicarea acestui principiu se reflecta in sistemul de salarizare prin prevederea unor premii pentru salarizare pe perioade indelungate a unor produse de calitate superioara.

Principiul salarizarii in functie de conditiile de munca.

Conceperea oricarui sistem de salarizare trebuie sa tina seama de conditiile in care se desfasoara munca, acordandu-se salarii mai mari celor care isi desfasoara activitatea in conditii de munca grele, diferenta de salarizare reprezentand cheltuieli mai mari strict necesare refacerii sau reproducerii fortei de munca.

Principiul liberalizarii salariilor

Fiecare societate comerciala sau regie autonoma are potrivit legii salarizarii, deplina libertate de a-si stabili propriul sistem de salarizare in raport cu forma de organizare, modul de finantare si caracterul societatii.

Caracterul confidential al salariilor

Conform acestui principiu salariile de baza, adaosurile si sporurile sunt confidential. Confidentialitatea totala poate reduce motivarea angajatilor, desi elimina tensiunile interpersonale care pot aparea in cazul unor diferentieri, scutind managerii de explicatii.

In multe cazuri sunt practicate sisteme combinate de ,,plati deschise” si ,,plati confidentiale”. De exemplu, in afara salariului platit la termene fixe, cunoscut ca si salariul deschis, managerul poate efectua la diferite intervale de timp, plati confidentiale, diferentiate pe salariti, sub forma de stimulente individuale.

Pricipiul asigurarii corelatiei dintre cresterea productivitatii si cresterea salariilor.

Aceasta este o corelatie specifica si se exprima sub forma de indici, comparatia facandu-se in timp, pornind de la nivelul anului de baza pana la cel de plan.

Iw = W1 / W0

Is = S1 / S0





Unde:


Iw – indicele productivitatii

W1 – productivitatea in anul de referinta

W0 – productivitatea in anul de baza

Is – indicele salariului mediu

S1 – salar mediu an de referinta

S0 – salariu mediu de baza

Corelatia de situatie favorabila, cand Iw > Is, inseamna ca firma produce indeajuns ca din veniturile obtinute sa asigure plata salariilor angajatilor.




4.2 Salariul si sistemul de salarizare


Potrivit unui clasic al economiei politice, Adam Smith, acum ,,cuantumul obisnuit al salariului depinde de contractul facut intre cele doua parti, ale caror interese nu sunt catusi de putin identice. Muncitorii vor sa obtina cat mai mult, iar patronii sa dea cat mai putin. Cei dintai sunt dispusi sa se uneasca pentru a urca salariul, iar cei din urma pentru a-l cobori. De regula triumfa patronii. Si ei isi impum conditiile lor”. Cam asa s-ar caracteriza relatiile din ziua de astazi intre patron si salariati.

Etimologic, in acest domeniu se folosesc mai mult termeni, cum ar fi: remuneratie, retributie, plata, salariu, recompensa. Cel mai cuprinzator termen este recompensa, deoarece este definita ca totalitatea veniturilor (materiale si nemateriale), a inlesnirilor si avantajelor (prezente si viitoare) care se cuvin unui angajat pentru munca depusa si pentru calitatea de salariat.

Recompensele pot fi directe si indirecte. Recompensele directe sunt: salariul si adaosurile la salar.( sporuri, premii, indemnizatii). Recompensele indirecte pot fi:

Dupa natura lor pot fi: recompense de natura minimului obligatoriu, de natura pensiilor, a asigurarilor, plata timpului nelucrat ( concediu de odihna, medical, unele invoiri, etc) si alte recompense( masa gratuita, tichete de masa, masina de serviciu, etc.).

Dupa raportul recompenselor fata de calitatea de salariat, pot fi : recompense indirecte curente pentru angajati ( plata timpului nelucrat) si altele cum ar fi: plata sarbatorilor legale, concediul natal, inlesniri la spitalizare, consultatii gratuite,etc.

In ceea ce priveste definirea notiunii de salariu, in prezent se accepta aproape unanim formularea conform careia ,, salariul reprezinta suma de bani pe care o primeste orice persoana angajata pentru contributia la desfacerea unei activitati sociale” .

Privit strict ca numar de unitati monetare de care beneficiaza personalul salariat in schimbul muncii prestate, avem de-a face cu ce stiinta economica defineste ca fiind salar nominal. Salariul nominal are 2 niveluri: salar brut, care este totalitatea veniturilor obtinute in perioada de timp corespunzatoare cu activitatea desfasurata si salariul net care este suma de bani pe care salariatul o primeste efectiv dupa diminuarea slariului brut cu diverse retineri conform legii. In stransa legatura cu notiunea de salar nominal se afla cea de salar real, definit drept cantitatea de mijloace de subzistenta si de sevicii care pot fi procurate de salariati cu salariul nominal primit.

Pe langa aceste notiuni mai circula cea de salar minim garantat. Acesta este un salar stabilit la nivel national de Guvernul Romaniei si este considerat suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente, imbracaminte, educatie, ale salariatului, tinand cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari.

Destinat sa satisfaca interese diferite pentru fiecare dintre partenerii sociali ( salariat, patronat, stat), salariul indeplineste urmatoarele functii:

De pret al fortei de munca

De stimulare a cererii efective si de sustinere a dezvoltarii productiei

De motivatie in munca, performanta, profitabilitate si competitivitate

De refacere si dezvoltare a fortei de munca

De economisire – acumulare – investire.

Sistemul de salarizare este un ansamblu de reguli si norme prin care se asigura legatura intre munca prestata si salariul primit.

In orice societate comerciala, elementul de baza al sistemului de salarizare il constituie salariul de baza sau salariul de incadrare. Salariul personalului este format din:

Salar de baza

Premii

Sporuri

Alte drepturi legate de salarizare

Salariul de baza (sinonim fiind: salariul tarifar, retributie tarifara, salariu de incadrare, salariu de pornire) este partea principala a salariului, cuvenit persoanei incadrate, pentru munca depusa. Se stabileste prin negocieri colective sau individuale, ori este impus in cazul bugetarilor, in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului, pregatirea si competenta profesionala. Este partea fixa a salarului total stabilit in regie, acord sau alte forme specifice unitatii.

Sporurile la salariul de baza se acorda unor categorii de angajati pentru munca prestata in conditii deosebite sau tuturor angajatilor, daca experienta dobandita pe durata vechimii in munca se concretizeaza in cresterea eficientei economice a muncii prestate. Pricipalele categorii de sporuri privesc:

Conditii de munca deosebite, grele, periculoase

Se acorda in cote procentuale egale cu 10% din salariu de baza cum ar fi: utilizarea de substante exlpozive, conditii de lucru periculoase datorita mediului in care se lucreaza. Aceste sporuri pentru situatii deosebite poate fi si mai mari ( 50% pentru activitatile personalului care trateaza bolnavii de SIDA, 100% a leprozei, pentru lichidarea eruptiilor libere si a incendiilor la sonde).

Conditii nocive de munca

Se acorda la locurile de munca unde exista: degajari de pulberi nocivi, emanatii de substante toxice, zgomote, trepidatii, curenti de inalta tensiune, complex de noxe. Sporul se acorda in sume fixe, personalul fiind la acelasi grad de expunere, indiferent de salariu. El reprezinta 10 % din salariul minim negociat pe unitate.

Ore suplimentare, ore lucrate in zilele libere si sarbatorile legale

Orele suplimentare sunt activitati desfasurate peste durata normala a zilei de lucru. Tot in regimul acesta se incadreaza si orele de munca prestate in zilele de sarbatori legale si in zilele libere. Daca aceste activitati nu pot fi compensate cu timp liber corespunzator, atunci se plateste cu un spor de 10% din salariul tarifar, pentru fiecare ora suplimentara, indiferent de numarul acestora.

Lucrul in timpul noptii

Personalul care lucreaza in schimbul de noapte ( intre orele 22 si 06) beneficiaza de un program redus cu 1 ora, fara diminuarea salariului si se acorda un spor in valoare de 25% din salariul de baza.

Spor de santier

Se acorda fara restrictii ca numar, personalului nelocalnic ( domiciliu angajatului se situeaza la mai mult de 10 km.de locul de munca, neavand posibilitatea navetei zilnice), care participa la lucrari de: constructii –montaj, prospectiuni si explorari geologice, studii si cercetari hidrologice, lucrari executate in continua miscare, etc. Sporul acordat, cu menirea de a atrage personalul, se concretizeaza in sume fixe de lei / zi atat pentru personalul necalificat si calificat, cat si pentru personalul TESA.

Vechimea in munca

Are rolul de a asigura stabilitatea, recunoasterea aportului si rezultatele obtinute in unitate a angajatilor, vechimea exprima perioada in care persoana este in raporturi de munca cu intreprinderea, pe baza contractului de munca. El cuprinde nu numai situatiile de prezenta la lucru, dar si orele de absenta din motive ca: incapacitate temporara de munca, concedii fara plata, perioada stagiului militar, alte situatii.

Sporul pentru vechime in munca nu intra in salariul de baza de incadrare, el intra in salariul total si reprezinta un element de calcul pentru stabilirea salariului mediu

si a indemnizatiei individuale pentru concediul de odihna.

Alte categorii de sporuri: de izolare, de folosirea a unei limbi straine, suprasolicitare neuropsihica, pentru conducerea unor formatii de lucru, de fidelitate, de a pastra secretul firmei, etc.

Premiile acordate pot fi:

Premii in cadrul anului

Sunt sume acordate dintr-un fond de premiere, acordabil in situatii cum ar fi: aport la asimilarea de produsse noi, introducerea de noi tehnologii, masuri pe linia cresterii productivitatii, etc.

Cota parte ,participare la profit

Suma in cauza se constituie ca cota parte din profitul net al unitatii si premiile se aproba de consiliul de administratie a firmei.

Premii pentru economii de materiale – se acorda personalului care contribuie la economisirea materiilor prime si a materialelor, a energiei, a combustibilului, prin: reducerea pierderilor din rebuturi, diminuarea cotelor admise de rebuturi, recuperarea unor materiale, valorificarea superioara a materiilor prime, etc.



Premiile acordate pot fi de intre 30%-50% din valoarea economiilor obtinute si sunt acordate personalului care contribuie direct la obtinerea economiilor.

Alte premii sau recompense


Alte drepturi legate de salarizare sunt:

Concediul anual de odihna. - durata lui se exprima in zile lucratoare, limitele fiind stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin lege (in cazul unitatilor bugetare). Limita minima este de 21 zile lucratoare pe an ajungand pana la 30 zile lucratoare pe an. Transele si zilele de concediu de odihna se stabilesc de firma. Pe durata concediului de odiha, salariatii au dreptul la o indemnizatie pentru concediu anual de odihna, calculata astfel:

Ico = Nzco x (Sb + Svm) /21,25

Unde:

Ico – indemnizatie pentru concediul de odihna anual

Nzco – numarul zilelor de concediu

Sb – salariul de baza

Svm – spor de vechime

21,25 – media zilelor de lucru dintr-o luna de activitate.

Indemnizatia de concediul se plateste cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu.

Concediu fara plata – acest concediu nu este limitat la un anumit numar de zile in urmatoarele cazuri:

ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 3 ani,

tratament efectuat in strainatate,

interese personale, prin acordul partilor.

Acest concediu in conditiile de mai sus nu afecteaza calitatea de salariat si nu afecteaza vechimea in munca. Daca concediile fara plata depasesc 30 de zile lucratoare, pe posturile vacante se pot angaja alte persoane cu contract de munca cu durata determinata.

Concediul de recuperare

Concediu de odihna suplimentar.

Concediu pentru evenimente familiare deodebite.




4.3. Forme de salarizare


4.3.1. Salarizarea in regie


Forma de salarizare in regie este acea salarizare in care ceea ce se salariaza nu este timpul lucrat, ca atare, ci indeplinirea sarcinilor de munca incredintate in acel interval de timp . Sarcina de munca trebuie precizata in detaliu prin: norma de timp, norma de productie, norma de deservire, norma de lucratori, sfera de atributii.

Salariul in regie depinde de doua elemente:

Salariul tarifar orar de incadrare (Sbo)

Timpul efecitiv lucrat (Tef)

Timpul efectiv lucrat poate diferi de cel planificat (Tpl), in medie el fiind de 170 ore / luna, dar cu variatii de la o luna calendaristica la alta, in functie de numarul de zile dintr-o luna, acesta osciland in jurul a 21,25 zile lucratoare, in medie pe luna. De asemenea el poate diferi si din alte motive cum ar fi: absente motivate, nemotivate.

In consecinta , salariul in regie va fi:

S regie = Sbo x Tef (lei/luna)

Exista unele situatii care pot aparea la sfarsitul unei luni de lucru:

Tef < Tpl , salariul acordat este mai mic decat cel de incadrare

Tef = Tpl , se acorda salariul de incadrare

Tef > Tpl , se acorda adaos in ,, regie”.

Avantajele acestei forme de salarizare sunt:

Operativitate

Usor de inteles deoarece se calculeaza foarte simplu

Scad cheltuielile administrative pentru calculul si contabilitatea salariilor

Induce un sentiment de siguranta privind salarizarea.

Dezavantajele acestei forme de salarizare sunt:

Exista tendinta de incetinire a ritmului de munca in conditiile unei supravegheri neeficiente

Pretinde o supraveghere mai atenta a salariatilor

Nu stimuleaza muncitorii pentru cresterea productiei si a productivitati muncii

Ia greu in considerare calitatea muncii.

Pentru estomparea sau eliminarea acestor dezavantaje, salarizarea in regie ar trebui completata cu acordarea unor prime , cum ar fi:

Pentru economii de materiale, de combustibil

Pentru prezenta regulata la lucru

Prime de kilometraj si de recuparare a intarzierilor

Prime de calitate.

Salarizarea in regie se recomanda in activitati cum ar fi:

a.      Procese de aparatura, de supraveghere a instalatiilor de lucru, executantul neputand influenta debitul de produse.

b.     La productia in flux (pe banda), debitul de produse fiind determinat de ritmul sau cadenta benzii de lucru.

c.      Considerente de calitate: decoratiuni, artizanat, grafica industriala, etc.

d.     Activitati de munca cu caracter nerepetativ din munca de administratie a firmei.

e.      Situatii cand normarea nu se poate face cu precizie: lucrari de intretinere si reparatii, transport intern, paza- curierat etc.



4.3.2. Salarizarea in acord


In cazul salarizarii in acord, elementele de calcul sunt:

Tariful de acord pe bucata (lei / bucata)

Productia efectiv realizata de angajat, in unitati de masura naturale.

Tariful de acord pe bucata “j”, fiind produsul analizat se determina in

raport cu categoria de complexitate a lucrarii analizate si salariul aferent acestuia, respectiv norma de munca acordata ( ca norma de timp NT) sau norma de productie (NP). Deci:   Tabj = Sbo / NT lei/buc

unde:

Tabj = tariful de acord pe bucata,,j”

Sbo = salariul de baza orar, dupa categoria de complexitate a muncii

Productia realizata ( Qrj ) in raport cu numarul de zile de lucru dintr-o luna, poate fi mai mica, egala sau mai mare decat productia planificata (Qplj):

Qplj = Nzl x Nps = Nzl x ( Np x 8 )= Nzl x (480’/ NT)

unde:

Nzl = numarul de zile de lucru planificate pe o luna, dupa programul de lucru al unitatii

Nps = norma de productie pe schimb.

Se pot inregistra urmatoarele situatii:

a. Qplj < Qej - norma de munca nu se realizeaza pentru ca :

IN = Qej/ Qplj x 100 < 100%

Unde:

IN = indicele de indeplinire a normei de munca.

b. Qplj = Qej - norma se realizeaza in procent de 100%

c. Qplj > Qej - norma de munca este depasita, pentru depasire urmand sa fie acordat adaos de acord.

Salarizarea in acord are unele avantaje, cum ar fi:

Se ia in considerare randamentul

Se leaga de activitatea generala ( de prestatia salariatului).

Insa are si unele dezavantaje:

Pretinde existenta unui sistem de normare foarte bine pus la punct

Presupune o evidenta mai ampla

Genereaza un exces de prestatia ( se pot intampla multe accidente).

In raport cu aceste elemente de baza, salarizarea in acord imbraca, potrivit specificului de activitate, mai multe forme:

Acord direct (simplu)

Acord progresiv si variantele sale

Acordul cu ,,tarife” diferentiate pe ,,calitati”

Acord indirect

Acord colectiv


1. Acord direct (simplu)

Salariul in acord direct ( Sacd) depinde de cantitatea de produse, subansamblele, reperele, lucrarile realizate si tariful de acord simplu pe bucata, acelasi pentru toata productia realizata.

Salariul cuvenit este direct proportional cu IN ( gradul de indeplinire a normei de munca):

Sacd = ∑ Qej x tabj



Asadar pentru:

IN = 100% se obtine salariul de baza de incadrare

IN > 100%, la salariul de baza se acorda un adaos de acord

IN < 100%, nu se obtine salariul de baza de incadrare.

In cazul depasirii normei adaosul de acord se calculeaza astfel:

Aacord =(Qej – Qplj) x tabj lei adaos acord/buc.

Daca norma se realizeaza 100%, executantul obtine salariul de baza de incadrare, daca categoria lucrarii (dupa care se calculeaza tariful de acord pe bucata) coincide cu categoria lui de calificare.

Forma de salarizare in acord direct este aplicabila in orice activitate ( industrie, transporturi, constructii, etc.) unde masurarea muncii se poate face individual. Ea asigura o legatura directa intre munca si salariu, dar pe planul colectivitatii (atelierului, sectiei, etc.) poate conduce la stocuri interfazice (din lipsa de corelare exacta intre locuri de munca), imobilizari de productie neterminata, etc.


2.Acordul progresiv

Este forma de salarizare in care de la un anumit nivel, ,,tabj”-ul se majoreaza iin anumite proportii. Variantele de majorare sunt:

a)     cantitatea produsa peste sarcina programata se majoreaza la salarizare cu un tarif progresiv fata de cel initial, dar acelasi:                            

Sbl=Σ Qplj x tabj

Aacord = Σ(Qefj – Qplj ) x t’abj , pentru Qej > Qplj

t’abj - tariful pe bucata majorat

t’abj > tabj cu 5-10% (pentru cantitatea produsa peste plan)

In consecinta:               Sac.p= ΣQplj x tabj + Σ(Qej – Qplj ) x t’abj


b)     pentru cantitatea produsa peste sarcina de plan se stabilesc doua nivele sau praguri de depasire, tariful unitar fiind progresiv, dar constant in cadrul unui interval de depasire a sarcinii planificate. In acest caz:                           

Sbl=ΣQplj x tabj (lei)

Aacord1 = ΔQej1 x t’abj (lei)

Aacord 2 =ΔQej2 x t’’abj (lei)

Unde:

ΔQej1 - productia aferenta primului interval de depasire a sarcinii planificate.

ΔQej2- productia aferenta celui de al doilea interval de depasire ( fara limita superioara).

Evident:

ΔQej1 + ΔQej2 - ΔQe( depasirea totala)

t’abj - tariful majorat al primului interval

t’’abj –tariful majorat al celui de al doilea interval.

Relatia intre tarife este: tabj < t’abj <t’’abj

in consecinta:                         Sac.p= ΣQplj +tabj +ΔQej1 x t’abj +ΔQej2 x t’’abj




c) pentru situatia ca planul se depaseste, intrega cantitate obtinuta se tarifeaza cu tarif progresiv, care difera in functie de gradul indeplinirii normei. In acest caz, tariful pe bucata modificat ( tmabj) se obtine inmultind tabj- ul initial cu indicele realizarii normei de munca ( IN= Qej/Qplj), indice cu o multitudine de posibilitati:

tmabj = tabj x IN

Ca atare:

Sac.p=ΣQej x tmabj , pentru Qej > Qplj

Potrivit metodei , daca productia planificata se depaseste, se recorecteaza tariful de acord pe bucata, in functie de indicele indeplinirii normei, corectie cu atat mai mare cu cat depasirea de norma este mai substantiala. Adaosul de acord se stabileste prin diferenta dintre suma totala primita (Sac.p) si suma corespunzatoare timpului normal de lucru (Sbl), deci:

Aacord= Sac.p – Sbl= ΣQej x tmabj – Sbo x 8 x Nzl

Unde:

Sbo – salariul de baza orar, al lucrarii ( de incadrare)

Nzl – numarul de zile lucratoare din luna

Acordul progresiv este stimulat in acele activitati in care se urmaresc realizari cantitative nelimitate, cat mai mari, de exemplu in industria extractiva ( carbune, minereu), agricultura, etc.


Acordul cu tarife diferentiate pe calitati

Aceasta forma de salarizare se bazeaza pe diferentierea tarifelor pe bucata in raport cu nivelul calitativ al produselor obtinute. Pentru productia ,,standard sau ,, etalon” se aplica tariful obisnuit (teabj ), dar pentru productia de calitate superioara ( de lux) se aplica un tarif majorat cu 15%-40% (tsabj = teabj x Ks ), unde Ks este coeficientul de majorare, iar pentru productia de calitate inferioara, se aplica un tarif diminuat cu 15-40% (tiabj = teabj x Ki ), in care Ki este coeficientul de diminuare. Ca atare:

Sac.tdc = Qsej x tsabj + Qeej x teabj + Qiej x tiabj

Unde:

Qsej – productia de calitate superioara

Qeej – productia etalon sau standard

Qiej – productia de calitate inferioara

tabj – tarifele pe bucata corespunzatoare.

Aceasta salarizare se justifica acolo unde productia se planifica pe calitati si se urmareste stimularea realizarilor calitative ( industria usoars, alimentars, etc.). Daca productia realizata este de calitate superioara se poate realiza castigul tarifar de incadrare chiar si cu o productie efectiva mai mica decat cea planificata si invers.

Adaosul de acord in acest caz se stabileste in mod similar cazului precedent, avand in vedere diferenta intre salariul efectiv si cel de baza de incadrare, corespunzator timpului de lucru planificat, din luna.


Acordul indirect

Este o forma de salarizare aplicabila personalului care deserveste mai multi lucratori salariati in acord, ale caror realizari sunt influentate de modul cum sunt deserviti. De exemplu: reglorii la piese, strungarii, electricienii, muncitorii cu intretinerea curenta a masinilor ,etc. Aplicarea acestei forme de salarizare impune stabilirea cu precizie a ND (normei sau zonei de deservire) aferenta muncitorilor si a SA (sferei de atributii) corespunzatoare.

Salariul primit este in functie de categoria de incadrare, timpul efectiv lucrat si indicele de indeplinire a normei de munca de catre muncitorii de baza deserviti:

Sac.i = Stoi x Tef x IN (lei)

Acest salariu coincide cu cel tarifar de incadrare, daca timpul efectiv lucrat este egal cu cel planificat, iar muncitorii de baza isi indeplinesc, in medie, normele in proportie de 100%.

Daca salariul efectiv primit este mai mare, diferenta fata de salariul tarifar de incadrare lunar este adaos de acord.


5.Acordul colectiv

El presupune munca in grup (echipa sau brigada) si se poate aplica in : lucrari de montaj produse complexe, productie in flux pe banda, servirea unor agregate, instalatii complexe, cand muncitorii de baza se reunesc cu cei auxiliari in brigada de munca, in transportul intern, etc. In asemenea cazuri, brigada de munca realizeaza in comun o sarcina unitara de munca, raspunzand in comun de rezultatele obtinute.

Salariul individual cuvenit unui membru al brigazii se stabileste in raport cu categoria sa de calificare, timpul efectiv lucrat, modul de realizare a sarcinii incredintate. Pentru a stabili salariul, in cadrul aplicarii acordului colectiv, se procedeaza astfel:

a)     Se stabileste suma cuvenita in acord colectiv:

Sac = ΣQej x tacj

Unde:

Qej – productia efectiv realizata

tacj - tariful de acord colectiv, pe produs in raport cu formatia de lucru


b)     Se stabileste salariul mediu cuvenit pentru ora de munca a unui membru din brigada (Smo)                           

Smo = Sac.c / Σ Tefk

Unde:

Tefk – timpul de munca efectiv al unui membru din brigada

c)     Se determina un coeficient de repartizare in raport cu salariul sau tarifar de incadrare (Stoi) si cel mediu pe brigada :



Krk = Stoi/ Smto

Unde:

Smto – salariul mediu orar, al membrilor brigazii

d)     Stabilirea salariului lunar pentru fiecare membru al brigazii (k) in raport cu elementele: timp efectiv lucrat, salariu mediu pe ora, coeficientul de repartizare:


Sack = Tefk x Smo x Krk,



Unde:

Sack – salariul in acord colectiv, pentru angajatul ,,k”

Tefk – timpul efectiv lucrat ( ore / luna)

Smo – salariul mediu pe ora

Krk – coeficientul de repartizare, individual, al angajatului,,k”

Salariul primit poate fi mai mare decat cel de incadrare, corespunzator timpului normal de lucru din luna, diferenta reprezentand-o adaosul de acord colectiv.

Daca exista dificultati de asigurare a bazei tehnico-materiale sau alte cauze, iar muncitorii din activitatea de baza realizeaza salarii in acord mai mici decat cel de incadrare, precum si cel in acord indirect, vor primi salariul cel mult in aceasi proportie in care acesta a fost realizat- in medie- in activitatea de baza.

In cazuri deosebite, din lipsa de comenzi, de materiale, salariatii pot ramane la dispozitia unitatii in perioada de intrerupere a activitatii si primesc 75% din salariul tarifar. Ei pot ramane la domiciliu in perioada de intrerupere a activitatii unitatii, dar primesc 50% din salariul tarifar lunar si jumatate din compensatia la sporuri pentru majorari de preturi si tarife.




4.3.3. Alte forme de salarizare


Pe langa salarizarea in regie si in acord , se mai intanesc si alte forme de salarizare, cum ar fi:

Salarizarea mixta

Salarizarea mixta consta in remunerarea stabila (fixa) pe unitatea de timp (zi) ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice. Fiecare conditie presupune un tarif, dupa importanta pe care o are in volumul si calitatea productiei, deci salarizarea este variabila ca si in cazul salarizarii in acord. Salariul pe o zi , fixat de firma, este de obicei ridicat si poate fi obtinut numai de salariatii cu aptitudini deosebite. Pentru majoritatea dintre ei nivelul acestuia reprezinta o incitatie permanenta la o munca suplimentara. Salariul fiecaruia variaza de regula, in jos de la nivelul maxim, fata de salariul in acord, unde el variaza in sus.

Salarizarea in cote procentuale

Este asemanatoare cu salarizarea in acord direct si se aplica in activitati ca: comert, turism, gospodarie locativa, prestari servicii. Pentru calculul salariului se opereaza cu duoa elemente:

Volumul valoric in perioada unei luni lucrate de catre persoana in cauza( vlum vanzari, volum de incasari, etc)

Cota procentuala aplicata la unitatea de volum.








4.4 Salarizarea la SC. CONSORZIO PONTELLO TIRRENA SCAVI S.A.



Formele de salarizare ocupa un loc important in sistemul de salarizare si in utilizarea eficienta a fortei de munca. Acestea fac legatura intre salariul si rezultatele muncii. Ele sunt alese in functie de optiunile polico-economice, dar criteriul hotarator este eficienta economica, conform careia rezultatele muncii trebuie sa fie intotdeauna mai mari decat costurile de productie.

In cadrul socitatii Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A., sucursala Cluj-Napoca, se aplica ca forma de salarizare cea in regie. In cadru acestei forme de salarizare, ceea ce se salarizeaza este timpul lucrat, adica numarul de ore lucrate.

Activitatea firmei impune folosirea unor utilaje, statii de mare capacitate, care au o anumita capacitate de productie si un anumit ritm de productie. Ritmul acestor utilaje determina ritmul lucrarilor si de acest ritm depinde si activitatea angajatilor. Caracterul tehnologic al lucrarilor impune deci o salarizare in regie. Evidenta orelor lucrate de fiecare muncitor se face pe baza de pontaj.

Salariul in regie depinde de doua elemente:

1.Salariul tarifar orar de incadrare (Sbo)

2.Timpul efecitiv lucrat (Tef)

In consecinta , salariul in regie va fi:

S regie = Sbo x Tef (lei/luna)


In cadrul societatii Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. salariile de baza pentru muncitorii calificati si necalificati se stabilesc prin negocieri, tinand seama de conditiile concrete de munca , forma de salarizare si de posibilitatile firmei, incercand in acest sens sa respecte corelatiile dintre salarii si productivitate muncii.

Salarizarea muncitorilor calificati si necalificati sa face pe baza unei grile de salarizare, in care sunt regasite categoriile de salariati calificati si necalicati si salariul de baza , salarii care sunt negociate cu sindicatele o data pe an.

Pentru noii angajati firma ofera un salar mai mic, pe considerentul ca in primele 3 luni angajatul trebuie instruiti si invatati, iar dupa 3 luni, salariul inregistreza o crestere, dupa cum se poate observa in tabelul 4.1.

Daca un angajat care a mai lucrat in firma in trecut este angajat din nou, acesta nu va fi considerat un incepator, deci va primi salariu de baza aferent angajatilor peste 3 luni de lucru.

Singurul criteriu de departajare pe care il aplica firma este acela al experientei in activitatea pe care o va presta angajatul.

In tabelul de mai jos este prezentata grila de salarizare valabila pe perioada 01.05.2002-30.11.2002, precum si cuantumul salariilor de baza a muncitorilor calificati si necalificati din firma.






Tabelul nr.4.1


Grila de salarizare valabila in perioada 01.05.2002 - 30.11.2002


Nr. Crt

Functia

Categorii

Noi angajati

intre 0-3 luni

Angajati

peste 3 luni

I

Muncitori necalificati

1.Semnalizare si paza





2. La caseta





3.Asfalt,statii productie





4.Altii(laborator, topografi, pontatori



II

Muncitori calificati

1.Operatoristatii(Marimi, Sim,beton, cimentat)





2.Altii(electrician,sudor, lacatus, dulgher)



III

Muncitori calificati

1. laboranti



IV

Soferi

1.Autoturisme





2.Autobasculante





3.Autobetoniere, bilici, cimentroc



V

Mecanici intretinere

1.Mecanic auto





2.Mecaici utilaje(vole, escavator, freza)





3.Mecanici utilaje (cilindri)





4.Operatori asternere asfalt, stabilizat.




Pentru personalul TESA salariul se negociaza individual, intre salariat si director si difera in functie de :

Experienta si pregatire profesionala

Activitatile zilnice conform fisei postului

Functia ocupata

Marimea si complexitatea lucrarilor.

Responsabilitate pe care o implica ocuparea acelui post.

La S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. muncitorii beneficiaza de urmatoarele sporuri:

A.    Sporuri ore suplimentare, se acorda astfel:

Primele 2 ore ce depasesc ore normale de lucru ( 8 ore) se platesc cu 50% din media tarifara

Orele care depasesc cele 10 ore, deasemenea sambata, duminica si sarbatorile legale se platesc 100% din media tarifara.

B.    Sporuri de vechime, se acorda ca si cota procentuala din salariul de baza, aceste cotele fiind reprezentate in tabelul de mai jos:


Tabelul 4.2.

Sporul de vechime


Numar ani lucrati

Procent acordat

0 – 3 ani

0%

3 – 7 ani

5%

7 – 10 ani

7%

10 – 15 ani

13%

15 – 20 ani

20%

Peste 20 ani

25%


C.    Sporul de toxicitate, reprezinta 10% din salariul minim negociat, deoarece exista conditii nocive la locul de munca, cum ar fi:

Degajari de pulberi

Emanatii de substante toxice

Zgomote, trepidatii, curenti de inalta tensiune

Complex de noxe.

D.    Spor de noapte, se acorda pentru muncitorii care lucreaza intre orele 22-6, beneficiind de un program redus cu o ora, fara diminuarea salariului. Se acorda 25% din salariul de baza.

E.     Spor pentru conditii grele de munca, iar de acest spor beneficiaza urmatoarele categorii de muncitori: sudorii, echipele de pe statiile de asfalt, statii concasare, acordandu-se 10% din salarul de baza.

F.     Alte sporuri de ,,fidelitate” reprezentand 15%-40% din salariul de baza, acordate de seful de santier unor angajati care au excelat in realizarea obiectivelor propuse .

G.    Spor de santier, care se acorda doar unor categorii de salariati, adica la cei care au domiciliul la o distanta mai mare de 10 km fata de santier si nu pot face naveta, acestia fiind de obicei angajatii de baza ai firmei pe care i-au luat cu ei in toate contractele. Pentru acestia firma le ofera plata chiriei, a intretinerii casei si benzina necesara deplasarii la locul de munca. Acest spor nu intra in salariu, insa este o cheltuiala pe care o face firma pentru salariatii indipensabili.

Premiile acordate de firma sunt cel de-al 13-lea salar si premii ocazionale pentru unele performante ale salariatilor, acordate de seful de santier la sfarsitul anului sau la sfarsitul lucarilor.

Fiecare angajat al firmei S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi. S.A. are dreptul la un concediu de odihna in conformitate cu prevederile legale si cu cele prevazute in contractul individual de munca.

Durata minima a concediului de odihna este de 20 zile lucratoare si durata efectiva a concediului de odihna se acorda proportional cu activitate prestata intr-un an calendaristic.


In functie de vechimea totala in munca, salariatii vor beneficia de mai multe zile de concediu de odihna, asa cum se poate observa si in tabelul de mai jos:


Tabelul 4.3

Concediul de odihna


Vechime in munca

Zile suplimentare

Total zile concediu odihna

5-10 ani

1 zi

21 zile

10-15 ani

2 zile

22 zile

15-20 ani

4 zile

24 zile

Peste 20 ani

6 zile

26 zile



Pentru personalul nou angajat, primul concediu de odihna se pote acorda dupa prima luna de munca. Drepturi banesti pentru concediile de odihna se platesc cu 5 zile inainte de concediu. Datorita faptului ca in perioada de vara se lucreaza la capacitate maxima, firma nu isi permite sa ramana fara forta de munca, de aceea concediile de odihna se acorda pe perioada de iarna, de obicei luna decembrie.

Angajatii acestei firme mai beneficiaza si de concediu fara plata, pentru rezolvarea problemelor personale, insa nu poate depasi 30 zile pe an. Salariatii societatii care au statutul de studenti beneficiaza de concediu pentru studii fara plata de 30 zile lucratoare anul, in cel mult 3 perioade, cu obligativitatea de a face dovada calitatii de student si ca acest concediu este luat pentru sustinerea examenelor in sesiune.

Salariatii societatii Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. mai au dreptul la concedii pentru evenimente familiare deosebite cum ar fi:

Casatoria salariatului -5 zile

Nasterea unui copil – 2 zile

Decesul unei rude pana la gradul III - 3 zile

Exemplific modul de calcul a salariului lunar pentru un salariat, avand functia de sef statii in cadrul societatii S.C.Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. pe luna august 2002.

Pentru calculul salariului sunt necesari parcurgerea urmatorilor pasi:

Salariul de baza a angajatului este de 7.500.000 lei/luna, la 170 ore, adica 44.117 lei / ora .(media tarifara).

In luna august angajatul a lucrat 170 ore normale, 42 ore suplimentare 1( OS1), adica primele 2 ore ce depasesc cele 8 ore obligatorii si 112 ore suplimentare 2(OS2), adica ce depasesc cele 10 ore, inclusiv orele lucrate in zilele de sambata si duminica.

Orele suplimentare 1 sunt platite cu 50% din media tarifara, iar orele suplimentare 2 sunt platite 100% din media tarifara, asfel:

OS1= 44.117 lei x 1,5 x 42 ore = 2.779.371 lei

OS2 = 44.117 lei x 2 x 112 ore = 9.902.863 lei.


La salariul de baza se aduna valoarea orelor suplimentare lucrate si se mai aduna sporul de vechime (20%) si cel de toxicitate.


Prin insumarea acestor elemente, adica salariul de baza, orele suplimentare si sporurile aferente rezulta salariul brut.


Din acest salar brut se scad:

C.A.S ( 11,67% din salarul brut)

C.A.S.S.( 7% din salarul brut)

Contributia la fondul de somaj ( 1% din salarul de incadrare)

Cheltuieli profesionale (240.000 lei).


Rezultatul obtinut este salariul net.


Apoi se calculeaza venitul baza de calcul pentru impozit. Acest venit baza de calcul pentru impozit se caluceaza astfel:

Venit baza de calcul pentru impozit = salar net – deduceri

Deducerile sunt : personale in valoare de 1.600.000 lei pentru fiecare angajat si suplimentare, pentru fiecare copil al angajatului in valoare de 800.000 lei. Aceste deduceri au fost introduse cu scopul de a micsora baza de calcul pentru impozit. In cazul nostru, angajatul are un copil, atunci venitul baza de impozit este:

Venit baza de calcul pentru impzit = 18.044.912 – 2.400.000=15.644.912 lei


Impozitul se calculeaza dupa grila de impozitare , care este prezentata la subcapitolul 5.2 , tabelul nr. 4.4. In cazul nostru cuantumul venitului baza de calcul pentru impozitare este peste valoarea de 10.200.001 lei , asfel impozitul va fi:

Impozit = 2.710.000 + (15.644.912 – 10.200.001) x 40% = 4.887.945 lei


Castigul salarial net este egal cu diferenta dintre salariul brut, contributiile de platit si impozitul aferent, deci :

Salar net = 22.574.587- (2.634.454+75.000+1.580.221-240.000) –4.887.945 =13.156.947 lei


Salariul se imparte in doua:

Chenzina I, care reprezinta 60% din valoarea salariului net si aceasta se plateste in ziua a 16-a a fiecarei luni

Chenzina II, care reprezinta de fapt avansul, este in valoare de 40% din salariul net castigat.

Calculele prezentate sunt centralizate in tabelul 4.5.

Salariul se inmaneaza personal angajatului si acesta semneaza primirea plicului in care se afla banii si fluturasul de salar. Un model de fluturas este prezentat in anexa nr.1 si fluturasul contine date ca: numele si functia salariatului, numarul de ore lucrate, retinerile facute si suma pe care a primit-o.

Salariul se intocmeste pentru fiecare salariat in parte, iar toate salariile sunt centralizate intr-un stat de plata.


Tabelul 4.5

Calculul salariului pe luna august 2002


Nr crt.

Drepturi si retineri salariale

Valoare( lei)

Ore lucrate


Salariu baza

7.500.000



Ore suplimentare 1 (50% din media tarifara)

2.779.371



Ore suplimentare 2 ( 100% din media tarifara)

9.902.863



Spor vechime 20%

1.500.000



Spor conditii nocive

892.353



Venit brut




Contributia C.A.S. (11,67% din venitul brut)

2.634.454



Fond somaj (1% din salar de incadrare)

75.000



Asigurare sanatate( 7%)

1.580.221



Chetuieli profesionale

240.000



Venit net




Deducerea personala de baza

1.600.000



Deducere personala suplim.

800.000



Venit baza de calcul




Impozit

4.887.965



Rest de plata




Chenzina I(60%)

7.894.168



Chenzina II( 40%)

5.262.778




Statul de plata contine toate elementele de calcul a salariului , adica salariul de incadrare, venitul brut, retinerile pe care le plateste angajatul si retinerile pe care le plateste firma pentru aceste salarii, salariul net, stampila unitatii si semnatura, iar acest stat de plata este depus la Camera de Munca. Statul de plata se pastreza timp de 50 de ani in arhiva societatii, dupa care se depun la arhivele statului. .

















CAPITOLUL V


GESTIONAREA FONDURILOR DE SALARII




5.1. Cheltuielile salariale la S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. pe anul 2002


Orice firma, pe langa salarul pe care il plateste salariatului, trebuie sa plateasca statului contributiile aferente salarului platit. Aceste contributii sunt:


1.Contributia la Asigurarile Sociale

C.A.S.-ul se calculeaza ca procent de 23,33% din venitul brut inscris in statul de plata. Aceasta contibutie se plateste la Trezorerie, plata facandu-se prin ordine de plata speciale si se platesc nu mai tarziu de ziua a 20-a a lunii viitoare. Neplata la termen a contributiei atrage dupa sine penalizari de :

10% din suma datorata, daca achitarea se face in termen de 30 zile de la expirarea scadentei

15% pentru suma datorata pentru fiecare luna sau fractiune de luna

Pe anul 2002 firma a platit C.A.S. in valoare de 7.397.493 mii lei.

.2. Contributia la asigurarile sociale de sanatate

Societatea datoreaza la asigurarile sociale de sanatate un procent de 7% din venitul brut, care se pplateste tot prin ordine de plta speciale, prin Trezorerie si trebuie platita pana in ziua a 20-a a lunii viitoare. In anul 2002 firma a platit contributia la C.A.S.S. in valoare de 2.219.565 mii lei.

Contributia la fondul de somaj

Se calculeaza ca procent de 5% din fondul total de salarii, se plateste prin Trezorerie si ajunge la Agentia de somaj. In anul 2002 firma a platit 1.585.403 mii lei contribitia la fondul de somaj.

Contributia la fondul de invatamant

Se aplica un procent de 2% din fondul de salarii si se vireaza Ministerului Invatamantului. In anul 2002 firma a platit 634.161 mii lei pentru aceasta contributie.

O evidentiere mai exacta a cheltuielilor salariale este prezentata in tabelul

de mai jos:





Tabelul nr. 5.1


Cheltuieli salariale in anul 2002


Mii lei

Luna

Venit brut

C.A.S. 23,33%

C.A.S.S. 7%

Somaj 5%

Invatamant 2%

Camera de Munca 0,25%

Total

Ian



81.810

58.436






Feb



98.580

70.414




Mar




96.557




Apr








Mai








Iun








Iul








Aug








Sep








Oct








Nov








Dec








Total










Pentru anul 2002 cheltuielile salariale ale firmei s-au ridicat la cifra de 43.623.945 mii lei. Salariile au reprezentat 62,42% din totalul cheltuielior salariale, adica 31.708.069 mii lei., iar 37.58% reprezinta contributiile aferente acestor salarii, contributii care au ajuns la aproximativ 12 miliarde lei. In anul 2002 contributiile aferente salariilor au fost:

C.A.S.S. –ul , pentru care firma a platit aproximativ 7,4 miliarde lei

C.A.S –ul, contributie care a costat firma 2,22 miliarde lei

Somajul –echivalentul unui procent de 5% din salariile brute, firma a platit apoape 1,6 miliarde lei

Invatamant –o contributie de in valoare de apoximativ 650 milioane lei.

Se mai plateste si un comision de 0,25% din totalul salariilor brute la Camera de Munca , comision care in anul 2002 a fost in valoare de aproximativ 80 milioane lei.



5.2. Contributiile salariatilor la bugetul statului


Angajatul plateaste din salariul brut realizat, in fiecare luna, urmatoatrele contributii la bugetul statului:


Contributia de 7% pentru asigurarile sociale de sanatate

Potrivit legii Nr. 145/1997 asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocotire a sanatatii populatiei. Salariatii datoreaza o contributie la asigurarile de sanatate de 7% din salariul brut. In anul 2002 salariatii firmei au platit la asigurarile sociale suma de 2.219.565 mii lei.

Contributia de 11,67% pentru asigurarile sociale

Acesta contributie se calculeaza aplicandu-se un procent de 11,67% la salariul brut realizat si a fost in suma de aproximativ 3,7 miliarde lei in anul 2002.

Contributia de 1% pentru fondul de somaj

Acesta contributie se retine din salariul de baza inscris in carte de munca si a fost in anul 2002 in jurul sumei de 203 milioane lei.

Impozitul pe salariu

Cf. O.G. 7/2001 privind impozitul pe venit, salariile si alte drepturi salariale ale angajatilor sunt supuse impozitului pe venit. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale si care sunt realizate din:

a)  Salari de orice fel

b)  Sporuri de orice fel

c)  Indemnizatii de orice fel

d)  Sumele platite pentru concediile de odihna

e)  Orice castiguri in bani sau in natura

f)   Sume platite salariatilor sub forma de indexare sau compensare.

Impozitul pe salariul in anul 2002 a fost in valoare de aproximativ 4,1 miliarde lei, adica aproximativ 20% din totalul contributiilor datorate statului de catre angajati.

Grila dupa care se face impozitarea veniturilor este prezenata in tabelul de mai jos:


Tabelul 5.2

Impozitul pe venit


Nr.crt

Venit   lunar impozabil

Impozitul  lunar (lei)


Pana la 1.800.000




324.000 + 23% pentru suma care depaseste 1.800.000



968.000 + 28% pentru suma care depaseste 4.600.000



1.724.000+ 34%pentru suma care depaseste 7.300.000


Peste 10.200.001

2.710.000+40%pentru suma care depaseste 10.200.000


Pentru exemplul luat in subcapitolul 4.4, unde am exemplificat modul de calcul a salariului unui angajat pe luna august, as dori sa evidentiez mai bine cat la suta din salarul brut realizat ii ramane salariatului si cat la suta plateste la bugetul statului.






Fig 5.1. Retineri salariale


Un salariat care a lucrat in luna august un total de 324 ore, adica in medie 11 ore pe zi, inclusiv sambata si duminica, cu un spor de 20% vechime si cu un spor de toxicitate unic pentru fiecare angajat in valoare de 893.353 lei, a realizat un brut de 22.574.587 lei.

Din aceasta suma, aproximativ 40% constituie contributiile pe care trebuie sa le plateasca statului, adica cam 9.milioane lei. Salariatul ramane in mana cu aproximativ 60% din brutul realizat.

Cuantumul impozitului pe venitul realizat in anul 2002 al unui angajat al firmei este prezentat in anexa nr. 2., in fisa fiscala. Se poate observa ca angajatul a realizat un venit baza de impozitare de 233.955.459 lei, din care valoarea impozitului a fost de 64.585.145 lei, adica aproximativ 28% din valoarea venitului baza de impozitare reprezinta impozitul pe care il plateste la bugetul de stat .

Calculat pe salariu mediu din firma, de 6,9 milioane lei brutul, salariatul plateste aproximativ 33% din salar catre bugetul statului si ramane cu aproximativ 4,6 milioane lei, reprezentand restul de 67% din salar.



5.3 Raportul W/S


Raportul este o corelatie specifica si se exprima sub forma de indici, comparatia facandu-se in timp, pornind de la nivelul anului de baza pana la cel de plan.

Iw = W1 / W0

Is = S1 / S0

Unde:

Iw – indicele productivitatii

W1 – productivitatea in anul de referinta

W0 – productivitatea in anul de baza

Is – indicele salariului mediu

S1 – salar mediu an de referinta

S0 – salariu mediu de baza

Corelatia de situatie favorabila este atunci cand Iw > Is si inseamna ca firma produce indeajuns ca din veniturile obtinute sa asigure plata salariilor angajatilor.

Pentru firma noastra, s-au luat in calcul datele de pe anii 2001( anul de baza), 2002 (anul de plan).

Tabelul nr. 5.3

Calculul

Indicatori

2001 (an baza)

2002 ( an plan)

Cifra de afaceri

466.908.846.340 lei

651.977.219.000 lei

Numar angajati



Productivitate

1.582.741.852


Salariu mediu

6.259.663



Pentru calculul indicelui de productivitate si cel de salariu mediu, trebuie sa calculam mai intai productivitatea in cei doi ani si salariul mediu pe cei doi ani.


W0 = CA0 / N0

Unde :

W0 – productivitatea in anul de baza 2001

CA0- cifra de afaceri in anul 2001

N0- numarul mediu de salariati in anul 2001

W0= 466.908.846.340 / 295= 1.582. 741.852 Lei / pers


W1= CA1 / N1

Unde :

W1 – productivitatea in anul de plan 2002

CA1- cifra de afaceri in anul 2002

N1- numarul de salariati in anul 2002

W1=651.977.219.000/ 382=1.706.746.646 Lei/ pers


IW=W1 / W0

Unde:

IW – indicele productivitatii

IW=1.706.746.646/1.623.663.457=111,67%


S0 = St0 / (12 luni x N0)

S0 = 22.159.208.314 / (12*295) = 6.259.663 Lei / pers

Unde:

S0 = salariul mediu in anul 2001

St0 = salariile totale pe anul 2001



S1= St1 / (12 luni x N1)

Unde:

S1- salariul mediu in anul 2002

St1 – salariile totale ale anului 2002

S1= 31.708.069.000 / (12*382) = 6.917.118 Lei /pers


IS =S1 / S0

Unde:

IS – indicele salariului mediu

S1 – salariu mediu in anul 2002

S0 – salariul mediu in anul 2001

IS=6.917.118 / 6.259.663 =110,57%S

Din aceste calcule reiese ca IW > IS, adica 111,67% > 110,57%, deci firma produce atat de mult incat isi poate acoperi cheltuielile generate de salarii pe care trebiue sa le plateasca muncitorilor.











































CAPITOLUL VI


CONCLUZII






In urma datelor prezentate in aceasta lucrare putem desprinde urmatoarele concluzii:

Societatea Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. este o societate care are ca obiect de activitate constructiile si reabilitarile de drumuri si poduri. Firma este originara din Italia si este o societate pe actiuni. Aceasta firma are deschisa o sucursala si in orasul Cluj-Napoca, cu sediul in str. Xenopol, nr.1

Din anul 1994, de cand firma a inceput sa funtioneze in Romania, s-a reabilitat 180 km de strada pe traseele Cluj-Napoca – Sibiu si Campia-Turzii – Targu –Mures. In prezent firma lucreaza pe traseul Cluj-Napoca – Braisor, care are o lungime de 47 km.

Personalul firmei numara aproximativ 382 de angajati, in cadrul carora se regasesc atat muncitori calificati cat si necalificati. Procentul muncitorilor calificati din firma este de 60% firma, iar cei necalificati reprezinta un procent de 40% din totalul personalului.

Numarul mare de muncitori calificati se datoreaza faptului ca acesta activitate presupune cunoasterea unor termeni tehnici, stapanirea unor cunostinte tehnice, de cunostinte de specialitate.

Numarul angajatilor din firma oscileaza pe perioada unui an calendaristic, dar si pe perioada unei luni calendaristice. Acest lucru se datoreaza faptului ca exista perioade de productie maxima alterand cu perioade de repaos, volumul productiei este influentat de capacitatea de productie a statiilor de asfalt, concasare si beton, vremea nu este intotdeauna favorabila desfasurarii activitatii ( mai ales in timpul iernii).

In anul 2002 legea salarizarii in vigoare era legea nr.14/1991, dar anul acesta a fost abrogata de noul Cod al Muncii din martie 2003.

Angajatii firmei au incheiat contracte colective de munca, la care au luat parte conducerea firmei, membrii sindicatului si un reprezentant al sindicatului Cartel Alpha si contracte individuale de munca.

Firma foloseste ca forma de salarizare cea in regie deoarece muncitorii depind de ritmul productiei, de ritmul de aprovizionare a santierului cu materii prime( bitum, filer, motorina, etc.), de timpul care este necesar trasportarii asfaltului/ betonului din santier pana in stada.

Noii angajati primesc in primele 3 luni de angajare un salariu mai mic fata de un angajat mai vechi pe considerentul ca an aceste luni nou venitul are nevoie de instructie si trebuie invatat. Dupa trei luni salariul este majorat cu o anumita suma, asfel salariul este la fel ca si al unui angajat mai vechi care ocupa acelasi post.

Salarizarea muncitorilor calificati si necalificati se face pe baza unei grile de salarizare. Salariatii care nu se gasesc in aceasta grila de salarizare sunt cei care apartin personalului TESA care isi negociaza direct cu managerul valoarea salariului.

In anul 2002 firma a inregistrat cheltuieli salariale in valoare de 43.623.945 mii lei, din care cuantumul salarilor a fost de 31.708.069 mii lei, iar contributiile aferente acestor salarii s-au ridicat la cifra de aproximativ 12 miliarde lei.

Un salariat care are un salariu de incadare de 7,5 milioane lei, o vechime de 20 ani in munca, cu un spor de conditii nocive, are 154 ore suplimentare a realizat un brut de 22.574.587 lei. Din acest brut a platit statului 9.417.640 milioane lei, ramanand cu 13.396.967 lei.

In urma calcularii indicilor productivitatii si a salariilor, s-a dovedit ca Iw >Is, adica 111,67% > 110,57% , ceea ce inseamna ca firma produce indeajuns incat sa poata plati salariile angajatilor.









































BIBLIOGRAFIE





Arsene, M. ,Bostan I. – Salariul- teorie si practica economica , Editura Vasiliana, Iasi 1998

Buse G.                             – Dictionar complet al economiei de piata , Bussines Book, Bucuresti, 1995

Burloiu, P.                         – Managementul resurselor umane. Tratare globala interdisciplinara,Editura LuminaLex, Bucuresti, 1997

Manolescu, A. – Managementul resurselor umene , Editura RAI, Bucuresti, 1998

Matrhi, R. Nica, P.            – Managementul resurselor umane, Editura Economica,

Russu, C.                             Bucuresti, 1997

Petrescu, I. – Managementul resurselor umane, Editura Lux Libris, Brasov, 1995

Purdea, D.                         – Managementul resurselor umane, Editura Risoprint, Samochis, B. Cluj-Napoca, 1999

Rotaru, A, Prodan, A. - Managementul resurselor umane , Editura Sedcon Libris, Iasi, 1998

Legea nr.14/1991        - Monitorul Oficial nr. 32 , 09.20.1991


Codul Muncii             

























Anexa nr. 1




CONSORZIO PONTELLO TIRRENA SCAVI                    AUGUST 2002


Loc de munca SA19 CARIERA POIENI ASFALT

Angajat                                                              GIRLEA OTILIA MARIANA

Salar de incadrare                                              7.500.000


Nr crt.

Drepturi si retineri salariale

Valoare( lei)

Ore lucrate


Salariu baza                                              7.500.000 170

Ore suplimentare 1                                   2.779.371 42

Ore suplimentare 2 9.902.863 112

Spor vechime 20%                                   1.500.000

Spor conditii nocive 892.353


Venit brut                                               22.574.587

Contributia C.A.S.                                    2.634.454

Fond somaj                                                    75.000

Asigurare sanatate                                     1.580.221

Chetuieli profesionale                                   240.000

Venit net                                                  18.044.912.

Deducerea personala                                  1.600.000

Deducere suplim.                                          800.000

Venit baza de calcul                                 15.644.912

Impozit                                                       4.887.965

Suma incasata                                           13.396.967

Avans                                                          5.358.787

Rest de plata 8.038.180




















Subsemnatul GIRLEA OTILIA MARIANA, angajat al firmei CONSORZIO PONTELLO TIRRENA SCAVI sunt de acord cu calculul salariului pe luna august 2002 si am primit suma de 8.038.180 lei reprezentand restul de plata.



Director administrativ                                                        Semnatura salariatului




Anexa nr.2.

FISA FISCALA 1 PENTRU ANUL 2002

(pentru functia de baza)

Fisa fiscala rectificativa: NU

Fisa fiscala regularizata: DA

I.DATE DE IDENTIFICARE ANGAJATOR

cod de inregistrare fiscala / cod unic de inregistrare

Cod angajator : 10770627

Denumire : CONSORZIO PONTELLO TIRRENA SCAVI

Adresa             : Cluj-Napoca, Jud.Cluj, str.Xenopol, nr.1, 3400

Telefon            :0624/41872

II.DATE DE IDENTIFICARE ANGAJAT

Cod angajat : 2570516126206

Nume, prenume: Girlea Otilia Mariana

Domiciliu : Turda, jud.Cluj, Str.B.Lautaru, nr.7, 3350

Persoana fizica romana fara domiciliu in Romania: NU

III. DATE PRIVIND INDEPLINIREA CONDITIILOR PENTRU CALCULUL IMPOZITULUI ANUAL SI REGULARIZAREA ACESTUIA

Alte surse supuse impozitului pe venitul anual global: NU

IV. DEDUCERI PERSONALE

A.     Total coeficient ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

deducere calculat 1.5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5

B.     Situatia proprie                  ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

pentru deducere 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

C.     Date referitoare la persoanele aflate in intretinere

Cod 2801126124935

Nume: Szilagyi        Prenumele: Andreea

Coeficienti de deducere:        ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

V.CALCULUL IMPOZITULUI PE VENITURILE SALARIALE

A. Luna Venit net Impozit calculat si retinut

Ianuarie 28.540.193 9.278.000

Februarie                                    10.144.709 2.038.160

Martie 12.631.254 2.914.400

Aprilie 15.050.776 3. 690.000

Mai                                             19.969.164 5.657.600

Iunie                                           21.040.852 6.086.000

Iulie                                            20.897.741 6.028.000

August                                        18.044.912 4.887.965

Septembrie                                 21.815.707 6.396.000

Octombrie                                  20.044.329 5.687.600

Noiembrie                                  17.506.701 4.672.400

Decembrie                                 21.874.396 6.419.600

Prima de vacanta                          6.394.725 828.620

Total                                          233.955.459 64.585.145


B.Cheltuieli profesionale acordate               : 2.880.000

C.Numar de luni pentru care s-au acordat cheltuieli profesionale :12






VI.DATE REFERITOARE LA REGULARIZAREA IMPOZITULUI

1. Venit net 233..955.459

2. Cheltuieli profesionale acordate 2.880.000

Cheltuieli profesionale cuvenite                                                            3.060.000

Venit net recalculat (1+2-3)                                                                233.775.459

Deduceri pesonale cuvenite                                                                  30.600.000

Venit anual baza de calcul (4-5)                                                         203.175.459

Impozit anual                                                                                       64.022.000

Total impozit lunar calculat si retinut                                                   64.585.145

Diferenta de impozit ramasa de achitat de catre angajator (7-8)

Diferenta de impozit de restituit angajatului (8-7)            563.145

VII.CALCULUL IMPOZITULUI PE VENITURILE DIN SALARII CU IMPUNERE FINALA

Venit net :

Impozit calculat si retinut:

VIII.VENIT NET DIN SALARII SCUTIT DE IMPOZITUL PE VENIT :


Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in cate publice, declar ca datele din aceasta fisa fiscala sunt corecte si complete.

Nume, prenume

Functia SEF RESURSE UMANE SALARIZARE

Semnatura si stamplila angajatorului




Petrescu Ion ,,Managementul Resurselor Umane”, Ed. Lux Libris, Brasov 1995, pg.39.

2 Mathis R. ,,Managementul Resurselor Umane” Editura Econimica, Bucuresti 1997,pg.5.

Mathis R. ,,Managementul Resurselor Umane” Editura Economica, Bucuresti, 1997, pg 8.

Georgeta Buse ,,Dictionar complet al economiei de piata” Ed. Bussiness Books, Bucuresti,1995, pg.303.

B. Samochis, D.Purdea,,Managementul Resurselor Umane”Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 1999, pg.197.

Purdea D., Samochis B. ,,Managementul resurselor umane” Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 1999. Pg.238











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani