REFERAT LA METODE, INSTRUMENTE SI TEHNICI DE PLATA - CECUL referat






CAPITOLUL I



Dupa primul razboi mondial, pe plan international s-a incercat unificarea legislativa a normelor de drept din diferite tari de catre Comitetul Economic de pe langa Liga Natiunilor (1928), elaborandu-se un proiect unificat de norme privind utilizarea cecului. La acesta s-a adaugat “Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cecului” (Geneva, 19 Martie 1931) si “Conventia menita sa reglementeze unele conflicte de legi in materie de CEC” (Geneva, 19 Martie1931).



Aceste reglementari au ramas cu caracter orientativ, in toate tarile respectandu-se notiunile, elementele de baza, regimul practic de folosire fiind insa determinat de legislatia specifica fiecarei tari.

Astfel in tara noastra Legea nr. 59/34 asupra cecului este realizata dupa legea elvetiana in materie – Romania fiind semnatara a conventiilor de la Geneva din 1931- care la randul ei cuprinde clauzele preluate din proiectul unificat elaborat de Liga Natiunilor in 1928.

Reglementarile din 1934 au fost modificate atat din punct de vedere tehnic – bancar, cat si din punct de vedere juridic, prin Legea nr. 83 asupra cecului, din octombrie 1994.

In afara celor doua legi mai sus mentionate, in Romania, la baza unei bune functionari a cecului barat stau si urmatoarele norme emise de Banca Nationala:

normele cadrul nr. 7/94 privind comertul facut de societati bancare si celelalte societati de credit cu cecuri;

normele tehnice nr. 9/94 privind cecul

Regulamentul Bancii Nationale nr 10/94 privind compensarea multilaterala a platilor intrabancare fara numerar pe suport hartie.

Conform punctului 4 din Legea 59/34, cecul este instrument de plata prin care persoana numita tragator (emitentul cecului), da ordin unui tras (intotdeauna in cazul cecului acesta este o banca, unde tragatorul are deschis un cont) sa plateasca in favoarea unei terte persoane – beneficiar – o suma de bani de care tragatorul dispune in momentul respectiv.

Astfel, fiecare persoana cunoscandu-si drepturile si indatoririle de la inceput poate efectua toate operatiunile legate de acest instrument, in nume propriu (tragatorul emite cecul > trasul il plateste > posesorul (beneficiarul) il incaseaza).

Din punct de vedere comercial, tragatorul este cumparatorul sau beneficiarul prestarii unui serviciu (debitorul), trasul este banca ce urmeaza sa plateasca suma inscrisa pe cec, beneficiarul avand rolul de vanzator.

Pentru a putea fi considerat un inscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie completat conform articolul I din Legea 59/34 asupra cecului.

Astfel, cele 7 elemente obligatorii ale cecului, trebuiesc scrise in cele 8 zone (anexa I), astfel:

In zona I va figura denumirea si/sau sigla societatii bancare strase, aceasta fiind cea care va pune la dispozitia clientului sau carnetele de cecuri.

Acestea vor avea seria si numarul cecului pretiparite. Pentru acordarea carnetelor de cecuri clientii sunt selectati, ei nefiind acceptati de banca fara un contract prealabil. Acest lucru, este realizat cu ajutorul CIP-ului (Centrala Incidentelor de Plati). Daca respectivul client figureaza ca rau platnic, banca il va refuza, neavand nevoie de astfel de clienti;

Zona 2 cuprinde denumirea de CEC in partea de sus, si ordinul neconditionat de plata pentru o suma de bani determinata, inscrisa pe cec in litere;

Cea de-a 3-a zona va fi cea unde va fi mentionat locul platii – localitatea unde va avea loc plata;

Data si locul emiterii, scrise alaturat, vor fi completate in zona 4. Data trebuie sa fie posibila, certa si unica;

Suma in cifre si moneda, vor fi trecute in zona 5. Suma in cifre trebuie sa corespunda cu suma in litere scrisa in zona 2;

Zona 6 este completata cu datele de identificare ale tragatorului. Persoanele juridice vor mentiona in aceasta zona numele conform celui inregistrat la Registrul Comertului, iar persoanele fizice numele si prenumele, asa cum sunt inscrise in BI. Emitentul este obligat sa semneze cecul numai cu pixul sau cu stiloul cu cerneala de culoare albastra sau neagra. Nu este acceptata aplicarea unei stampile care sa cuprinda datele cerute, semnatura trebuind sa fie autografa. Nerespectarea acestei cerinte duce la anularea cecului;

Zonele 7 si 8 sunt reprezentate de o banda alba care contine date, citirea acestora urmand a se face cu un dispozitiv de citire. Sunt situate in partea inferioara a cecului;

Zona 7 va cuprinde:  

a)     numarul contului beneficiarului;

b)     unitatea societatii bancare unde acesta are deschis contul

c)     codul acestuia

Aceste spatii vor fi completate de beneficiar;

Zona 8 va cuprinde:

a)     numarul contului tragatorului

b)     codul unitatii bancii trase

Aceste date sunt pretiparite in momentul in care tragatorul primeste carnetul de cecuri de la unitatea bancara al carui client este. 




CAPITOLUL II



Schema de circulatie a cecului este prezentata in anexa a2a a lucrarii. Etapele schemei de circulatie sunt prezentate astfel:

in baza unui disponibil constituit la banca sa, tragatorul primeste de la acesta un carnet de cecuri;

intre tragator si beneficiar se incheie un contract de vanzare cumparare avand ca obiect active transferate sau servicii prestate;

tragatorul emite cecul prin care da ordin bancii sale sa plateasca la prezentare posesorului sau, suma inscrisa pe cec;

beneficiarul cecului il emite spre incasare bancii initiatoare, urmand ca acesta sa-l trimita prin canal intrabancar, bancii prezentatoare-5

in cadrul sedintei de verificare a instrumentelor de plata de debit (11.30-12.00), banca prezentatoare prezinta bancii destinatare cecul spre verificare;

unitatea bancara destinatara verifica disponibilul din contul tragatorului si accepta sau refuza plata;

trasul debiteaza, in cazul acceptarii, contul tragatorului, comunicand apoi bancii beneficiarului informatiile privind acceptarea de plata a cecului;

daca tragatorul nu are disponibil in cont, banca il va reclama la CIP, aceasta din urma amendand titularul contului si interzicandu-i ca timp de 1an sa nu mai completeze un cec barat;

10- banca destinatara remite cecul bancii primitoare;

11- banca beneficiarului (banca prezentatoare) introduce scriptic cecul in compensare. Cecul este compensat si in aceeasi zi banca beneficiarului crediteaza contul clientului sau cu suma inscrisa pe cec;

12- creanta beneficiarului asupra tragatorului se stinge.



CAPITOLUL III





Fiind un instrument de plata la vedere, cecul nu poate fi acceptat, conform articolului 4 din Legea 59/34 asupra cecului, insa poate fi certificat. Astfel beneficiarul are confirmarea trasului ca tragatorul are in cont disponibilul necesar platii si ca plata poate avea loc la simpla prezentare.


Certificarea unui cec poate fi ceruta de:


tragator, inainte de a-l da la plata;


beneficiar, inainte de a se prezenta la plata.



Daca cecul a fost certificat, trasul are obligatia sa asigure beneficiarului suma respectiva, iar tragatorul sa refuze alte plati ce duc la micsorarea disponibilului necesar.


Astfel ca, in caz de neplata, trasul este obligat sa despagubeasca beneficiarul – posesorul cecului – care a suferit o dauna.


CAPITOLUL IV







Instrumentul de plata de debit este instrumentul de plata, care circula de la unitatea bancara a beneficiarului catre unitatea bancara a tragatorului, rezultatul fiind debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului.


Unitatea bancara a beneficiarului

 

Unitatea bancara a tragatorului

 
cecul

banii




Instrumentele de plata procesabile prin compensare multilaterala sunt, conform Regulamentului 10/94, ordinul de plata si cecul barat.


Tot Regulamentul 10/94 a fost cel care a impus pentru cecul barat patru reguli obligatorii:


cecul barat este numai instrument de plata;


cecul barat este decontat numai prin intermediul caselor de compensati in cazul platilor interbancare;


cecul barat este platit numai de titularul de cont curent deschis la societatea bancara;


transferul debitului presupune ca initierea decontarii se face de catre beneficiar prin banca sa.

Participantii pusi in legatura sunt in numar de trei daca, tragatorul si beneficiarul au conturi curente deschise la: - aceeasi societate bancara

-aceeasi unitate bancara

-unitati bancare diferite care apartin

aceleiasi societati bancare.

Daca este vorba de o plata interbancara, participantii vor fi in nr. de 5.


Casa de compensatie

 
BNR


Banca trasa

 

Banca Beneficiarului

 







Beneficiar Tragator


Cecul barat nu este acceptat in compensare decat insotit de un borderou de incasare a cecurilor, completat in prealabil de beneficiar. Acesta trebuie sa completeze borderourile de incasare a cecurilor.


v    nr de cont                           Unitatii bancare a beneficiarului

v    denumirea

v    nr si seria cecului

v    numele al tragatorului

v    nr de cont

v    denumirea Unitatii bancare trase

v    suma

v    semnatura autorizata             beneficiarului

v    stampila

(in cazul persoanelor fizice, este suficienta semnatura – fara stampila beneficiarului).


Dupa completarea borderoului de beneficiar, se confirma data punerii la unitatea bancara prin aplicarea stampilei de ghiseu. Borderoul este completat in trei exemplare care au urmatoarea destinatie:

beneficiarul pastreaza primul exemplar

unitatea bancara initiatoare al doilea exemplar

al treilea exemplar este prezentat in cadrul sedintei de compensare de unitatea bancara prezentatoare unitatii bancare primitoare, el ramanand dupa incheierea sedintei la unitatea bancara prezentatoare.


Daca :

nu au fost completate toate rubricile

sunt modificari sau adaugari

nu sunt insotite de borderouri de incasare a cecurilor,  agentii de compensare ai unitatii bancare primitoare pot exclude cecurile din compensare.









CAPITOLUL V



Sedinta de compensare, are loc in fiecare zi lucratoare in 2 etape, intre orele 10-11.30.

Pana la ora 10, cand incepe sedinta de compensare, are loc pregatirea sedintei de compensare.

Instrumentele de plata sunt grupate de catre unitatile bancare initiatoare (prezentatoare) pe unitati bancare destinatoare (primitoare) si, in cadrul acestora, pe instrumente de plata de debit, de credit, in pachete de maxim 100 de bucati, pachete introduse in plicuri special sigilate.

Fiecare pachet este insotit, in mod obligatoriu, de o banda de control totalizatoare a sumelor inscrise pe instrumentele pe care le contine.

Totalul fiecarei benzi de control, este preluat intr-o Dispozitie Centralizatoare de Incasare. Acestea se emit in numar de 4 (la CEC), avand acelasi continut dar destinatii si culori diferite, si anume:

exemplarul 4 – vernil – este pastrat de unitatea prezentatoare;

exemplarul 3 – roz – este remis unitatii bancare primitoare, fara a fi introdus in compensare (in sedinta de verificare)

exemplarul 2 – roz – este remis in ziua compensarii Unitatii bancare primitoare;

exemplarul 1 – alb – este remis inspectorului de compensare al BNR, in cadrul sedintei de compensare.


La aceasta dispozitie se anexeaza lista cecurilor amanate la compensare, remisa de unitatea bancara primitoare in sedinta de compensare precedenta.

Dispozitiile centralizatoare sunt obligatoriu dactilografiate. Pe baza acestor dispozitii, unitatea bancara prezentatoare, completeaza cate un Borderou al Dispozitiilor Centralizatoare de Incasare pentru fiecare unitate bancara primitoare.

Acesta trebuie intocmit in trei exemplare, avand aceeasi destinatie cu dispozitiile centralizatoare de incasare, si anume:

unitatea bancara prezentatoare

unitatea bancara primitoare, in cadrul sedintei de compensare

inspectoratului de compensare, in timpul sedintei de compensare

Instrumentele de plata sunt analizate de unitatile bancare primitoare (destinatare) si apoi acceptate sau refuzate.

Cecul poate fi acceptat partial de unitatea bancara destinatara, in limita disponibilului existent in comtul tragatorului. Refuzul partial al unui cec se poate face de unitatea bancara destinatara, doar din motivul inexistentei in ziua respectiva a unui disponibil suficient in contul platitorului. El poate fi facut doar pentru diferenta dintre suma mentionata in cec si disponibilul existent in contul platitorului.


Cecurile pot fi refuzate la plata, daca:

nu sunt completate corespunzator

contin modificari, adaugiri, diferite conditionari

nu sunt insotite de borderouri de incasare

pachetul contine cecuri a caror unitate bancara destinatara nu este cea la care a ajuns

clientul platitor nu are in cont disponibilul necesar.

Refuzul de plata are loc in ziua compensarii, deoarece ele au fost prezentate anterior in vederea verificarii. Numarul maxim de refuzuri la plata este 100.       Fiecare cec refuzat, va fi insotit de un formular de justificare a refuzului, completat fara abrevieri.

Completat intr-un singur exemplar, el este remis impreuna cu instrumentul de plata refuzat unitatii bancare initiatoare.

Daca refuzul este partial, formularul de justificare a refuzului va fi completat in 2 exemplare. Unul ramane la unitatea bancara primitoare, al doilea este remis unitatii bancare initiatoare.

Atat formularele de justificare a refuzului cat si cecul vor avea mentionate suma acceptata la plata in cifre si litere, certificate prin semnatura si stampila aplicata pe cec, de agentul de compensare al unitatii bancare primitoare.

Formularele vor fi insotite de o banda de control centralizatoare a sumelor inscrise pe cecurile refuzate.


Refuzul va fi intocmit in 3 exemplare, cu urmatoarele destinatii:


exemplarul 1 – alb – inspectorului de compensare in cadrul sedintei de compensare;

exemplarul 2 – roz – unitatii bancare primitoare in cadrul sedintei de compensare;

exemplarul 3 – vernil – este pastrat de unitatea bancara initiatoare a refuzului.

Compensarea cecurilor poate fi amanata de unitatea bancara primitoare in cazul in care nu dispune de datele necesare acceptarii sau refuzarii lor. In acest caz ele vor fi penalizate. Unitatea bancara primitoare poate apela la aceasta procedura maxim 3 zile lucratoare, in a patra ea avand obligatia de a accepta sau refuza respectivul cec.

Pe baza refuzurilor unitatea bancara prezentatoare, completeaza cate un borderou al refuzurilor la plata pentru fiecare unitate bancara primitoare. Acesta va fi intocmit in trei exemplare.


Ultima operatiune ce are loc in vederea pregatirii operatiunii de compensare este completarea Formularului de Compensare.

Pe baza borderourilor dispozitiilor centralizatoare de incasat se va completa rubrica “ Sume de incasat “, iar pe baza formularului de refuz la plata, rubrica “Sume de platit refuzate”.

In partea a doua a sedintei de compensare, ce are loc intre orele 11.00 – 11.30, se realizeaza schimbul reciproc de plicuri continand refuzurile aferente cecurilor, care au fost prezentate anterior si care sunt compensate in cadrul sedintei respective.


Agentii de compensare desigileaza plicurile si verifica daca:

unitatea bancara pe care o reprezinta este destinatara de drept a refuzului;

numarul de cecuri refuzate este corect;

totalurile de pe benzile de control al refuzurilor este corect.


Inspectorul de compensare preia de la agenti totalurile sumelor de platit refuzate si soldurile din formularele din compensare, inscriindu-le in formularul de compensare centralizator.

Totalul general al sumelor de incasat refuzate si totalul soldurilor debitoare sa fie identic cu totalul soldurilor creditoare.

Dupa incheierea compensarii multilaterale, intre orele 11.30 – 12.00 are loc sedinta de verificare a instrumentelor ce vor fi compensate in ziua urmatoare.


Deci:

CECURI

(pachete de maxim 100 instrumente)

 

Borderou al dispozitiilor Centralizatoare de incasare

 




Banda de control

 

Formularul de refuz la plata



 

Cecuri si justificarea raspunsului la plata

 

FORMULAR  DE COMPENSARE


Sume de                               Sume de

incasat platit

refuzate        

 

Banda de control

 



















Formularul de compensare se intocmeste in 2 exemplare (alb, vernil).Primul ii revine inspectorului de compensare la sfarsitul sedintei de compensare si al doilea este pastrat de unitatea bancara initiatoare.

Dupa finalizarea formularului de compensare, agentii de compensare se indreapta spre sala de compensare cu plicuri continand:

pachete cu cecuri

borderourile dispozitiilor centralizatoare de incasat

refuzul si formularul de compensare


La ora 10 incepe prima parte a sedintei, intre agenti, de compnsare a tuturor unitatilor bancare care participa la sedinta se realizeaza schimbul reciproc de plicuri ce contin pachetele cu cecuri si borderourile.


Fiecare agent le desigileaza si verifica:

daca unitatea bancara pe care o reprezinta este primitoarea de drept a cecurilor;

numarul instrumentelor de plata pe care le contine fiecare pachet;

totalul benzilor de control al pachetelor;

sumele preluate in borderourile dispozitiilor centralizatoare de incasare si totalurile acestora;


Inspectorul de compensare preia de la fiecare agent totalurile obtinute prin adunarea sumelor de incasat si sumele de platit, inscriindu-le in Formularul de Compensare Centralizator.


Pentru ca prima parte a sedintei de compensare sa se incheie este obligatoriu ca cele 2 totaluri generale sa fie identice.

Total general

Sume de incasat

 

Total general

Sume de platit

 


INSTITUTUL BANCAR ROMAN

COLEGIUL BANCAR






INSTRUMENTE SI TEHNICI DE PLATA



CECUL DECONTAT

IN COMPENSARE MULTILATERALA










STUDENT,

MIHAELA MARCU

GR.311 – anul II

Frecventa redusa




loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani