PUBLICITATEA PE INTERNET referat





PUBLICITATEA PE INTERNET


1. SCURT ISTORIC AL PUBLICITATII PE INTERNET


In urma cu doar 40 de ani televiziunea era considerata “o noua media” si acum 15 ani televiziunea prin cablu a fost apreciata la fel. La inceputurile lor fiecare dintre aceste “noi media” a trebuit sa-si dovedeasca valoarea pentru a-i convinge pe anuntatori sa difuzeze un spot publicitar, iar Internetul se gaseste in aceasta situatie in prezent.




Apartine publicitatea pe Internet de planurile media? Aceasta este intrebarea pe care directorii executivi o pun directorilor responsabili cu promovarea produselor. Acestia i-au intrebat la randul lor pe directorii agentiilor de publicitate iar ei au pus aceeasi intrebare departamentelor lor media. Raspunsul a fost categoric DA-indiferent de marca despre care este vorba sau de categoria din care face parte. Faptele confirma acest raspuns:

Audienta TV migreaza spre Internet

Reducerea treptata a audientei retelei de televiziune in timpul anilor 1980 si 1990 a modificat planurile media pentru totdeauna. La inceputul anilor ’80 televiziunea era usor de planificat si cumparat tinand cont de faptul ca erau doar trei retele de televiziune de luat in considerare. Apoi, a aparut televiziunea prin cablu, apoi o a patra retea denumita FOX urmata de multe oferte de fuzionare si de numeroase inregistrari de noi retele ca: Paramount si WB. Noile optiuni au continuat sa fragmenteze televiziunea traditionala iar bugetele de publicitate au urmat aceeasi tendinta.

Istoria recenta a televiziunii a demonstrat ca in cele din urma bugetele media sunt pragmatice. Deoarece audienta migreaza, planurile media au aceeasi evolutie confirmand scopul oricarei marci de a-si atinge audienta tinta intr-un mod eficient. Explozia peisajului media din anii ’90 determinata de fragmentarea crescanda a audientei TV si de popularitatea Web-ului au determinat inceperea acestui proces. Asemanator anilor ’80 si inceputului anilor ’90 proiectantii media si-au adaptat planurile astfel incat sa ia in considerare numarul mereu crescator de persoane care isi petrec timpul on-line in detrimentul altor media.

Prima dovada a migratiei audientei a aparut in vara anului 1996 intr-un raport al firmei Forrester Research. Cercetatorii i-au intrebat pe utilizatorii de computere la ce activitati au renuntat pentru a petrece mai mult timp la calculator. In timp ce 24% au recunoscut ca au renuntat la o parte din timpul dedicat mancatului si somnului, peste trei sferturi din respondenti isi petrec mult mai putin timp la televizor in favoarea computerului. La scurt timp dupa publicarea acestui raport, a fost realizat un alt studiu de catre Georgia Institute of Technology’s Graphic, Visualization and Usability Center (GVU). Acest studiu a fost realizat pe Internet si ii chestiona pe respondenti in legatura cu obiceiurile lor de telespectatori si cu impactul pe care Internetul l-ar putea avea asupra lor.  In urma acestei cercetari s-a constatat o schimbare importanta in obiceiurile legate de media, 37% dintre respondenti afirmand ca utilizeaza Web-ul zilnic in defavoarea televizorului. La inceputul anului 1997 MSNBC a remarcat faptul ca mai putin de un milion de familii din SUA se uitau in primul rand la televizor in comparatie cu aceeasi perioada din 1996, sursa folosita fiind raportul Nielsen din februarie 1997. Simultan, Nielsen si CommerceNet au realizat un studiu referitor la Internet, in urma caruia au aflat ca audienta on-line a nord-americanilor s-a dublat in ultimele 18 luni. Este evident ca, concluziile celor doua studii sunt departe de o coincidenta. Aceasta migrare a audientei televiziunii catre Internet este impresionanta. Nu numai ca are loc o schimbare fundamentala in obiceiurile media dar audienta Internetului este reprezentata de populatia tinta cea mai dorita de marketeri fiind greu de atins, bine educata si cu venituri mari.

Astfel, Internetul este media cu cea mai rapida crestere din istorie.

Publicitatea pe Internet a inceput in 1994 cand au fost vandute primele bannere publicitare (Hotwired, octombrie 1994) si a fost realizat primul browser comercial valabil pe Web, Netscape Navigator 1.0 (Noiembrie 1994). Intr-un studiu, Mary Meeker, Morgan Stanley si echipa lor de cercetatori au examinat indeaproape rata de adoptie a Internetului, in contrast cu alte “noi media” inventate in acel secol: radioul, reteaua de televiziune si televiziunea prin cablu. Ca metoda de masurare comuna au examinat numarul de ani necesitat de fiecare media pentru a atinge 50 de milioane de utilizatori americani. Meeker a estimat ca Internetul va avea 50 de milioane de utilizatori in 5 ani in timp ce televiziunea a atins aceasta cifra in 15 ani iar radioul in 38 de ani.

Deci, gradul de raspandire al Internetului este visul marketerului.

Fiecare firma importanta de cercetare a studiat structura demografica a Internetului. In timp ce conceptiile si metodologiile utilizate difera, constatarile sunt aceleasi: utilizatorii Internetului sunt tineri, bine educati si dispun de venituri mari. Cercetarile mai arata si ca atat barbatii cat si femeile folosesc Internetul. In continuare sunt prezentate rezultatele cercetarilor. In ceea ce priveste:

Genul: Studiul realizat de CommerceNet/Nielsen in martie 1997 a evidentiat faptul ca femeile reprezinta 42% din populatia on-line. Sursa: Nielsen/CommerceNet.

Varsta: In conformitate cu cel de al saselea studiu efectuat de GVU asupra utilizatorilor Internetului, varsta medie a utilizatorilor Web este de 34,9 ani. Sursa: Georgia Institute of Technology Graphics Visualization&Usability center (GVU), 1997.

Venitul: Un studiu facut de Media Futures Program of SRI Consulting releva faptul ca mai mult de 65% din utilizatorii Internet au in medie venitul familiei de 50.000 USD. Sursa SRI International.

Studii: In conformitate cu acelasi studiu SRI mai mult de 75% din utilizatorii Internetului au urmat un colegiu. Sursa: SRI International.

Fapt: Bannerele publicitare fauresc cunoasterea marcii si pot fi mai bune in producerea cunoasterii decat televiziunea sau presa scrisa.

Odata cu prima aparitie a paginilor comerciale Web a fost dezbatuta valoarea bannerului publicitar. Multi considerau ca din punct de vedere psihologic era prea mic pentru a oferi o imagine a marcii si multi anuntatori s-au convins ca click-through era unica modalitate de masurare a eficacitatii reclamei – in ciuda faptului ca nu exista nici o cercetare care sa sustina aceasta opinie. In toamna anului 1996, Millward Brown International a studiat impactul bannerelor asupra procesului de cunoastere a marcii, obiectivul sau fiind masurarea impactului expunerii singulare a unui banner asupra cunoasterii marcii. Cele trei marci testate erau o marca de imbracaminte barbateasca, o marca de telecomunicatii si a unei companii tehnologice. Gradul de cunoastere a fost semnificativ mai mare in cadrul grupului care a vazut bannerele decat in cadrul celor neexpusi. Mai exact, numai vizualizarea bannerelor publicitare a crescut gradul de cunoastere a marcii de la 12% la 200%. Studiul a comparat de asemenea impactul bannerelor publicitare cu cel al televiziunii si revistelor din studiile anterioare realizate de Milward Brown. Descoperirile au fost remarcabile: o vizualizare a unui banner a generat un grad de cunoastere mai mare decat o expunere la un spot publicitar sau un anunt. Milward Brown a utilizat scorul FORCE (“First Opportunity to See Reaction Created by the Execution”) ca mijloc de evaluare al impactului bannerelor. Acest scor indica efectele timpului, ponderea expunerii, diminuarea rezultatelor si nivelul de baza. Astfel scorurile FORCE pot fi comparate direct cu cele ale diverselor media.

In concluzie, fiecare media a trebuit sa-si demonstreze valoarea anuntatorilor. Doar cu 15 ani in urma televiziunea prin cablu a luptat sa castige respectul anuntatorilor iar astazi este o industrie de 6 miliarde de dolari. Cei care fac parte din mediatizarea Internetului realizeaza faptul ca acesta nu face o exceptie. Toate faptele prezentate creeaza o situatie atragatoare pentru anuntatorii de astazi pentru a include Internetul in planurile media, World Wide Web-ul fiind unul din instrumentele cele mai puternice de construire a imaginii de marca.


2. PUBLICITATEA PE INTERNET IN ROMANIA

EVOLUTIA PUBLICITATII PE INTERNET IN ROMANIA


In prezent nu se poate vorbi de o adevarata piata de publicitate pe Internet deoarece de-abia acum companiile isi construiesc site-uri, iar Internetul romanesc se umple de continut. Din acest motiv cheltuielile cu publicitatea pe Internet in Romania nu au depasit 0.1% din totalul cheltuielilor cu publicitatea in Romania. Piata publicitatii pe Internet a atins 250.000USD in 2000 estimandu-se a fi de 350.000USD in 2003. Expertii apreciaza ca, cheltuielile cu publicitatea pe Internet vor fi de 0.3% din totalul cheltuielilor cu publicitatea in Romania in 2001 iar in 2002 vor atinge 0.7-0.8% din total cheltuieli. Valoarea de 1% urmeaza a fi atinsa abia la inceputul lui 2003.

Totusi, desi bugetele publicitare au inregistrat o crestere in 2001 fata de 2000, expertii considera ca “explozia” va avea loc la inceputul lui 2002 cand majoritatea companiilor isi vor mari bugetele pentru publicitatea pe Internet. Aceasta se datoreaza in special faptului ca majoritatea companiilor sunt rezervate cu privire la includerea publicitatii pe Internet in bugetele lor de marketing de pe anul 2001 iar schimbarea acestei atitudini se va realiza la inceputul lui 2002. O alta “explozie” va avea loc dupa 2003 cand reglementarea pietei telecomunicatiilor va determina cresterea considerabila a numarului utilizatorilor Internetului ceea ce va avea ca efect dezvoltarea serviciilor bazate pe Internet (inclusiv publicitatea on-line).

Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare, bancile, companii de telefonie mobila, de asigurari, trusturile de presa, firmele de e-commerce si, nu in ultimul rand, providerii de Internet. Principalele firme care isi fac publicitate pe Internet se impart in doua categorii:

Companii de IT&C (Compaq, HP Romania, rate.ro, emania.ro);

Alte companii care si-au transferat o parte din activitate pe Internet (Nokia, Xerox, KLM).

Reclamele pe Internet au in genere un mesaj lapidar, de incitare a curiozitatii. Scopul lor este de a atrage atentia catre un site. Este un mediu special, iar publicitatea imprumuta caracteristici apropiate de marketingul-direct. Avantajele oferite de acest suport investitorilor publicitari sunt: interactivitaea, posibilitatea ca informatia sa ajunga mult mai usor la publicul vizat, este ieftin, iar publicul poate fi repede fidelizat, mesajul publicitar poate fi mult mai bine individualizat, este prezent “zi-lumina” (citeste 24 din 24 de ore) si nu e limitat geografic. Aspectul pozitiv al pietei romanesti de publicitate pe Internet este acela ca bugetele alocate publicitatii pe Internet sunt in crestere in comparatie cu anul trecut, chiar daca valoarea lor este mai mica decat valoarea celor din Ungaria sau Polonia. Astfel, in 2001 vor exista unele companii ce vor cheltui mai mult de 10.000 USD cu publicitatea pe Internet chiar daca in 2000 un buget semnificativ este in jur de 2.000 USD.

Principalele dezavantaje ale publicitatii pe Internet in Romania sunt:

Lipsa de continut a site-urilor. Proasta calitate a multor site-uri romanesti ii determina pe multi internauti sa viziteze site-uri straine. De aceea, chiar daca numarul estimat de utilizatori de Internet depaseste 600.000 de oameni, cel mai vizitat site romanesc (evenimentulzilei.ro) are doar aproximativ 50.000 vizitatori individuali pe zi;

Numarul redus de site-uri romanesti potrivite pentru publicitatea pe Internet. In ciuda faptului ca numarul domeniilor romanesti depaseste 8.000, expertii din acest domeniu au estimat ca sunt intre 1.000 si 2.000 de de site-uri care sunt potrivite pentru publicitatea pe Internet. In plus, pe baza analizelor traficului, doar aproximativ 30 de site-uri au mai mult de 10.000 de vizitatori unici pe zi (in special site-urile de stiri si portalurile) ceea ce nu le confera anuntatorilor prea multe optiuni. Din aceste motive, Internetul romanesc ramane neatractiv pentru majoritatea anuntatorilor;

Lipsa fondurilor companiilor pe Internet. Companiile bazate pe Internet (site-urile de e-commerce, portalurile etc.) se confrunta cu o lipsa de fonduri care le impiedica sa-si faca publicitate pe Internet si sa dezvolte un continut mai bun al site-urilor pentru a atrage mai multi vizitatori.

Dezvoltarea scazuta a infrastructurii pentru e-commerce. Site-urile de e-commerce sunt anuntatori importanti pe alte piete dezvoltate. Puterea scazuta de cumparare, patrunderea scazuta a cartilor de credit, lipsa legislatiei in acest domeniu si diversi factori psihologici sunt principalele dezavantaje ale comertului electronic romanesc. In prezent sunt doar doi anuntatori importanti din acest domeniu: rate.ro si emania.ro.


2.2. STRUCTURA PUBLICITATII PE INTERNET IN ROMANIA


Principalele forme de publicitate pe Internet utilizate in Romania sunt: bannerele, links, buletinele de stiri.

In tabelul urmator este prezentata piata estimata de publicitate on-line, pentru perioada 1999-2003.




Estimated market size for Internet advertising - 1999-2003 (USD)









Banners






Links






Newsletters






Other






TOTAL








Graficul de mai jos arata evolutia marimii pietei de publicitate pe Internet intre 1999-2003, impartita pe principalele categorii de tehnici publicitare utilizate.

Daca analizam graficul observam ca bannerul ramane cea mai utilizata tehnica de publicitate pe Internet.















Se observa insa ca si celelalte tehnici inregistreaza cresteri importante:

Newsletters (buletine de stiri): Desi nu sunt suficient dezvoltate in prezent, cresterea numarului de utilizatori de Internet combinata cu o calitate mai ridicata a site-urilor romanesti va determina o crestere a numarului de vizitatori ce se inregistreaza pe un site. In acest mod newsletter-ele ce vor fi trimise de un site abonatilor sai va deveni o unealta atractiva de publicitate, permitand anuntatorilor sa tinteasca o categorie foarte bine definita.

Aparitia altor tehnici publicitare:

Publicitate animata (folosind aplicatii Shockware si combinand efecte video si audio) va atrage tot mai multi anuntatori;

Dezvoltarea comertului electronic va umple in viitor Internetul autohton de o gama variata de servicii si informatii, ceea ce va atrage in mod direct cresterea volumului investitiilor publicitare pe acest suport. Va aduce pietei de publicitate alte tehnici ca cupoanele (daca faci click pe un banner obtii un discount de 10USD) si co-branding (ex. un site va vinde produsele unui alt site direct printr-o ferestra de pe site-ul sau).

BANNER-UL


Plasarea bannerelor pe site-urile romanesti se realizeaza, in proportie de aproximativ 80%, prin realizarea schimbului de bannere, cu o rata de schimb de 1 la 1. Astfel, multe site-uri evita sa cheltuiasca bani pe publicitate. Chair daca acest tip de publicitate prin bannere pare atractiv, este foarte greu sa realizezi o campanie publicitara eficienta bazandu-te doar pe schimbul de bannere, in principal deoarece site-urile foarte vizitate nu agreeaza acest gen de publicitate.

Daca discutam despre publicitatea realizata pe site-uri straine, se poate spune ca sunt doar foarte putine site-uri romanesti care platesc pentru publicitate pe site-uri straine. Cele mai intalnite cazuri au fost: romaniabynet.com care si-a facut publicitate pe cateva portaluri straine in 2000. In prezent acest portal are dificultati financiare si se apreciaza ca va fi inchis sau vandut in curand.

In ceea ce priveste mecanismele de plata pentru publicitatea pe Internet, acestea pot fi adaptate obiectivelor anuntatorului. Cele mai utilizate metode sunt:

Cost per thousand (CPM) care este utilizata in special in cadrul campaniilor al caror scop este instiintarea a cat mai multi utilizatori de existenta unui anumit site, indiferent daca internautii fac click pe banner sau nu. In cele mai multe cazuri acest tip de banner afiseaza adresa site-ului si ce ofera.

Cost per click (CPC) are drept scop cresterea traficului catre site-ul respectiv. Din acest motiv mesajul bannerului incearca sa ii determine pe utilizatori sa execute click pe banner.

Cost per lead (CPL) este folosita de anuntatorii care vor ca vizitatorii sai sa actioneze intr-un fel. Chiar daca este mai scump, acesta este platit doar cand vizitatorul se inregistreaza intr-o baza de date, ofera niste detalii, completeaza un chestionar sau realizeaza alte operatii ce nu implica nimic de ordin financiar.

Cost per transaction (CPT) se plateste doar cand vizitatorul cumpara ceva de la magazinul virtual sau efectueaza transferuri financiare. De obicei, aceste costuri reprezinta intre 5% si 15% din valoarea totala a tranzactiei. Deoarece in Romania putinele magazine on-line nu isi permit sa plateasca o taxa asa de mare (pot plati maxim 5%) si tehnologia de pastrare a evidentei tranzactiilor nu exista, aceasta metoda de plata nu este utilizata in prezent de site-urile romanesti.



In continuare, in graficele si tabelele de mai jos sunt prezentate tarifele medii pentru CPM si CPC, metodele de plata cele mai utilizate (in mai mult de 95% din cazuri).


Estimated evolution of banner advertising prices, between 2000 and 2003






CPM (cost per thousand)

US$ 7

US$ 12

US$ 18

US$ 25

CPC (cost per click)

US$ 0.17

US$ 0.15

US$ 0.10

US$ 0.08


Referitor la evolutia viitoare a tarifelor publicitare ce corespund principalelor metode de plata utilizate in prezent, doua directii de evolutie se vor manifesta in viitor:

Presupunand ca atractivitatea site-urilor romanesti va creste, CPC va inregistra o crestere de aproximativ 50% pe an. Oricum, CPM pe site-urile romanesti va ramane mai scazut in comparatie cu site-urile straine care taxeaza chiar si mai mult de 30USD pe CPM.

In paralel, atractivitatea pentru metoda de plata CPC va scadea in favoarea altor metode de plata ca CPL (cost per lead) si CPT (cost per transaction) care ofera posibilitatea unei masurari mai eficiente a efectelor cheltuielilor publicitare.

Tarifele medii sunt mai mult sau mai putin ca rate-cards. Sunt anumiti factori care influenteaza intr-un mod semnificativ cresterea sau scaderea tarifelor, ca:

Structura demografica a vizitatorilor unui site;

Unde este plasat bannerul in cadrul paginii;

Unde este plasat bannerul in cadrul site-ului (pe prima pagina, alte pagini etc.);

Volumul de publicitate cumparat o data.

Din cauza unor astfel de factori, multi anuntatori aleg serviciile unei retele de publicitate, care are multe site-uri si care ofera clientului posibilitatea de a-si concepe mesajul publicitar in concordanta cu urmatoarele optiuni:

Run Of Network (RON) – bannerul clientului se va gasi pe toate site-urile din cadrul retelei respective de publicitate;

Run Of Site (ROS) – bannerul va aparea doar pe unele site-uri (ex. site-uri de IT);

Run Of Category (ROC) – bannerul clientului se va afla doar pe unele pagini/sectiuni de pe anumite site-uri (ex. informatiile financiare de pe portaluri) si doar intre anumite perioade de timp ex. de la ora 9 la ora 11 si de la ora 17 la ora 19).

In prezent, costurile acestor servicii sunt:

Run Of Network: 3-6 USD/1000;

Run Of Site: 7-10 USD/1000;

Run Of Category: 11-15 USD/1000.


2.2.2. PUBLICITATEA PRIN E-MAIL DIRECT


Piata de e-mail direct totalizeaza in jur de 10.000USD pe an, ceea ce inseamna mai putin de 1.000USD/luna. In aceste circumstante, se poate spune ca piata de posta electronica directa in Romania nu exista.

Un aspect negativ al postei electronice directe din Romania este efectul de “spamming” care este foarte des intalnit datorita lipsei legislatiei in acest domeniu. Din acest motiv, imaginea negativa a spam-ului reduce impactul postei electronice directe legale, fiind un dezavantaj important pentru dezvoltarea acestei piete.



2.2.3. NEWSLETTERS


Publicitatea realizata cu ajutorul “buletinelor de stiri” este perceputa mai degraba ca un mijloc de crestere a traficului decat ca o metoda de a face bani. Din acest motiv, newsletter-urile in Romania sunt mai mult ca niste liste de discutii (discussion lists), unde un utilizator se poate inscrie si retrage oricand doreste, decat ca niste veritabile buletine de stiri.

Cele mai semnificative initiative in acest domeniu apartin trusturilor media, care au posibilitatea de a genera continut si care utilizeaza aceste buletine de stiri pentru a determina o cresterea a gradului de citire a publicatiilor proprii. Multi dintre clientii care au inserat un anunt publicitar in aceste buletine de stiri sunt, in cele mai multe cazuri, clienti ce si-au facut publicitate in publicatiile off-line ale respectivelor trusturi media. Din aceste motive, tarifele percepute pentru publicitatea prin intermediul buletinelor de stiri on-line inregistreaza valori variabile deoarece clientii care aleg acest mijloc publicitar utilizeaza si un banner publicitar, newsletter-ele fiind, mai ales, un supliment.

Cel mai mare numar de abonati apartine portalului Romania On-line Portal (rol.ro), care are aproximativ 50 de liste de discutie cu aproximativ 40.000 de utilizatori inscrisi (in mai 2001) si una din cele mai importante companii ce publica buletine de stiri axate pe IT&C este agora.ro, detinuta de trustul media care publica revistele “PC Magazine” si “Net Report”. Pe langa acestea se mai gaseste si Mirabilis Media care detine 10 site-uri cu aproximativ 6.000 de abonati la buletinele lor de stiri si la listele de discutii. Conform spuselor oficialilor companiei, numarul de utilizatori inregistrati creste cu 250 de oameni pe luna.

Piata de publicitate prin intermediul buletinelor de stiri urmeaza sa se dezvolte constant in urmatorii ani, in principal datorita cresterii calitatii site-urilor romanesti, numarului de utilizatori si gradului de loialitate al acestor utilizatori pentru anumite site-uri, ceea ce va genera o crestere a numarului de utilizatori inregistrati.




















BIBLIOGRAFIE


Balaure, Virgil (coordonator), Marketing, Editura Uranus, Bucuresti 2000


Balaure, Virgil, Popescu, I., Cecilia, Veghes, C., Serbanica, D., Tehnici Promotionale–probleme, analize, studii de caz, Editura Uranus, Bucuresti 1999


Ellsworth, Jill, H., Ellsworth, Matthew, V., Internet Business Book, Editata de John Wiley & Sons, 1996


Grimes, Galen, Internet pentru Windows 95, Editura Teora, Bucuresti 1996


Honeycutt, Jerry, Utilizare Internet, Editura Teora, Bucuresti 1999


Kotler, Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti 1997


Kotler, Ph., Armstrong, G., Saunders, J., Wong, V., Principiile Marketingului, editia europeana, Editura Teora, Bucuresti 1998


Levinson, Jay, C., Rubin, Charles, Guerrilla Marketing Online, 100 de Arme, Editura Business Tech International Press, Bucuresti 1999


Orzan, Gheorghe, Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus, Bucuresti 2001


Orzan, Gheorghe, Cybermarketing, Editura Expert, Bucuresti 2000


Wilson, Ralph, F., Ways to Promote Your Web Site, Irwin D., 1999


*** Capital, editia 2000-2001


*** Chip, editia 2000-2001


*** e-Finance, supliment Piata Financiara, editia 2000-2001


*** PC Magazine, editia 2000-2001


https://bCentral.com


https://bCentral.com/services/


https://bCentral.com/services/prices.asp


https://bCentral.com/services/terms/asp


https://bCentral.com/services/faq.asp


https://bCentral.com/services/tour.asp


https://www.emarketer.com/analysis/email_marketing


https://www.emarketer.com


https://www.iab.net


https://www.iab.net/advertise/content/adstandars.html


https://www.iab.net/concepts/images/bkgop.gib


https://www.iab.net/adrevenue/


https://www.microsoft.com


https://www.msn.com


https://www.nytimes.com


https://www.rider.edu/users/subr/psycyber/lifelist.html


https://www.store-front.com


https://valueclick.com


https://www.wilsonweb.com/webmarket/email-newsletter.htm


https://www.wilsonweb.com/webmarket/email.htm


https://www.wilsonweb.com/webmarket/newsgroup.htm


https://www.wilsonweb.com/webmarket/ad.htm











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani