Proiect - Cererea si Oferta - Cererea si oferta ca forma de legatura si coordonare a activitatii agentilor economici referat





Cuprins

 

Introducere

  1. Cererea 51531sgg13ior4z si oferta ca forma de legatura si coordonare a activitatii agentilor economici ............................................... 3

  2. Cererea 51531sgg13ior4z

    1. Conceptie. Legea cererii. .......................................... 6




    2. Factorii de influeta asupra cererii. ............................ 8

    3. Cererea 51531sgg13ior4z pietii. .......................................................... 10

    4. Notiuni despre elasticitatea cererii. go531s1513ioor

Factorii care determina elasticitatea ofertei. .............. 13

3.Oferta.

3.1 Conceptie.Legea ofertei. ...................................... 16

3.2 Factorii de influenta asupra ofertei.......................... 19

3.3 Notiuni despre elasticitatea ofertei .

Factorii care determina elasticitatea ofertei. ........... 21

4. Echilibrul pietei. Interactiunea ofertei cu cererea. ............ 25

5. Aplicarea teoriei cererii si ofertei. .................................. 30

Concluzie ................................................................................... 34

Bibliografie .............................................................................. 35

 

Itroducere

Aparitia schimbului de bunuri si evolutia acestuia a dat nastere la piata.Ea a aparut ca urmare a dezvoltarii diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat intre producator si consumator.Aceasta separare a determinat ca bunurile produse sa ajunga de la producator la consumator prin intermediul pietei. Piata, este asadar o categorie economica complexa, ce reflecta totalitatea relatiilor de vinzare – cumparare care au loc in societate, in interactiunea lor, in strinsa legatura cu spatiul economic in care au loc. Piata este locul intilnirii a ofertei vinzatorilor si cererii consumatorilor, a confruntarii dintre ele. Deci, pe piata se reflecta raporturile reale dintre productie si consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere si oferta si a categoriilor de pret.

Participantii la piata, la relatiile pe care le reflecta sunt producatorii in calitate de ofertanti de factori de productie, bunuri de consum si servicii si consumatorii productivi si individuali in calitate de cumparatori, care se opun unui altora prin urmarirea propriului interes. In acelasi timp este de remarcat faptul ca intre ofertanti si consumatori exista o puternica legatura ce pune in evidenta ‘solidaritatea functionala ’ a pietiei.

Analiza cererii pe piata reprezinta continuarea problemelor privitoare la nevoile umane si la caracteristicile lor, la interesele economice. In acelasi timp, teoria cererii constituie baza alocarii veniturilor limitate de catre consumatorii rationali.

Analiza problemelor referitoare la oferta este o continuare a analizei resurselor economice si a factorilor de productie, si respectiv o continuare a analizei bunurilor economice.

 

 

1. Cererea 51531sgg13ior4z si oferta ca forma de legatura si coordonare activitatii a agentilor economici .

Subiectii vietii economice sunt consumatorul si producatorul. Societatea poate avea unul din urmatoarele sisteme economice: gospodaria naturala, adica traditionala si de schimb, adica economia de piata, planificata centralizat si mixta. Aceste forme generale de organizare a vietii economice se deosebesc prin modalitatile de legatura dintre producator si consumator. In economia naturala exista o legatura nemijlocita dintre producator si cosumator ; resursele sunt alocate, iar bunurile sunt distribuite in conformitate cu traditia stabilita. Economia traditionala este specificata grupurilor sociale izolate. Actualmente aria acestei economii s-a ingustat substantial , deoarece predomina sistemele economice specifice economiei de schimb.

In economia centralizat-planificata solutiile pentru intrebarile ce? cum?cine? pentru cine? sunt determinate din centru de catre guvernanti. Agentii economici trebuie doar sa indeplineasca aceste directive.

Economia de piata se mai numeste si economia liberei initiative. Care este mecanismul legaturii dintre producator si consumator in economia de piata? Pentru identificarea acestuia este necesar, in primul rinda, de evidentiat faptul ca reproductia, conform teoriei marxiste, este un element fundamental al oricarui sistem economic. Ea reprezinta procesul de productie continuu si imbina organic 4 faze (schema 1)

Schema 1

Reproductia

Consumul

Schimbul

Repartitia

Productia

In al doilea rind, pentru a-si satisface necesitatile, consumatorul terebuie sa-si procure marfurile necesare. Prin urmare, la baza cererii se afla nevoile consumatorului, iar cererea si oferta devin forme economice de manifestare a consumatorilor si producatorilor.

In al treilea rind, vor procura marfurile numai acei consumatori, care dispun de bani. Aceasta inseamna ca cererea reflecta nu toate nevoile consumatorului, ci doar acele nevoi, pentru satisfacerea carora consumatorul are mijloacele banesti necesare. Deci cererea este o notiune doar a economiei de piata si reprezinta cantitatea de marfa acoperita cu bani pe care cumparatorii accepta sa o procure la anumite preturi unitare, tntro perioada de timp concreta.

In al patrulea rind, in economia de piata nevoile consumatorului se satisfac prin intermediul votarii cu banul in procesul de vinzare-cumparare. Daca consumatorul nu are nici un interes fata de marfa producatorului sau nu dispune de bani, atunci nu exista legatura economica dintre producator si consumator. In acest caz, procesul de reproductie se va stopa.

Prin urmare, pentru ca economia de piata sa prospere, este necesar sa existe un mecanism eficient de votare cu banul, atunci impulsul va trece de la consumator la producator si viceversa. In caz contrar, votarea cu banul este zadarnica.

Cererea 51531sgg13ior4z poate fi definita pentru o firma, pentru un grup de intreprinderi dintr-o ramura si un grup de ramuri, pentru economia nationala si mondiala.

In functie de corelatia dintre nevoi si cerere deosebim:

  • cererea proportionala (cererea si nevoia cresc sau descresc in aceiasi proportie);

  • cererea progresiva (cererea creste mai repede de cit nevoia);

  • cererea degresiva (cererea creste sau descreste mai incet de cit nevoia);

  • cererea regresiva (cererea scade , cind nevoia creste).

In functie de natura bunurilor ce fac obiectul cererii, se distinge:

  • cererea pentru bunuri substituibile (margarina si untul, televizorul alb-negru si color);

  • cererea pentru bunuri complementare (autoturismul si motorina);

  • cererea derivata (cererea pentru faina este determinata de cererea pentru piine).

Cererea 51531sgg13ior4z pentru un anumit bun poate sa creasca sau sa se reduca in functie nu

numai de pret, ci si de alti factori, precum :modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor ; modificarea preturilor altor marfuri ;numarul de cumparatori ; preferintele cumparatorilor ; previziunea consumatorului privind evolutia pretului la bunurile de larg consum si a marimii venitului.

  1. Cererea

    1. Concept. Legea cererii

Cererea 51531sgg13ior4z este o categorie economica ce exprima ,in anumite conditii

social-istorice, nevoia sociala. Cererea 51531sgg13ior4z este numai o parte a nevoii sociale, determinata de marimea mijloacelor banesti, de puterea de cumparare de care dispun membrii societatii. Ea reprezinta parte solvabila a nevoii sociale, respectiv acea parte care poate fi satisfacuta de piata. Deci, cererea reprezinta cantitatea totala dintr-un anumit bun, care poate fi cumparata pe piata, intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret dat.

Cererea 51531sgg13ior4z poate fi privita ca cerere pentru un produs sau un serviciu anume, pentru o industrie sau cererea pentru o firma, respectiv pentru productia ei.

Dimensiunea cererii pentru un anumit bun, precum si dinamica acesteia sunt determinate de nivelul si dinamica pretului bunului respectiv. Deci, intre evolutia pretului unitar al unui bun si cererea de piata pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate.Aceastarelatie este exprimata in mod foarte clar de legea cererii. Conform acestei legi, daca pretul bunurilor, resurselor si serviciilor va scadea, in mod corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers, daca preturile cresc, va scadea cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva ( celelalte conditii raminind neschimbate ).

Relatia dintre pretul unitar al unui bun si cantitatea de bunuri ceruta intr-o anumita perioada de timp se poate reprezenta grafic, obtinindu-se curba cererii.

Exemplu : Sa presupunem ca avem un bun oarecare X, a carei cerere individuala lunara la diferite preturi aratata astfel (tabelul 2.1):

Tabel 2.1

Cererea 51531sgg13ior4z individuala pentru bunul X

Pretul /Kg($)

 

5

4

3

2

1

Cant in Kg/luna

 

1,0

2,0

3,0

4,5

6,5

 

C

C

0

1

2

3

4

5

6

7

1

2

3

4

5

Fig 2.1

Grafic, reprezentarea relatiei dintre pretul unitar si cantitatea ceruta se arata in (fig. 2.1)

Deci, de notat, la preturi ridicate se cer cantitati mici si invers.

Relatia dintre pretul unitar al unui bun si cantitatea de bun ceruta, intr-o anumita perioada de timp, de catre un individ, este cunoscuta sub denumirea de cerere individuala.



Cererea 51531sgg13ior4z poate fi reprezentata: grafic, tabelar si analitic cu ajutorul functiei.

Cererea 51531sgg13ior4z variaza atit cantitativ, cit si calitativ. Variatia cererii cauzata de schimbarile in pretului bunului se numeste schimbare cantitativa a cererii. Grafic aceasta prezinta deplasarea pe curba cererii de la un punct la altul. Deplasarea curbei cererii intr-o pozitie noua arata ca cererea se schimba calitativ. Aceasta se intimpla cind variaza alti factori diferiti de pret. Deplasarea curbei in dreapta semnifica faptul ca cererea creste, deplasarea curbei in stinga – cererea scade.

In functie de comportarea curbei cererii, in urma variatiei diferitilor factori, marfurile pot fi clasificate in bunuri substituibile si complementare, precum si in bunuri economice si inferioare. Daca o data cu cresterea pretului la bunul 1 cererea bunului 2 creste, aceste bunuri sunt substituibile. Explicatia e simpla : daca creste pretul la mere , consumatorii se orienteaza , sa zicem , la pere , care intr-o masura anumita substituie necesarul de fructe pentru acesti consumatori si ,in consecinta , la pere. Dar reactia consumatorului e cu totul alta cind se schimba pretul la acele marfuri care pot fi folosite numai in amsamblu, completindu-se una pe alta ( bunuri complementare ). Exemplu: Stofa pentru costume si nasturii. Daca stofa se scumpeste, atunci se cumpara mai putina, si cererea si la nasturi scade. Clasificarea marfurilor in marfuri de substitutie si complementare e in mare masura subiectiva. Aceleasi perechi de marfuri, in functie de preferintele individuale pentru un consumator, pot fi substituibile, iar pentru altul – complementare.

In functie de reactia curbei cererii la schimbarile survenite in veniturile consumatorilor, putem vorbi despre bunuri inferioare si normale. Cind veniturile consumatorilor cresc, creste si cererea la majoritatea marfurilor (carne, imbracaminte, incaltaminte etc.).Astfel de marfuri se numesc – normale. Insa, exista o serie de bunuri a caror cerere se reduce o data cu cresterea veniturilor (subprodusele alimentare, tesaturile sintetice). Astfel de marfuri sunt cosiderate inferioare. Cind veniturile cresc, curba cererii la astfel de marfuri nu se deplaseaza la dreapta, ci la stinga.

Functia cererii unui bun poate fi analizata ca cerere individuala si ca cerere globala (totala pe piata). Curba cererii individuale ne arata tabloul intentiilor de a procura un bun de catre un consumator concret la un moment dat, pentru diferite niveluri de pret.

    1. Factorii ce influenteaza asupra cererii

Intr-o anumita perioada de timp, cererea pentru un bun poate sa se reduca

sau sa creasca. Factorii sau conditiile care influenteaza cererea in cazurile cind nivelurile de pret unitar nu se modifica sunt urmatoarele : pretul altor bunuri; veniturile indivizilor; perspectiva (asteptarile) privind evolutia pietii; gusturile.

  1. Pretul altor bunuri. Bunurile, in raport cu un anumit bun (in cazul nostru

cu bunul X ), se clasifica in:

    1. Bunuri substituibile, sunt acelea care satisfac aceleasi nevoi sau trebuinte ca si bunul in discutie. Cind pretul unui bun substituibil creste, curba bunului in discutie ( bunul X ) se deplaseaza spre dreapta si invers ( vezi fig. 2 ).

    2. Bunuri complementare, sunt acele bunuri care in consum se folosesc impreuna. Cind pretul unui bun complementar fata de altul scade, curba cererii pentru bunul initial ( bunul X ) se va deplasa spre dreapta.

Cantitate ceruta ( Kg/luna ).

C1

C

C2

5

4

3

2

1

0

1

2

3

4

5

6

7

Fig 2.2

Pret (kg)

  • Bunuri neinrudite. Modificarea pretului la un bun neinrudit cu bunul initial ( bunul X ), nu influenteaza in nici un fel curba cererii la bunul initial.

  •  

     

    2.Veniturile. Modificarea veniturilor individuale influenteaza curba cererii in functie de natura bunurilor. Din acedt punct de vedere distingem doua tipuri de bunuri si anume: a) bunuri normale; b) bunuri inferioare.

    1. Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult in consum pe masura cresterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta, respectiv creste cantitatea ceruta, atunci cind veniturile individuale cresc. Invers, cind venitul individual scade, curba cererii se va deplasa spre stinga, respectiv scade cantitatea ceruta.

    2. Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii il cer atunci cind nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, decit atunci cind nivelul veniturilor lor sunt mai mari. ( De pilda, s-a constatat ca oamenii care dispun de venituri mici maninca mai multa piine si cartofi decit oamenii cu venituri ridicate ). Faptele arata ca oamenii au tendinta sa reduca consumul la bunurile inferioare, atunci cind se inregistreaza cresterea veniturilor lor la un anumit nivel. Curba cererii individuale ( deci si cantitatea ceruta ) la un bun inferior se va deplasa spre dreapta daca veniturile sunt la un nivel scazut si se va deplasa spre stinga odata cu cresterea veniturilor de la un anumit nivel in sus. Invers, cind venitul personal scade, curba cererii individuale pentru un bun inferior se va deplasa spre dreapta pina ce venitul va atinge un anumit nivel, de la care punct, o scadere in venituri va cauza deplasarea curbei spre stinga.

    3.Perspectiva privind evolutia pietei. Se refera la ceea ce individul se asteapta in viitor, referitor la toate bunurile si faptele, relevante pentru situatia lui economica. De exemplu, o perspectiva de crestere a pretului unui bun oarecare, ce intra frecvent in consumul personal, genereaza, in prezent, o crestere a cererii. Deci, pentru bunul respectiv, curba cererii se deplaseaza spre dreapta.

    4.Gusturile. Daca au loc modificari in gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta in mod direct in cerereade bunuri si, implicit, in deplasarea curbei cererii.

    In afara factorilor amintiti, cererea este influentata si de alti factori. De pilda, factorii demografici influenteaza asupra volumului si structurii cererii prin variabile ca: numarul populatiei, numarul familiilor, componenta familiilor pe grupe de virste, pe sexe, structura socio-profesionala, s.a. La acestea, se mai adaoga obiceiurile, specificul local, traditiile nationale etc. De asemenea, nu putem sa nu amintim influenta puternica asupra cererii, a factorilor psihologici si sociali. Deosebirile de preferinte, de atitudini fata de un produs sau altul, pot apare si datorita particularitatilor psihice ale indivizilor, puse in evidenta prin grade diferite de receptevitate,de reactii. Cererea 51531sgg13ior4z mai poate fi influentata si de alti factori, cum ar fi cei natural-climaterici, sezonieri, conjuncturali, etc.

    Sub influenta factorilor amintiti cererea se manifesta diferit de la un produs la altul, de la o categorie a populatiei la alta, in profil teritorial, precum si in timp.

      1. Cererea 51531sgg13ior4z pietii

    Cererea 51531sgg13ior4z pietii pentru un bun oarecare se obtine insumind cererile individuale

    pentru bunul respectiv. Deci, cererea pietii este egala cu suma cererilor individuale.

    Exemplu: Pentru bunul X avem urmatoarea situatie (tabelul 2.3):

    Cererea 51531sgg13ior4z pietei

    (Kg/luna)

     

    1,5

    3,5

    5,5

    8,0

    11,0

    Cererea 51531sgg13ior4z individua-

    la nr. 2 (Kg/luna)

     

    0,5

    1,5

    2,5

    3,5

    4,5

    Cererea 51531sgg13ior4z individua-la nr. 1 (Kg/luna)

     

    1

    2

    3

    4,5

    6,5

    Pret /Kg

     

     

    5

    4

    3

    2

    1

     

     

     

     

     

    Tabel 2.3

    Aceasta situatie se va regasi in curba cererii de piata (fig. 2.3.1).

    Cererea 51531sgg13ior4z pietei, la fel ca si cererea individuala, este influentata de factorii

    1 2 3 4 5 6 7

    0

    C1

    5

    4

    3

    2

    1

    1 2 3 4 5 6 7

    0



    C2

    5

    4

    3

    2

    1

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

    0

    C

    5

    4

    3

    2

    1

    =

    +

    Fig 2.3.1

    prezentati mai sus. In afara acestor factori, cererea pietii pentru un bun este dependenta si de numarul de cumparatori care intra in calculul sumei cererii. Daca numarul cumparatorilor pentru un bun oarecare creste, in mod corespunzator va creste si cererea pentru bunul respectiv. Evident, curba cererii se va depiasa spre dreapta. Invers , daca numarul cumparatorilor pentru un bun oarecare scade, in mod corespunzator va scadea si cererea pentru bunul respectiv. Curba cererii se va deplasa spre stinga.

    Orisice schimbare in cerere este rezultatul modificarii unuia sau a mai multor factori determinati ai cererii.

    Marimea cererii depinde de nivelul pretului propus la bunul cerut si de cuantumul venitului cumparatorului, respectiv al partii de venit ce poate fi alocata pentru achizitionarea bunului in cauza.

    Dinamica generala a cererii – atit a celei individuale, cit si a celei de piata este una descrescatoare si se inscrie pe o panta de la stinga la dreapta. Aceasta semnifica faptul ca, la o scadere a pretului, cererea sporeste in cantitate. Acest efect al scaderii pretului asupra dinamicii cererii se explica prin legea utilitatii m

    arginale descrescinde, consumatorul cautind maximum de satisfactie din sporirea cantitatilor consumate. O astfel de relatie da forma convexa curbei cererii fata de originea axelor (fig. 2.3.2):

    Pretul Cantitati Puncte

    Cerute din grafic

     

     

    5 2000 A

    4 2800 B

    3 3400 C

    2 4000 D

    1 4200 E

    Fig 2.3.2 Curba cererii

    2000 4000 6000

    5

    4

    3

    2

    1

    0

    A

    B

    C

    D

    E

    P

    Q

    Contractia

    Cererii

    Extinderea

    Cererii

    P

    Fig. 2.3.3 Dependenta cererii de pret

     

    Q

    Generalizind , se poate spune ca marimea cererii pentru un bun variaza in raport invers cu nivelul si modificarea pretului. Relatiile dintre cantitatile cerute dintr-un anumit bun (variabila dependenta) si evolutia pretului mediu (variabila independenta), aceasta se evedentiaza in (fig. 2.3.3):

    Aceste relatii intre dinamica pretului si cea a cantitatilor cerute nu se regasesc identic in toate cazurile, la toate bunurile. De regula, natura bunurilor si cea a nevoilor umane fac ca aceste relatii sa fie foarte specifice. De exemplu, intr-un anume fel se prezinta relatia cantitatea ceruta – pret in cazul bunurilor complementare, si in alt fel in cel al unor bunuri substituibile. In cu totul alt fel, apare relatia respectiva atunci cind este vorba de bunuri derivate.

      1. Notiuni despre elasticitatea cererii.

    Factorii care determina elasticitatea cererii.

    Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea cererii la modificarea unuia din factori de influenta. Cum cererea este, in primul rind, dependenta de pret, elasticitatea ei se raporteaza, in principal, fata de pret.

    Elasticitatea cererii este prezenta, atunci cind coeficientul de elasticitate este mai mare de cit 1.

    Cererea 51531sgg13ior4z este elastica - atunci cind la un anumit procent de modificare a pretului, procentul de modificare a cantitatii cerute este mai mare.

    Cererea 51531sgg13ior4z este inelastica – atunci cind la un anumit procent de modificare a pretului rezulta un procent mai mic de modificare a cantitatii cerute.

    La procentul de modificare a pretului corespunde acelasi procent de modificare a cantitatii cerute, se spune ca cererea are elasticitateunitara, deoarece coeficientul de elasticitate (Ce) este egal cu 1.

    Deci, elasticitatea cererii fata de pret exprima raportul dintre miscarea cererii si modificarea preturilor, proportia modificarii cererii in conditiile cresterii sau scaderii pretului cu un procent.

    Elasticitatea cererii se poate determina nu numai in functie de pret, dar si de venit. Ea reflecta proportia in care cererea pentru diverse produse se schimba odata cu modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor, ceilalti factori raminind constanti. Fenomenul elasticitatii fata de venit este o manifestare a legitatilor din sfera consumului, care determina o anumita ierarhizare a nevoilor fiecarei categorii de populatie la un anumit nivel al veniturilor.

    Elasticitatea cererii, mai precis cunoasterea ei, prezinta o semnificatie deosebita in cadrul orientarii agentilor economici. Interesul lor este sa-si maximizeze profitul, deci in conditiile de pret existente pe piata, ei pot sa-si adapteze deciziile cu privire la productie, corespunzator raportului existent intre venitul total si elasticitate.

    Specialistii in domenuiu, evidentiaza existenta a trei factori principali :

    1. Gradul de substituire al produselor . Daca pretul unui bun oarecare creste el devine mai scump fata de bunurile substituibile lui. Este firesc ca cererea pentru acest bun sa scada si, in mod corespunzator, sa creasca cererea pentru bunurile substituibile. Invers, daca pretul unui bun scade, el va deveni mai ieftin decit bunurile substituibile lui. In acest caz, cererea pentru el va creste si, in mod corespunzator, va scadea cererea pentru bunurile substituibile.

    Cu cit gradul de substituire in raport cu un bun oarecare este mai mare, cu atit va fi mai mare elasticitatea cererii pentru bunul respectiv. Invers, cu cit gradul de substituire este mai mic, cu atit va fi mai mica elasticitatea cererii pentru bunul respectiv.

    2.Ponderea venitului cheltuit pentru cumpararea unui bun in totalul veniturilor. In general, cererea pentru un bun este mult mai elastica, cu cit este mai mare parte din venit alocata pentru cumpararea bunului respectiv (celelalte conditii ramin neschimbate). Desigur, exista diferentieri intre bunuri din acest punct de vedere. Sunt bunuri pentru care creste ponderea cheltuielilor pentru cumpararea lor pe masura ce creste venitul si bunuri a caror pondere scade pe masura ce creste venitul. De exemplu, in conditiile unor venituri banesti mari, ponderea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri alimentare, sau chiar de bunuri materiale se reduce, in schimb creste ponderea cheltuielilor pentru servicii social-culturale, bunuri de lux, s.a.

    3.Perioada de timp de la schimbarea pretului. Cind pretul unui bun

    oarecare se modifica este necesar sa treaca un anumit timp pina ce toti cumparatorii vor cunoaste noua situatie si, mai ales, pina ce asi vor adapta comportamentul lor de consumatori ai bunului respectiv. Deci, elasticitatea cererii pentru un bun va fi mai mare intr-o perioada lunga de timp, decit intr-o perioada scurta, deoarece cumparatorii au mai mult timp sa se adapteze la schimbarea de pret.

     

     

    3. Oferta

      1. Concept. Legea ofertei

    Oferta reprezinta cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent

    economic este dispus sa o ofere spre vinzare intr-o anumita perioada de timp. Oferta ca si cererea se refera la un pret anume, si poate fi privita ca oferta a unui bun, a unei industrii, a unei firme si ca oferta totala de piata. Desigur,in functie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate sa difere de cantitatea oferita.

    Oferta, ca si cererea, este si ea functie de pret. Ea pune in evidenta diversele cantitati de bunuri pe care vinzatorii sunt dispusi sa le vinda la diverse preturi date. Deci, intre evolutia pretului unitar al unui bun si oferta pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate. Aceasta relatie este exprimata sintetic de legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.

    Legea ofertei arata ca ofertantii sunt dispusi sa ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, la un pret mai mare, de cit la unul mai mic. Curba ofertei arata ca nivelul de pret este necesar pentru a-l determina pe ofertant sa ofere o anumita cantitate de bun.

    Exemplu: Presupunem ca avem urmatoarele date (tabelul 3.1):

    Tabel 3.1

    Oferta individuala pentru bunul X

    Pret / kg ($) Cantitatea oferita

    In kg/luna

     

    5 1200

    4 1100

    3 900

    2 600

    1 200

    Grafic, relatia dintre pretul unitar si cantitatea oferita, este reprezentat in (fig. 3.1.1):

    Fig 3.1.1

    200 400 600 800 1000 1200



    0

    5

    4

    3

    2

    1

    O

    Asadar, curba ofertei pune in evidenta cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus sa o ofere, intr-o anumita perioada de timp, la diferite niveluri de preturi. Altfel, se poate spune, ca ea arata care este pretul la care ofertantul este dispus sa ofere diferite cantitati dintr-un bun oarecare, intr-o anumita perioada.

    Forma curbei arata clar ca daca pretul bunurilor creste, ofertantii vor aduce mai multe bunuri pe piata si invers, daca pretul scade, ofertantii vor aduce mai putine bunuri pe piata. Cresterea pretului influenteaza profitul si ofertantul este motivat in a produce mai mult si a oferi spre vinzare mai mult. Acesta este un motiv important care face ca inclinatia curbei ofertei sa fie in sus si spre dreapta. Un alt motiv este faptul ca de la un anumit punct, cresterea productiei determina majorarea costului pe unitate de produs. Acest lucru se datoreste faptului ca unii factori (cladri, utilaje, masini, etc.) nu pot sa creasca intr-o perioada scurta de timp. De aceea, orice crestere a productiei prin atragerea de mai multi factori variabili (munca, materiale, etc.) suprasolicita factorii fizici (cladiri, utilaje, etc.) cauzind congestionari si gituiri ale productiei. Productivitetea muncii se reduce si costul pe unitate de produs aditional creste. Este firesc, ca pretul sa fie mai mare astfel ca producatorii sa fie motivati sa produca aceste bunuri aditionale.

    Curba ofertei, ca si curba cererii, se poate determina pentru un ofertant anume, cit si pentru toti ofertantii unui anumit produs .

    Oferta este adesea identificata cu productia si factorii care influenteaza nivelul, structura si calitatea acesteia vor influenta nuvelul, structura si calitatea ofertei. Oferta poate fi analizata prin caracteristici asemanatoare celor ale cererii. Ea poate fi prezentata grafic, tabelar si cu ajutorul functiei. Intre oferta si pret exista o relatie directa in sensul ca oferta creste pe masura ce sporeste pretul. Deplasarea curbei ofertei spre stinga semnifica reducerea cantitatii de produse vindute si, invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta are ca rezultat reducerea preturilor pentru cantitatea data de bunuri.

    Realizarea ofertei are loc prin confruntarea sa cu cererea in cadrul tranzactiilor comerciale. Oferta apare sub diferite forme. Pe baza unor criterii complexe, ea poate fi de marfuri corporale si de servicii; ferma sau facultativa; angajament sau cu termen fix; cu grad mediu de complexitate si de complexitate superioara; interna sau externa, etc. In functie de continutul bunurilor, oferta poate fi de: bunuri independente (confectii), bunuri complementare (miere si propolis), mixta.

    Oricare ar fi forma si tipul ei, oferta se afla in relatie directa cu nivelul si modificarea pretului. Daca pretul unei marfi creste, celelalte conditii raminind neschimbate, vinzatorul este dispus sa cedeze cantitati in plus pe piata; evident, in limitele stocului existent la bunul sau la bunurile in cauza. Dimpotriva, in situatia in care pretul scade, vinzatorul tinde sa reduca oferta.

    P

    Contractia si extinderea ofertei sunt prezentate in (fig. 3.1.2)

    Fig. 3.1.2 Dependenta ofertei de pret

    4

     

    3

     

    2

     

    1

    0

    1 2 3 4 5 6 7 8

    Q

    Extinderea

    ofertei

    Contractia

    ofertei

    Cresterea ofertei o data cu sporirea pretului are loc numai daca vinzatorul dispune de stocuri in depozit (pe termen scurt) sau daca el dispune de resurse cu care sa suplementeze loturile de marfuri oferite (pe termen mediu). Pe de alta parte, oferta nu poate fi redusa substantial atunci cind preturile scad notabil. Aceasta mai ales daca marfa este perisabila sau nedepozitabila. Comportamentul producatorului in raport de modificarea pretului nu este legat doar de posibilitatile lui de a produce, ci si de costurile de productie pe care acesta le are sau le poate avea.

    Legea generala a ofertei exprima acea situatie relationala in care, la un anumit nivel al pretului, se ofera o anumita cantitate de bunuri.

      1. Factorii ce influenteaza asupra ofertei

    Oferta, ca si cererea, este determinata,in dimensiunea ei, de o serie de

    factori. Cei mai importanti sint urmatorii: a) pretul resurselor ( a factorilor de productie ); b) pretul altor bunuri; c) tehnologia; d) numarul de ofertanti; e) perspectivele pietei; f) costul productiei; g) taxele si subsidiile; h) evenimente naturale si social-politice.

    a) Pretul resurselor.Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs, sint dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv inregistreaza o deplasare spre dreapta ( fig.3.2).

    Fig 3.2

    200 400 600 800 1000 1200

    5

    4

    3

    2

    1

    02

    01

    03

    Invers, daca pretul unuia sau a mai multor factori de productie creste, atunci va creste costul de productie si ofertantul nu va fi dispus a produce o cantitate mai mare. Drept consecinte, curba ofertei se va deplasa spre stinga.

    b) Pretul altor bunuri. Factorii de productie sint atrasi spre acele activitati de productie unde ei sint platiti la un pret ridicat. Daca pretul productiei X creste, este firesc ca sa se inregistreze o atragere a factorilor de productie spre acest produs, deci curba ofertei la acest produs se va deplasa spre drearta, si invers.

    c) Tehnologia. Introducerea tehnologiei noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii si, implicit, reducerea costului de productie. In acest caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta, deoarece producatorii sint motivati a produce mai mult. Descresterea productivitatii muncii, duce la cresterea costurilor de productie si evident efectul va fi negativ asupra ofertei, deci curba ofertei se va deplasa spre dreapta.

    d) Numarul de ofertanti. Curba ofertei pietei ( a tuturor firmelor dintr-o anumita ramura care produc acelasi produs ) se va deplasa spre dreapta, daca in ramura vor intra noi firme si invers.

    e) Perspectivele pietei. Daca in perspectiva se asteapta, intr-o anumita ramura, la scaderea sau chiar la oprirea productiei ( o greva ), in prezent ofertantii vor produce mai mult pentru a contracara efectele actiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Daca ofertantii se asteapta la o crestere a pretului in viitor, atunci in prezent vor reduce productia pentru a o creste in viitor. Deci, curba ofertei se va deplasa spre stinga.

    f) Costul productiei. Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste si invers, cresterea costului va aduce la scaderea ofertei. Specialistii considera ca evolutia costului reprezinta unul din factorii principali care actioneaza asupra ofertei. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta daca costul scade si invers.

    g) Taxele si subsidiile. Firmele platesc taxe asupra profitului obtinut. Daca taxele pe profit se majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre stinga. Invers, daca se inregistreaza o reducere a taxelor pe profit, se va inregistra o crestere a ofertei si deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni sa sustina unele firme sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu alocatii de la bugetul statului, respectiv cu subsidii. In aceasta situatie, oferta va creste si evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta.

    h) Conditiile naturale reprezinta un factor important care, in multe ramuri, influenteaza marimea ofertei. De asemenea, anumite evenimente naturale intimplatoare actioneaza, de regula, in directia reducerii ofertei. Conditiile social-politice isi pun si ele amprenta asupra intregii activitati economice. Daca acestea sint favorabile ( stabilitate politica, cadru juridic adecvat, etc.) atunci oferta va creste, daca nu, oferta va inregistra o reducere.

    Insumarea algebrica a influentei absolute sau relative a fiecarui factor de actiune, in conditiile aceluiasi pret, da ca rezultat modificarea totala a ofertei.

    Orice modificare de-a lungul curbei ofertei pune in evidenta schimbarea pretului bunului respectiv, asociata cu schimbarea in cantitatea de bun oferita. Deci, schimbarea in cantitate se vede pe curba fixa. Modificarile determinate de factorii amintiti mai sus, duc la schimbarea pozitiei curbei, spre stinga sau spre dreapta. Deci, schimbarea in oferta are ca efect modificarea pozitiei curbei.

    3.3. Notiuni despre elasticitatea ofertei. Factorii care determina elasticitatea ofertei.

    Ca si in cazul cererii, elasticitatea ofertei pune in evidenta gradul de modificare a ofertei in conditiile schimbarii pretului, sau a oricareia din conditiile ofertei.

    Oferta este mai elastica cu cit este mai mare modificarea in cantitatea produsa de ofertanti. Deci, cu cit este mai mare elasticitatea ofertei, cu atit va fi mai mare raspunsul in cantitate la modificarea pretului. Oferta este elastica atunci cind coeficientul de elasticitate (Ceo) este mai mare decit 1. Oferta este inelastica atunci cind coeficientul de elasticitate este mai mic decit 1. Elasticitatea este unitara atunci cind Ceo= 1.

    Ccunoasterea elasticitatii ofertei prezinta interes pentru agensii economici deoarece, pornind de la preturile de piata ale bunurilor, ea reflecta posibilitatea adaptarii ofertei la cerere. Factorii cei mai importanti care determina elasticitatea sint:

    1) Gradul de substituire. Cind pretul unui produs creste, este profitabil a se produce o cantitate mai mare din bunul respectiv. Cresterea cantitatii oferite dintr-un bun, cind pretul lui creste, depinde, intr-o anumita masura, de cit de usor se pot atrage factorii de productie de la alte utilizari. Aceasta este in functie de usurinta adaptarii factorilor de productie respectivi la productia bunului fara discutie, deci de usurinta trecerii lor de la producerea unor bunuri anumite la producerea bunului respectiv. Cu cit este mai mare gradul de substituire a factorilor de productie de la productia unui bun la productia altor bunuri, cu atit va fi mai mare elasticitatea ofertei bunului respectiv;

    2) Costul productiei. Daca pe piata pentru un bun oarecare se inregistreaza o crestere a cererii la acelasi nivel de pret, oferta va creste numai daca costul total mediu nu creste. Acesta depinde de pretul factorilor de productie. Cresterea pentru bunul respectiv a ofertei va duce inevitabil la cresterea cererii pentru factorii de productie utilizati la producerea lui, ceea ce va antrena cresterea pretului la acesti factori si implicit cresterea costului total mediu a produsului in discutie. In acest caz, oferta va scsdea. Deci, atunci cind costul creste se va inregistra o scadere a elasticitatii ofertei, iar atunci cind costul scade se va inregistra o crestere a elasticitatii ofertei;

    3) Timpul, respectiv perioada de timp de la modificarea pretului. Acest factor se afla intr-o relatie strinsa cu gradul de substituire. Cu cit aceasta perioada de timp este mai mare, cu atit pot fi mutati mai multi factori de productie de la o activitate productiva la alta.

    Cantitate

    P1

    P0

    oferta elastica

    oferta inelastica











    Copyright © Contact | Trimite referat


    Ultimele referate adaugate
    Mihai Beniuc
       - Mihai beniuc - „poezii"
    Mihai Eminescu Mihai Eminescu
       - Mihai eminescu - student la berlin
    Mircea Eliade Mircea Eliade
       - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
    Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
       - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
    Emil Girlenu Emil Girlenu
       - Dragoste de viata de Jack London
    Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
       - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
    Mircea Eliade Mircea Eliade
       - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
    Mihai Eminescu Mihai Eminescu
       - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
    George Calinescu George Calinescu
       - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
    Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
       - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











    Scriitori romani