Recenzie - Muntii Rarau-Giumalau referat

























Muntii Rarau-Giumalau


Bibliografie: Muntii nostrii

Editura Sport-turism Bucuresti

D. Oncea, C. Swizewski





Titular: Nica Constantin Remus

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Anul –II- frecventa redusa.
























Recenzie


„Muntilor! Pentru ce in

voi atata frumusete?”

G. Byron




Muntii Rarau-Giumalau




Omul societatii industrial-urbane simte din ce in ce mai tainic si mai staruitor chemarea tulburatoare a frumusetilor naturii, a padurii si a poienilor, a lumii de piatra a Carpatilor, a apelor cristaline si a aerului curat, a linistii adanci din sanul naturii.

Muntii Rarau-Giumalau domina, cu o diadema de stanci si plaiuri superbe in cutezanta formelor, armonia de culori si forme a Obcinelor Bucovinei invaluita in mantia padurilor de conifere si de parfumul rasinilor, fiind unii dintre cei mai atragatori, pitorest si vizitati munti ai Bucovinei, alaturi de cupola Calimanului si de creasta alpina imprejmuita de abisuri nevazute, forme haotice si intunecate ale Pietrosului Bistritei.

Ca o imensa si intunecata catedrala gotica a naturii, Pietrele Doamnei se profileaza pe cerul senin al Bucovinei, reflectat in celebrul albastru de Voronet, drept unul dintre cele mai tipice peisaje si totodata fotogenice din Carpatii Romaniei.

Pietrele Doamnei, acest mandru templu al Carpatilor nostri, ne duc in lumea zidirilor ciclopice.

O excursie in Muntii Rarau-Giumalau ne ofera ambianta plina de mari si autentice frumuseti carpatine, in care brazii si molizii aduc aici farmecul nordului.

In zorii zilei turistii au prilejul sa asculte, la ea acasa, cate ceva din sinfonia naturii, in care cantecul pasarilor reprezinta o traire, un crampei din splendoarea naturii, acompaniat de fosnetul masivelor paduri de conifere.

In amurg, ceturile din vai si fragmentele de nori zdrentuiti de vant, printre care dispar din cand in cand siluetele Pietrelor Doamnei, te cufunda intr-o lume de basm, ce poarta in ea cate ceva din marile splendori alpine, cate ceva din imaginile apocaliptice.

Noptile senine deschid in adancurile boltii ceresti imagini mirifice, din care, poate nicaieri ca aici, de pe inaltimile Carpatilor stelele nu se vad mai galbene, iar „drumul robilor” mai plin de poezie, amintind prin lirismul lor cerul luminos al noptilor dobrogene.

Eleganta cetate de piatra a Raraulu, secundata de masiva cupola a Giumalaului, aduce pe pamantul Bucovinei un crampei din peisajele Alpilor, intetind chemarea tainica a muntilor.

Rasariturile si apusurile de soare, noptile cu luna ori cele cu cer instelat, mai ales iarna, furtunile verii si viscolele iernii aduc, fiecare in nota lor, frumuseti si peisaje ce cuprind toata gama de la linistea tainica si meditativa pana la crampee de infern, toate pe fundalul unui peisaj de o frumusete salbatica, in care se imbina culorile alb-cenusiu ale calcarelor cu verdele inchis al codrului de conifere si cu verdele deschis al pajistilor alpine inpestritate de mozaicul multicolor al florilor de munte.

Muntii Rarau-Giumalau reprezinta un crampei di Muntii Bucovinei, leganati de legenda genezei descalecatului lui Dragos Voda, patria mandra a dacilor liberi, care se integreaza in peisajul odihnitor al Obcinelor, imbinandu-se armonios cu peisajele „elvetiane” sau tirolizene ale Tarii Dornelor, cu farmecul vailor Bistritei si Moldovei si si cu alternantele de pasuri si depresiuni, prispe molcome si abrupturi stancoase.

Geo Bogza, marele poet al frumusetilor pamantului romanesc, referindu-se la Masivul Rarau, scria:

„Daca veti urca vreodata –si eu sfatuiesc sa urcati- prin umbra Carpatilor Rasariteni, pe la Piatra Neamt si Targu Neamt spre locurile celei dintai descalecari, de la un timp veti baga de seama ca se vorbeste tot mai putin despre Ceahlau, muntele venerat al Moldovei, si ca pe masura ce se apropie Tara de Sus, puterea lui scade, spre a face loc treptat, in vorbirea si constiinta oamenilor, unui alt munte a carui stea incepe sa se ridice la orizont.

Iar atunci cand veti lasa miazanoaptea, cotind spre apus, catre tinuturile paduroase ce se ridica in zare, catre patria de demult a bourilor, atunci, pe masura ce va veti afunda intr-o lume de legenda si de miresme foarte tari ale trecutului, muntele acela se va ridica tot mai sus, iar numele lui il veti auzitot mai des, ca pe al unei realitati primordiale cu care toate celelalte intra in relatii. Soarele rasare sau apune pe Rarau, Moldova si Bistrita curg pe de o parte si de cealalta a Raraului, turmele urca sau coboara de pe Rarau.



O intreaga lume cu ceilalti muntii ai ei si cu apele care curg prin vai, fiind frumusetii firii mereu schimbatoare oglinzi, graviteaza in jurul Raraului, in jurul mesei lui enorme si linistite, inconjurata de piscuri albe de calcar.

De cand aceste pamanturi au chip si un nume, Rarau ia parte la viata lor si ca o inima puternica si ca o frunte in jurul caruia bat marile aripi ale fanteziei. In padurile lui oamenii patrund ca intr-un templu, spre pasunile lui isi mana turmele, calcarul de la poale i-l prefac in var, dar acela din piscuri straluceste in viata lor ca lumina unei stele polare.

In alte locuri pot fi munti mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul; aici Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii istoriei. Plin de fosnete si de murmure de tot felul, de tipete de pasari si de salbaticiuni, se inalta de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop in oglinzile caruia aluneca timpul si infinitul. Cu el incepe, acolo in partea de miaza noapte a tarii, realitatea sufleteasca din care a izvorat induiosatoarea potrivire de cuvinte: Pe un picior de plai, pe-o gura de rai”.


Turismul

Muntii Rarau-Giumalau se afla in preajma „valurilor impietrite” ale Obcinelor Bucovinei, care adapostesc, in vai ascunse sau in coasta padurii, locuri sacre din eroica si zbuciumata istorie a Moldoveisi nestemate ale cultuii universale, protejate de UNESCO, monumente si vestigii istorice si de arhitectura care imbina arta Bizantului cu cea a Renasterii.

Potentialul turistic al Bucovinei este bogat si variat, valorile existente in Rarau, Giumalau si sectoarele vailor Moldovei si Bistritei, de la limitele de nord si de sud, facand parte integranta din acesta.

Motivatia atractivitatii pentru practicarea turismului in aceasta regiune de munte este constituita din valorile fondului turistic natural si fondului turistic cultural. In ceea ce priveste fondul turistic natural, la loc de frunte se situeaza elementele de relief. Dintre acestea, cele mai impunatoare sunt martorii de eroziune, klipele de calcar. Inaltatoarea 'catedrala' a Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, Pitra Buhei, virfurile Adam si Eva, stancile si turnurile de la Popii Raraului, din muntele Todiresc, pe langa care serpuiesc poteci si drumuri patriarhale, uimesc prin maretia si farmecul lor fara asemanare. Multe dintre ele sunt, in acelas timp, locuri impovarate de amintirile trecutului maret, ale voievodatelor infiripate in zorile istoriei romanesti pe meleagurile moldovenesti. Ele pastreaza nume ce poarta leganarea legendelor genezei statului feudal al Moldovei, ca Piatra Zimbrului si insusi numele raului Moldova, care aminteste de Dragos Voda, sau al Bistritei Aurii, care aminteste de drumul descalecatului. Poiana Sihastriei sunt legate, spun legendele, de numele voievodului Petru Rares, Piatra Buhei, de acela al intemeietorului Campulungului Moldovenesc, voinicul Halauceanu (George Bodea,1981).

Tot atat de renumite prin frumusete si dimensiuni sunt si formele de relief carstic si in special vaile sapate in calcar - Cheile Zanoagelor, Cheile Moara Dracului, Cheile Strajii, Cheile Izvorului Alb, ca si impunatorul defileu al Moldovei, situat in apropierea Muntilor Rarau-Giumalau, Stramtura Rosie (defileul este cumoscut si sub denumirea Prisaca Doamnei). Abundentei calcarelor in aceasta regiune de munte i se datoresc lapizeurile, dolnele si grotele, dintre care cea mai mare este Pestera Liliecilor de pe podul Raraului.

Varfurile si nivelurile de eroziune dispuse in trepte, acoperite cu pajisti montane secundare sau pajisti subalpine, sunt tot atatea locuri unde pot fi admirate peisajele din jur. De pe oricare dintre virfurile situate pe culmea principala a Giumalaului turul de orizont este impresionant. Pe rand, avem in fata ochilor imagini din Obcina Mestecanisului (spre vest), din valea Putnei(spre vest-nord-vest), din vale Moldovei de la Pojorata pana dincolo de Campulung Moldovenesc, pana la cheile Srtamtura Rosie (spre nord si nord-est), din Rarau, in ansamblul sau (spre est), din Tara Dornelor si din valea Bistritei strajuita de varful Pietrosul (spre sud-vest si sud) .

Fauna si flora , la randul lor, au foarte multe elemente de mare atractivitate turistica. Dintre asociatiile vegetale, padurea, care ocupa suprafete foarte mari, se inscrie cu mari valori peisagistice. Codri seculari Giumalau-Valea Putnei si Slatioara ofera, prin exemplarele uriase de molid, imagini de neuitat, precumsi prin numeroasele flori si arbusti, toate ocrotite prin lege. Turismul cinegetic beneficiaza si el de elemente de mare atractivitate, chiar daca ne gandim numai la cebul carpatin, ursul brun, rasul, cocosul de munte si cocosul de mesteacan, ca si turismul piscicol, favorizat, mai ales, de prezenta pastravului, dar si de lipan, zblavoaca, clean, mreana, moioaga, boistean etc.



Vestigiile istorice, reprezentate prin urme de fortificatii, se afla in preajma monumentalei cruci de pe varful Giumalau, in Poiana Ciungilor, in Poiana Obcini Mici si Obcini Mari, in Pasul Mestecanis, pe podul Raraului, datand din timpul primului razboi mondial. In masivul Rarau, pe versantul spre Bistrita, la circa 5 km de satul Chiril, se afla schitul Rarau, actuala constructie fiind ridicata pe locu vechii sihastrii a campulungenilor, in spatele muntelui Rarau, cum arata documentele istorice. Prima ctitorie a apartinut lui Petru Rares, la 1541, mai tarziu fiind rectitorita de sihastru Sisoe si fiind reparata la 1883 si 1914. Bisericuta si constructiile anexe sunt situate in mijlocul unei frumoase poieni, in imediata apropiere a soselei ce urca din valea Bistritei pe Rarau.


Localitati si drumuri de acces.

Fondul turistic din Muntii Rarau-Giumalau, cu numeroase valori naturale si culturale, este, in comparatie cu acela a altor masive muntoase, usor de vizitat, datorita cailor de comunicatii si localitatilor cu multe puncte de plecare spre culmile celor doua masive. Regiunea este accesibila prin cai ferate si prin cai rutiere.


Pe calea ferata

Calea ferata pe care se poate ajunge la poalele acestor munti este formata din tronsonul care se desprinde din magistrala Bucuresti-Vicsani, la Suceava indreptandu-se spre vest, spre Transilvania, srabatand Carpatii. Pe acest tronson 9 statii din 10, pornesc trasee turistice. Statia Argestru -situata, pe malul stang al Bistritei Aurii - la 6 km de Vatra Dornei, este necesara o deplasare pe jos sau cu un alt mijloc de transport, pana la Vatra Dornei.

Dupa 75 de km de la Suceava, prima statie din care se poate incepe ascensiunea este Campulung-est. Campulung Moldovenesc este cea dea doua statie la numai 4 km de prima. Si de aici se poate pleca pe culmile Raraului, pe sub varful Bodea. Urmatoarea statie Sadova da posibilitatea vizitarii localitatii cu acelas nume. Din statia Pojorata se poate merge spre varful Rarau si varful Prasca. Statia Valea Putnei este prima din seria celor paru ce sunt folosite pentru plecarea spre Masivul Giumalau. Mais unt statiile Mestecanis, statia Iacobeni, de unde pleaca drumuri si trasee mntane. In Tara Dornelor se pot folosii doua statii de cale ferata, Vatra Dornei si Vatra Dornei-Bai pentru ascensiunea pe Giumalau, pe paraul Chilia sau peste varful Barel.


Pe cai rutiere

Din punct de vedere al cailor rutiere, doua sosele complet modernizate strabat regiunea pe la nord, vest si sud. Drumul national 17 Suceava-Vatra Dornei care strabate vaile Moldovei si Putnei, apoi prin Tara Dornelor, prin Pasul Mestecanis, venind dinspre Suceava, cat si din Transilvania, de la Bistrita

De mare importanta pentru practicarea turismului sunt doua sosele care strabat cele doua masive, ca si unele drumuri forestiere ce patrund pe distante apreciabile si inlesnesc apropierea de marile valori ale fondului natural.


Aspecte de iarna si alpinism

Pentru practicarea sporturilor de iarna, Raraul si Giumalaul sunt avantajati de conditiile climatice si de altitudine, acestea recomandandu-i ca o regiune de prim rang in acest sens, cu atat nai mult cu cat intra in circuitul regional si national. Primul si cel mai important element il constiuie lungimea iernii, marele numar de zile de iarna ( cu temperaturi sub 0 grade C), care variaza intre 120 si 150 pana la 190 de zile pe an. Al douilea element il constituie grosimea stratului de zapada, care in mod obisnuit la 1400 m, in Rarau si Giumalau, este de peste 50cm, iar uneori, in iernile cu precipitatii mai bogate, ajunge la 90 cm grosime. Cat despre pantele pentru practicarea schiului si a saniusului, acestea sunt numeroase, atat pentru incepatori cat si pentru avansati, ca acelea de pe raul Raraului, de pe Muntele Todirescu, din Poiana Muncelui, din imprejurimile Pietrelor Doamnei etc. Amenajari speciale sunt concentrate la Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei.

Masivul Rarau ofera posibilitatea practicarii alpinismului, pe trasee clasice si de performanta, omologate de Federatia de alpinism. Este vorba de traseele din Piterle Doamnei, din stanca numita Turnul Mare, cel de rasarit, cu un grad de dificultate 4A si cel vestic, cu grad de dificultate 2B.

In Masivul Rarau se mai afla o sere de trasee alpine inedite care nu au fost omologate de Federatia de alpinism. Printre cele care ar putea constitui in viitor trase de diferite grade de dificultate se numara si cele din Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, peretii abrupti ai Cheilor Moara Dracului etc.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani