fIntegrarea economiei romanesti in organismele si structurile europene referat




Integrarea economiei romanesti in organismele si structurile europene referat






  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s



  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

Integrarea economiei romanesti in organismele si structurile europene

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

1. Scurt istoric al Uniunii Economice si Monetare

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

Uniunea Europeana este rezultatul eforturilor depuse incepand din anii 1950 de catre promotorii Europei Comunitare. Ea reprezinta cea mai avansata organizatie de integrare multilaterala, avand posibilitatea de actiune atat in domeniul economic, social si politic, cat si in domeniul drepturilor omului si al relatiilor externe ale celor 15 state membre.

Tratatul de la Paris din 1951 a intemeiat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), iar tratatul de la Roma din 1957 Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA), constituind impreuna Comunitatile Europene. Tratatul de la Roma a fost modificat in 1986, prin semnarea Acordului Unic European, si in 1991, prin semnarea Tratatului asupra Uniunii, adoptat la Maastricht.

Toate aceste acte din 1951, 1957, 1986 si 1991 constituie baza constitutionala a ceea ce numim, in prezent, Uniunea Europeana (UE), stabilind intre statele membre legaturi juridice care merg dincolo de relatiile contractuale intre statele suverane.

Potrivit tratatului de la Roma (1957) si a dispozitiilor adoptate ulterior de catre institutiile sale, Uniunea Europeana urma sa se realizeze treptat, pe etape, mai intai sub forma unei uniuni vamale si apoi a unei uniuni economice si monetare, implicand, in prima etapa, asigurarea liberei circulatii a marfurilor, iar in a doua etapa libera circulatie a capitalurilor, serviciilor, fortei de munca si adoptarea monedei unice in teritoriul comunitatii. Intr-o etapa viitoare se prevedea si realizarea uniunii politice a tarilor membre.



In conceptia Tratatului de la Roma, uniunea economica si monetara implica pe langa unificarea politicilor economice generale si sociale ale tarilor membre si o convertibilitate reciproca totala si ireversibila a monedelor tarilor membre si apoi punerea in circulatie a unei monede unice. Prevederile referitoare la uniunea economica si monetara aveau un caracter general, sarcina concretizarii lor revenind organelor comunitare create ulterior. Se aprecia ca Uniunea vamala este o realizare prea fragila, singura nefiind in masura sa sustina edificarea pietei unice si a altor obiective cuprinse in tratat, fapt ce impunea ca uniunea economica sa treaca printr-o uniune monetara.

Daca pana in 1970 nu s-au intreprins masuri pe linia realizarii uniunii monetare, deteriorarea situatiei monetare pe plan international, precum si masurile luate de SUA pe linia intaririi dolarului american pe piata internationala, au relansat discutiile tarilor comunitare pentru integrarea monetara in cadrul comunitatii prin stabilirea unei identitati monetare proprii in raport cu dolarul. In acest sens, Acordul de la Washington-Smithsonian Agreement – din 1971, restabilea o oarecare ordine in relatiile monetare dintre dolar si monedele europene, fixand noi raporturi privind ratele de schimb, sub forma de paritati. S-a convenit ca monedele tarilor din Comunitatea Europeana sa oscileze in jurul unei marje de 2,25% peste si sub paritatea dolarului, fata de 9% cat era in acel moment.

Deteriorarea continua a situatiei economice si sociale din tarile Uniunii Europene, tulburarile monetare produse pe pietele de schimb, au diminuat, pentru un timp, interesul realizarii Uniunii Monetare. Deci, Planul Werner (1970) {care prevedea realizarea intr-o perioada de 10 ani, in doua etape, a unei uniuni economice si monetare avand ca obiective: asigurarea convertibilitatii depline a monedelor tarilor membre, eliminarea marjelor de fluctuatie a cursurilor valutare si introducerea unei monede unice} n-a putut fi aplicat, singurele realizari mai importante fiind crearea la 24 aprilie 1972 a dispozitivului ,,sarpelui monetar” si infiintarea in aprilie 1973 a Fondului European de Cooperare Monetara (FECOM) care sa se ocupe de finantarea europeana.

Tarile participante la ,,sarpele monetar” si-au luat angajamentul la 24 aprilie 1972 de a nu permite fluctuatii ale cursurilor valutare reciproce mai mari de 2,25% (asa zisa fluctuatie concentrata). Fata de monedele celorlalte tari, membre sau nemembre ale CEE, cursurile valutare din sarpele monetar flotau liber. Acest sistem si-a incheiat activitatea in martie 1979, ca efect al crearii Sistemului Monetar European, al carui obiectiv declarat era crearea unei zone de stabilitate monetara in EUROPA Occidentala, care sa protejeze economiile acestor tari de instabilitatea financiar – monetara internationala si, in mod deosebit, de fluctuatiile puternice ale dolarului american in acea perioada, precum si relansarea procesului de integrare europeana. Sistemul monetar european a insemnat nasterea unei noi monede – ECU (European Currency Unit)- ca unitate de cont. Cursul de schimb al ECU se calculeaza ca o medie ponderata a unui cos valutar alcatuit din monedele statelor comunitare.

ECU – ul constituie un instrument de reglementare a relatiilor monetare dintre bancile centrale, valoare de rezerva si valoare de schimb contra numerar, in cadrul noului mecanism de plati si credit.

Reuniunea la nivel inalt a Uniunii Europene, din 10 decembrie 1991, care a avut loc la Maastricht (Olanda), a decis cea mai importanta reforma din istoria Uniunii. La aceasta reuniune, sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale UE au cazut de acord asupra proiectului de tratat cu privire la Uniunea Economica si Monetara si introducerea monedei unice – EURO.

Trebuie facuta distinctia ca o moneda comuna nu este acelasi lucru cu o moneda unica. Prima, subzista impreuna cu celelalte monede nationale. De exemplu, unitatea de cont ECU creata prin Sistemul Monetar European este o moneda comuna. Moneda EURO, creata prin tratatul de la Maastricht, este o moneda unica.

Referitor la importanta Tratatului de la Maastricht, Jacques Delors aprecia:

,,Paralelismul indispensabil intre economic, social si monetar, legatura irevocabila in ultima faza dintre monede, gestiunea comuna a anumitor politici si abandonarea suveranitatii ce decurge din acestea – toate acestea vor fi realizate prin U.E.M. – ambitie economica profund politica si totodata embrionul clar al unei veritabile Comunitati de destin”.

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s


2. ROMÂNIA SI U.E.M.

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

2.1. Necesitatea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

La 1 februarie 1995 a intrat in vigoare Acordul European ce instituia o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre pe de alta parte. Prevederile acestui acord stipuleaza faptul ca Romania a devenit membru asociat si sunt puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscandu-se ca obiectivul final urmarit de tara noastra este de a deveni membru cu drepturi depline a U.E. si ca asocierea are ca scop sa ajute Romania sa realizeze acest deziderat.

Romania a avut contacte si intelegeri cu U.E. inca din deceniile sase si sapte, cand au fost incheiate acorduri comerciale si tehnice si acorduri prin care beneficia de preferinte vamale comunitare. De abia in anul 1990 a fost semnat Acordul comert, cooperare comerciala si economica intre Romania si U.E., iar din 1991 Romania a devenit beneficiara a asistentei financiare acordata prin Programul PHARE.

Negocierile privind asocierea Romaniei la U.E. au inceput in anul 1992 si s-au finalizat in acelasi an prin parafarea Acordului de la Bruxelles. Parlamentul Romaniei a ratificat Acordul European de asociere la U.E. in 1993.

Asocierea Romaniei la U.E. inseamna pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economica si financiara, in sprijinul restructurarii economiei romanesti, iar in plan politic crearea unui cadru institutional pentru realizarea unui dialog politic permanent intre parti. In cadrul acordului sunt precizate o serie de principii care au in vedere:

  • stabilirea unei perioade de tranzitie de maximum 10 ani, impartita in doua etape, trecerea la cea de a doua facandu-se in urma examinarii Consiliului de asociere a aplicarii pana in acel moment a prevederilor Acordului;

  • asimetria in acordarea de catre parti a concesiilor concretizate prin faptul ca, in timp ce Uniunea isi va realiza angajamentul in prima etapa, Romania si-l va pune in aplicare in a doua ;

  • angajamentul partilor de a se abtine de la introducerea de reglementari care sa vina in contradictie cu prevederile Acordului pana la intrarea in vigoare;

  • disponibilitatea partilor ca pe perioada de tranzitie sa procedeze de comun acord, in functie de conjunctura existenta in sectoarele vizate, la reducerea periodica si analizarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului in aplicarea acestora.

Acordul European de asociere a Romaniei la U.E. cuprinde prevederi pentru fiecare sector principal de activitate:

  • in domeniul schimburilor comerciale bilaterale se prevede crearea intre parti a unei zone de comert liber care se va concretiza prin eliminarea treptata a obstacolelor tarifare si netarifare existente in acest moment in relatiile comerciale dintre Romania si U.E.. Acestea privesc produsele industriale, cu exceptia celor textile si siderurgice, dar si produsele agricole de baza (neprelucrate sau cu grad redus de prelucrare si prelucrate). Zona de comert liber va fi realizata in perioada de tranzitie de maximum 10 ani, in mod gradual. Perioada de tranzitie este asimetrica in ceea ce priveste ritmul reducerii si eliminarii taxelor de catre Romania, oferindu-se astfel tarii noastre o perioada mai lunga de timp pentru deschiderea pietei sale la importurile din U.E. Daca U.E. se obliga sa elimine toate taxele vamale si ingradirile cantitative pana la sfarsitul primei etape a perioadei, Romania va face acest lucru la sfarsitul celei de-a doua etape. Pentru o serie de produse considerate sensibile, acordul cuprinde aranjamente speciale:

  • aderarea Romaniei la U.E. necesita un cadru economic care sa fie compatibil cu functionarea U.E. si cu mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grabirea descentralizarii sectorului de stat si crearea unui puternic nucleu de intreprinderi mici si mijlocii, alinierea tuturor standardelor romanesti la normele comunitare, legarea cursului leului de EURO, precum si realizarea unei modificari de structura a populatiei ocupate in economie, pentru a ne apropia de nivelul tarilor din U.E. ( 10% in agricultura, 30% in industrie si peste 60% in servicii ). Romania va trebui sa aplice acele cai si mijloace care sa duca la relansarea puternica a productiei, la stimularea investitiilor, la cresterea competitivitatii produselor, accelerarea procesului de reforma, la restructurare si privatizare, de modernizare in vederea asigurarii unei macrostabilizari durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale din economie. Trebuie acordata mai multa atentie valorificarii superioare a resurselor, inclusiv cele umane, cresterii productivitatii muncii, evoluarii si folosirii eficiente a potentialului competitiv si creativ al firmelor autohtone.

  • pe plan institutional, organismele centrale precum Banca Nationala, Curtea de Justitie etc. vor trebui sa aiba aceleasi atributii cu acelea din tarile comunitare;

  • in domeniul legislativ vor trebui adoptate acte normative cu caracter economic si pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislatiei existente in U.E., fiecare proiect de lege adoptat trebuind sa cuprinda o precizare, potrivit careia legea este conforma cu legislatia comunitara.

In cadrul cooperarii financiare dintre Romania si U.E., Romania va beneficia de asistenta financiara din partea U.E., sub forma de donatii si imprumuturi, inclusiv imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii, pentru accelerarea si sustinerea proiectului de transformare economica a tarii si pentru a sprijini reajustarea structurala. O destinatie importanta a imprumuturilor o reprezinta diminuarea consecintelor economice si sociale, a costurilor sociale ale tranzitiei la economia de piata.

Asistenta financiara va fi acoperita din doua surse: programul PHARE, in cadrul caruia fondurile alocate sunt nerambursabile potrivit Reglementarii Consiliului U.E.; imprumuturile acordate de Banca Europeana de Investitii pana la expirarea valabilitatii acestora.

In Acord se stipuleaza faptul ca asistenta financiara din partea U.E. va fi evaluata periodic in functie de prioritatile stabilite, de capacitatea de absorbtie a economiei Romaniei, de posibilitatea de rambursare a creditelor, de progresul inregistrat pe linia economiei de piata si in ce priveste restructurarea economica. Pentru a se realiza o utilizare optima a acestor credite se va realiza o coordonare intre contributiile U.E. si cele din alte surse, cum ar fi: finantarea din partea statelor membre, alte tari din G-24, F.M.I., Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.





Acordarea creditelor in cadrul asistentei financiare se va face numai pe baza unor documentatii prezentate de Romania, din care sa rezulte oportunitatea, modul de derulare a investitiei, eficienta economica si efectele sociale defalcate pe diferite etape ale derularii investitiei.

Toate aceste principii ale asocierii trebuie insa transpuse in practica in concordanta cu interesele nationale ale Romaniei. Asocierea si aderarea trebuie sa serveasca promovarii interesului national si dezvoltarii potentialului economic si patrimoniului cultural romanesc.

In ceea ce priveste aderarea Romaniei la U.E., cererea oficiala a fost depusa in anul 1995, fiind a treia tara din cele 10 care si-au depus oficial cererea de aderare : Ungaria, Polonia, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Cehia, si Slovacia.

Impreuna cu aceasta cerere de aderare, tara noastra a mai depus doua documente de sustinere a cererii :

  • Strategia nationala de pregatire a aderarii Romaniei la U.E.;

  • Declaratia de la Snagov, semnata de sefii tuturor partidelor parlamentare.

Pentru pregatirea conditiilor si derularea procesului de aderare a fost necesara crearea unui cadru organizatoric :

a) crearea Comitetului Interministerial de Integrare Europeana, condus de seful guvernului, a Departamentului pentru Integrare Europeana din cadrul guvernului, precum si a compartimentelor corespunzatoare specializate la nivelul ministerului si institutiilor administratiei publice locale;

b) constituirea Comisiei comune pentru integrare economica a celor doua Camere ale Parlamentului si crearea unui departament specializat pentru armonizarea legislativa in cadrul Consiliului Legislativ, care vegheaza la indeplinirea Programului National de armonizare a legislatiei romanesti cu legislatia comunitara;

c) desfasurarea dialogului cu tarile membre U.E. si cu institutiile U.E. structurat pe doua domenii de activitate, ceea ce va permite sa se abordeze aprofundat toate aspectele majore ale procesului de integrare in U.E.;

d) infiintarea de centre de informare si documentare in problemele U.E.;

e) realizarea Programului National de pregatire a specialistilor in domeniul integrarii si a strategiei de imagine a procesului de pregatire a aderarii Romaniei la U.E., destinata opiniei publice autohtone si europene.

Factorii de conducere si decizie in tara noastra trebuie sa precizeze si sa arate in modul cel mai transparent ca Romania doreste si urmareste sa se integreze cu cei care vor sa coopereze pe baze egale, democratice, si nicidecum cu cei care vor sa-i subordoneze pe altii.

Pornind de la stadiul dezvoltarii economiei romanesti ar fi necesara o perioada de timp in care tara noastra sa beneficieze de un statut preferential, perioada in care sa fie sprijinita pentru a atinge standardele europene corespunzatoare. Romania nu trebuie sa admita, sub pretextul europenismului, subordonarea interesului national fata de cei puternici, care ar crea o serie de probleme pentru dezvoltarea si suveranitatea nationala. Integrarea europeana trebuie sa fie conceputa de tara noastra cu respectarea suveranitatii nationale, a demnitatii si drepturilor omului.

Conceptia moderna pe care trebuie sa se bazeze Romania in procesul integrarii economice presupune:

a) constituirea sistemului de legi si reglementari ce definesc drepturile si obligatiile, fixand cadrul fundamental in care se pot dezvolta relatiile economice intre parteneri;

b) inlocuirea institutiilor specifice unei economii de comanda cu cele specifice de economie de piata libera;

c) asigurarea factorilor care sa favorizeze functionarea profitabila a pietelor prin punerea in valoare a factorilor de productie si a capacitatii intreprinzatorului;

d) realizarea unei interdependente normale intre politicile macroeconomice si cele structurale, pe baza extinderii liberei initiative;

e) conceperea modelelor de cooperare economica si etapizarea procesului de integrare economica internationala, care nu trebuie sa se reduca doar la o asimilare economica.

Obiectivul fundamental al Programului Economic de Dezvoltare pe termen mediu (1997 – 2000) il constituie obtinerea unei cresteri economice durabile, care pe termen mediu – lung sa reduca decalajul de dezvoltare economica a Romaniei fata de Uniunea Europeana. Din acest obiectiv fundamental decurg obiectivele specifice, cum sunt: valorificarea resurselor proprii si a potentialului economic existent, in conditiile unei ajustari ample a productiei industriale, evidentierea conditionarii lor cauzale dintre ramuri si a posibilitatii de crestere a productiei fiecaruia, in conditiile volumului de resurse previzibile in acest moment; stimularea proceselor de privatizare si restructurare cu precadere catre ramurile si sub ramurile pentru care dezvoltare este direct conditionata de aportul capitalului strain, de noi piete si de modificarea ofertei si a structurii de proprietati. Toate aceste obiective specifice vizeaza trecerea cat mai rapida a Romaniei la economia de piata.

Efectele integrarii Romaniei in U.E. vor fi resimtite atat in perioada de pre-aderare, cat si dupa aceea, in domeniile politic, economic, administrativ juridic, precum si prin preluarea obligatiilor pe care le presupune calitatea de membru al U.E..

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

2.2. Criteriile si strategia aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

Consiliul European reunit la Copenhaga in anul 1993 a definit si precizat conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tarile asociate din Europa Centrala si de Est pentru a adera la Uniunea Europeana, conditii definite sub forma unor criterii:

1) Stabilitatea institutiilor garante ale democratiei statului de drept, drepturilor omului, respectului si protectiei minoritatilor. Potrivit prevederilor Constitutiei, minoritatile nationale pot fi reprezentate in Parlamentul Romaniei si in organele locale.

Reprezentarea in Parlamentul Romaniei se face in conditii speciale, reprezentantul minoritar national putand fi ales cu numai 5% din voturile necesare pentru un deputat ales obisnuit. In legatura cu participarea la viata cultural-artistica si editoriala, Parlamentul Romaniei a pus la dispozitia minoritatilor nationale din Romania bani pentru finantarea unor proiecte si programe in cadrul Companiei Europene pentru Combaterea Rasismului, Xenofobie, Antisemitismului si Intolerantei.

Din 1993 fiinteaza Consiliul pentru Minoritati Nationale, organism guvernamental din care fac parte reprezentantii tuturor minoritatilor nationale din Romania, avand ca scop identificarea si solutionarea problemelor specifice ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale.

2) Existenta si functionarea economiei de piata. In cadrul economiei de piata, echilibrul intre cerere si oferta se stabileste prin jocul liber al fortelor de piata. O economie de piata functioneaza atunci cand sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct si gata sa fie aplicat. Functionarea economiei de piata este facilitata si de stabilitatea macroeconomica si de consensul fortelor politice in adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat si structurat si absenta barierelor la intrarea si iesirea de pe piata a agentilor economici contribuie si ele la functionarea eficienta a economiei de piata.

Romania face eforturi insemnate pentru realizarea economiei de piata. Au fost liberalizate preturile, principalele bariere comerciale au fost inlaturate, s-a trecut la privatizarea intreprinderilor si la restructurarea activitatilor, insa se mai mentine intr-o masura importanta implicarea guvernului in viata economica. Drepturile de proprietate nu sunt pe deplin asigurate, mai ales asupra fondului funciar, iar organismele de control nu sunt complet instalate si nu au capacitatea de a asigura respectul si aplicarea legii.

Deciziile privind strategia dezvoltarii economiei sufera din lipsa de coerenta si drept urmare realizarile in domeniul macrostabilizarii sunt inegale; performantele in domeniul cresterii economice sunt fluctuante, inflatia si somajul au ajuns la cote alarmante. Agentii economici considera ca actualul mediu economic nu este suficient de stabil incat sa stimuleze economiile si investitiile interne si externe.

Se apreciaza ca programul de rentabilizare a activitatilor economice si de restructurare va mai dura inca multi ani, la care se adauga drumul sinuos al reformei si instabilitatea macroeconomica care determina agentii economici sa nu accepte in totalitate reforma.

Instabilitatea politica din Romania nu este in masura sa asigure consolidarea mecanismelor de piata instaurate si sa functioneze suficient. Administratia publica nu este deocamdata in masura sa asigure o aplicare a legilor dupa adoptarea lor. Sectorul financiar s-a dovedit pana in prezent incapabil sa-si asume riscul de intermediere financiara. Pentru a deveni pe deplin viabil este necesara continuarea privatizarii si realizarea unui sistem de control mai eficace. Sectorul bancar va trebui in mai mare masura sa asigure disciplina financiara a intreprinderilor.

3) Capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei. Se poate aprecia ca inca de pe acum pot fi identificate cateva elemente care ofera indicatii in legatura cu capacitatea economiei nationale de a face fata concurentei agentilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic national in care agentii economici sa actioneze, asemanator cerintelor functionarii Pietei Interne Unice. In industrie se mai mentin inca sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale si cu forta de munca sunt inca ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi.

Desi cadrul legislativ pune accent pe dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, lipsa fondurilor si incapacitatea de a elabora studii pentru sustinerea financiara straina au facut ca acest sector sa nu cunoasca amploarea prognozata.

Investitiile straine in economia Romaniei se considera ca sunt modeste, din mai multe motive: cadrul judiciar insuficient dezvoltat si instabil, presiunile fiscale ridicate si sinuoase de la o perioada la alta, instabilitatea politica si sociala care determina concesii succesive din partea guvernului cu efecte negative asupra mersului reformei.

Actuala structura a economiei si a proprietatii, capacitatea de care dispun agentii economici, ne arata ca nivelul de integrare economica a Romaniei in viata U.E. este relativ scazut si drept urmare o expunere prematura a economiei romanesti la exigentele si presiunile concurentiale ale pietei unice ar reprezenta un soc pentru agentii economici si populatie, cu consecinte extrem de grave pentru situatia economica a tarii.

4) Capacitatea asumarii obligatiilor ce ii revin unui membru al Uniunii Europene. Aderarea unei tari la Uniunea Europeana implica in mod necesar si asumarea unor obligatii ce deriva din criteriile ce stau la baza aderarii:

  • tranzitia la economia de piata si la democratie trebuie sa tina pasul sau chiar sa devanseze momentele cheie ale perioadei de tranzitie in calitate de asociat al U.E.;

  • elaborarea cadrului legislativ intern pentru democratie si economie de piata trebuie sa dea prioritate acelor aspecte si elemente care fac posibila functionarea Acordului European conform calendarului convenit;

  • reformele legislative si institutionale trebuie sa coboare in profunzimea structurii societatii, ca o conditie a valorificarii avantajelor Acordului European;

  • colaborarea politica cu U.E. deschisa de prevederile Acordului European trebuie permanent consolidata cu actiuni concrete de cooperare comerciala, economica si financiara, de natura sa accelereze facilitatile economiei;

  • grabirea procesului de macrostabilizare economica;

  • dezvoltarea cooperarii cu celelalte tari asociate ca o conditie a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente in U.E.

Scurta prezentare a cerintelor si exigentelor procesului de asociere si aderare a Romaniei la U.E. demonstreaza complexitatea acestui proces, eforturile pe care tara noastra trebuie sa le faca pe drumul dezvoltarii democratiei si vietii economice pentru a atinge standardele vietii europene. De aceea este greu de precizat un orizont de timp pentru admiterea Romaniei in U.E. Dorinta noastra depinde de masura in care vor fi indeplinite cerintele cuprinse in Acordul de Asociere si a prevederilor criteriilor de aderare la U.E.



  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

Strategia aderarii Romaniei la U.E.

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

In conformitate cu obiectivul major stabilit de Romania pentru actuala etapa de dezvoltare, crearea conditiilor pentru aderarea, intr-o perspectiva apropiata , la U.E., principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltarii economiei si infaptuirii reformei sunt: reforma societatii romanesti pentru recunoasterea si afirmarea valorilor morale si democratice, asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii romanesti, accelerarea reformei institutionale incepand cu Guvernul Romaniei pentru crearea unui stat modern, restructurarea si modernizarea industriei romanesti in sensul redimensionarii si privatizarii acesteia in vederea asigurarii unei cresteri economice durabile, reorientarea si dezvoltarea agriculturii in directia cerintelor economiei de piata prin sprijinirea sistemelor de productie si valorificare, reforma sistemului finantelor publice potrivit principiului finantarii obiectivelor viabile economic, distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei in sprijinul solidaritatii sociale, asezarea Romaniei cu demnitate in lumea democratica si dezvoltata a Europei.

Asezand la baza dezvoltarii economico-sociale aceste principii, strategia aderarii Romaniei la U.E. cuprinde o serie de obiective sintetizate in urmatoarele politici : politica macroeconomica, politica de restructurare a economiei, politici privind drepturile omului, culte si minoritati si politici privind capitalul uman.

Politica macroeconomica a guvernului isi propune in domeniul valutar-monetar urmatoarele:

  • reducerea inflatiei, infaptuirea stabilitatii interne si externe a monedei nationale, respectiv introducerea unor masuri de politica economica menite sa asigure previziunea evolutiei cursului monedei;

  • recastigarea increderii in moneda nationala si cresterea vitezei de rotatie a banilor;

  • limitarea deficitului bugetar in vederea diminuarii ponderii statului in utilizarea resurselor financiare ale economiei;

  • mentinerea ratelor dobanzii la niveluri pozitive, in termeni reali, pentru a asigura cresterea si utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;

  • asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb valutar;

  • asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent si pregatirea conditiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;

  • administrarea cu prudenta sporita si intr-o maniera transparenta a datoriei publice interne si externe;

  • practicarea unor dobanzi pentru depozite bancare ale bancilor comerciale la Banca Nationala a Romaniei sub nivelul dobanzii pe piata interbancara;

  • diversificarea emiterii de obligatiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Bancii Nationale a Romaniei de reglare a masei monetare si pentru finantarea deficitului bugetar.

Politicile de restructurare a economiei isi propun mai intai masuri de consolidare a mecanismelor concurentiale care sa permita Romaniei indeplinirea conditiilor necesare semnarii Acordului European de evaluare a conformitatii. Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei pentru a intari capacitatea acestuia de a pune in aplicare legislatia protectiei concurentei.

In prezent, actiunile privind crearea conditiilor de aderare a Romaniei la U.E. vizeaza: includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda contactelor politice bilaterale si multilaterale; pregatirea temeinica a fiecarei etape de negociere in formarea unui corp de negociatori competenti; consolidarea coordonarii de catre Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilitati in domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane si materiale) capabile sa gestioneze in mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenta si colaborare; obtinerea unui acces mai larg, in conditii echitabile, la sursele de finantare si investitii; ameliorarea regimului de libera circulatie in spatiul comunitar a cetatenilor romani.

Tara noastra va trebui sa puna cat mai curand in aplicare prevederile Programului de pre-aderare pentru a pregati cat mai bine conditiile pentru inceperea negocierilor in vederea aderarii ca membru cu drepturi depline la U.E.

Dintre masurile cele mai importante a caror punere in aplicare a inceput deja mentionam:

  • realizarea programului national de armonizare legislativa vizand indeosebi crearea unui cadru adecvat de participare la piata unica a U.E.;

  • pregatirea conditiilor pentru punerea in aplicare a prevederilor din acordul de asociere referitoare la libera circulatie a fortei de munca si a capitalului si elemente complementare dezvoltarii comertului si investitiilor;

  • dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea intregului pachet de asistenta europeana in domeniul restructurarii si privatizarii, pentru desavarsirea procesului de ajustare structurala, al protectiei sociale, al dezvoltarii infrastructurii si al edificarii societatii civile;

  • dezvoltarea cooperarii si incheierii de acorduri de liber schimb cu tarile asociate la U.E., ca baza a revigorarii comertului dintre ele.

Derularea contemporana a procesului de integrare a tarilor din U.E., caracterizat de adancirea acestuia si marcat de incheierea procesului de formare a pietei unice si pregatirea uniunii monetare, ridica probleme noi si deloc usoare pentru niste candidati cu economiile in transformari profunde, care doar de cativa ani au trecut la convertibilitatea de cont curent a monedei nationale, liberalizarea comertului exterior, crearea si consolidarea mecanismelor de piata concurentiala etc.

Analiza costurilor si beneficiilor extinderii U.E. prezinta o masura importanta pentru Romania. Studiile efectuate releva ca riscurile potentiale ale neextinderii sunt mai mari pentru tarile U.E. decat pentru cele candidate, pe cand beneficiile extinderii sunt mai mari decat costurile pentru tarile U.E.

Efectele pe termen lung ale integrarii si implicatiile cantitative ale acestora constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea eforturilor de integrare.

Se poate aprecia ca procesul de indeplinire a criteriilor de aderare la U.E. de catre tarile candidate se va desfasura in mod continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul institutionalizat cu U.E. va stabili nu cand o tara doreste sa adere la U.E., ci cand este pregatita sa faca acest demers in conformitate cu strategia de la Essen (decembrie 1994) si cu hotararile Consililui European de la Luxemburg (1997) si Conferintei Europene de la Londra (1998).

Romania considera ca indeplinirea criteriilor stabilite de U.E. implica o redresare economica cat mai puternica si accelerata a tarii, prin mobilizarea factorilor interni, potentati de cooperarea cat mai stransa cu tarile comunitare, al caror sprijin indeosebi financiar si tehnico-economic trebuie sa fie mai substantial, dar si de o colaborare multilaterala cu celelalte tari aderente la U.E.

Perspectivele integrarii rapide in U.E. vor trebui sa determine autoritatile romane sa analizeze cu seriozitate costurile acestui proces in raport cu beneficiile scontate, termenul necesar armonizarii legislative si cat de benefic este procesul pentru reforma in curs de desfasurare in tara noastra.

  de594g5497qeel 45594gde97qel2s

2.3. Impactul EURO asupra economiei romanesti

In contextul in care pentru majoritatea tarilor vest –europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romania, al carei comert exterior este orientat in proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.

Pentru a deveni stat membru al U.E., Romania va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, in care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Avand in vedere perspectivele monedei euro, interesul Romaniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit in acest sens, bancile autohtone isi manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite in moneda europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate in prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale.

In prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri in utilizarea euro. Acestea vor incepe sa opereze in euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel.

Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romaniei, avand in vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana in prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate in dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate in moneda nationala a acestora. In tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Romania a pierdut sume mai de bani datorita faptului ca pana acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs fluctua.

Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.

Pentru inceput, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca in tranzactiile pe care le efectueaza atat euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare, spunea Mihai Ionescu – secretar general al Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios in activitatea de gestiune, disparand necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli – profit pentru fiecare in parte, efectuata de firma.

De asemenea, se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al intreprinderii, nemaifiind necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei.

O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, intreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe.

Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa isi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte in tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari.

Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romania o are si Banca Centrala Europeana, care si-a inceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.


loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani