Somaj referat





  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v




  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

Claudia Dobrescu

Facultatea de psihologie, anul I, grupa I

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, munca este o activitate constienta, specifica omului, indreptata spre un anumit scop, in procesul careia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii intre el si natura, pentru satisfacerea trebuintelor sale.

Antoine de Saint Exupéry, numeste aceasta activitate: “Calitate a omului, care nu are nici un nume. Aceasta calitate poate fi insotita de veselia cea mai zambitoare. Este acea calitate a tamplarului care se aseaza de la egal la egal in fata bucatii sale de lemn, o pipaie, o masoara, si, departe de a o trata cu usurinta, isi aduna pentru ea toata priceperea”.

Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic.

Munca ocupa, in universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaza iscusintele, permite omului sa depaseasca constrangerile mediului si contribuie astfel la crearea bogatiilor. Veniturile care ii sunt asociate constituie o componenta esentiala a cererii reprezentate de gospodarii si permit accesul la consum. Indiferent ca este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificarilor, sau de organizarea relatiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaza aceste diferente caracteristice si pune in joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refera la contributii mai factuale; de exemplu, cum se explica progresia somajului de lunga durata: trebuie sa incriminam rigiditatea aparatului productiv, sa ne pronuntam in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa evocam recompunerea relatiilor sociale; trebuie sa rationam in termeni de integrare si de polivalenta sau sa punem accent pe delocalizarea activitatilor si reducerea posibilitatilor de angajare. O alta tema de actualitate: precarizarea locurilor de munca, inegalitatile dintre categoriile mainii de lucru ce risca sa se accentueze.

Pentru a caracteriza nivelul fortei de munca trebuie utilizati urmatorii indicatori: populatia activa si populatia ocupata sau neocupata.

Populatia activa este totalitatea persoanelor cu o varsta mai mare decat o anumita limita stabilita legal si o sursa proprie de venit. Populatia activa se imparte in doua categorii: obisnuit activa si curent activa. Prima categorie, populatia obisnuit activa, este constituita in functie de modul in care se participa la creearea de bunuri si servicii in decursul unui an si cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta – in cazul Romaniei, si al mai multor tari: de 15 ani – si al caror principal statut in ceea ce priveste activitatea in cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost “ocupat” sau “neocupat”.

A doua categorie, populatia curent acitva, a fost constituita in functie de participarea la productia de bunuri si servicii in decursul unei saptamani si cuprinde toate persoanele ce indeplinesc cerintele pentru a fi incluse in categoria “ocupat” – “neocupat”. Persoanele cu statutul “ocupat” au o varsta mai mare de o anumita limita si in timpul unei perioade de o saptamana sau o zi sunt cuprinse intr-una din categoriile:

  • Angajat – platit (prezent la munca sau cu servicu, dar absent de la munca)

  • Angajat in propria unitate (prezent la munca sau cu activitate, dar absent de la munca).

Persoanele cu statutul “neocupat” au depasit o anumita varsta, iar in timpul perioadei de referinta sunt fara munca, disponibil pentru munca sau in cautarea unui loc de munca. Neocuparea este numarul de persoane care cauta loc de munca, iar neocupatii sunt persoanele fara loc de munca, numiti someri.

Somajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include in sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.

Dictionarul explicativ il defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.

Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea increderii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.

Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.

Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:

  • Au depasit varsta de 15 ani;

  • Sunt apte de munca;

  • Nu au loc de munca (a incetat contractul sau a fost temporar intrerupt si sunt in cautare de munca remunerata);

  • Sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;

  • Sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.

Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului:

  1. Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar absorbi intreaga oferta existenta la un moment dat. Somajul voluntar rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa ramana in aceasta situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora dorintei lor de a avea mai multa informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerand insuficiente informatiile furnizate pe piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul de oportunitati in baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul = un loc de munca mai bun).

  2. Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii, cat si cererea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii. Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum. Cum cererea de forta de munca e derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora este folosita, explicatia somajului involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata bunurilor si serviciilor. O reducere a investitiilor din diverse motive (rata dobanzii ridicata, rata profitului inacceptabila pentru intreprinzator, conjunctura nefavorabila) va reduce intr-o etapa urmatoare productia, intreprinzatorii nu mai sunt interesati sa ceara angajari, iar pretul de vanzare coboara. Diferenta intre volumul ocuparii anterioare si cel existent in noile conditii este somaj involuntar, pentru ca acesti lucratori ar accepta lucrul la salariul curent al pietei, dar cererea este insuficienta datorita scaderii investitiilor, care numai incurajeaza investitorii sa angajeze salariati.

  3. Conceptia neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din insesi procesele cresterii, ceea ce ii ofera caracterul de fenomen “natural”. Somajul ar rezulta din mobilitatea fortei de munca si conditiile de informare a pietei muncii. Statisticile arata o diminuare a perioadei medii de ocupare si, respectiv, o marire a duratei medii de somaj datorate prelungirii perioadei dintre doua angajari.

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multe criterii:

  1. Dupa modul de manifestare:

  • Somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent)

  • Somaj involuntar (datorat insuficientei cererii)

  1. Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate:

  • Somaj feminin

  • Somaj juvenil

  • Somaj intelectual, etc.

  1. In analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting:

  • Somaj conjunctural (ciclic) – care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica.

  • Somaj tehnologic – reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in aparatul tehnic de productie. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea lucratorilor.

  • Somajul structural – generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale; poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate.

  • Somaj sezonier – intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultura, turism)

  • Somaj total – cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat

  • Somaj partial – reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana incompleta sau zi incompleta), destul de des intalnit

  • Somaj de oferta – atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera inacceptabile.

  • Somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai varstnici;

  • Somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;

  • Somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.

Aceste ultime 3 forme nu evolueaza in acelasi ritm. Din 1985 somajul de excludere este in scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracterizat de cresterea numarului concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea procentului activitatii feminine la varste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele sunt mari chiar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare in Spania, Olanda si Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferente depind de diversi factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie mentionate si variabilele institutionale (influenta legislatiei, organizarea protectiei sociale si dinamica relatiilor contractuale).   st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v



Unemployment rates (%) in June and July 2000 in ascending order

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
June
July
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
June
July
EU 15
8.3
8.4
Denmark
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
4.8
Euro-zone
9.1
9.1
Sweden
5.6
6.0
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
Germany
8.4
8.4
Luxembourg
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
2.2
Belgium
8.4
8.4
Netherlands
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
2.6
Finland
9.4
9.6
Austria
3.2
3.3
France
9.6
9.6
Portugal
4.3
4.4
Spain
14.2
14.1
Ireland
4.5
4.5
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

Colectia: Key Indicators



Teme: Population & Social Conditions

Indicatorii statistici sunt calculati numai pentru Zona-Euro si EU15.

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  1. Dupa criteriul duratei:

  • Somaj de scurta durata – sub un an ca intindere

  • Somaj de lunga durata – mai mult de un an. Este in progresie constanta. Fie ca este vorba de efective, de partea relativa sau de vechimea medie, indicatorii retinuti confirma aceasta tendinta.

Pentru a analiza corespunzator somajul, trebuie cercetate ratele somajului, ele avand cea mai larga utilizare. Rata somajului se calculeaza dupa relatia: RS = [ S / (PO + S) ] x 100, unde S = numarul de someri, iar PO = populatia ocupata. Rata somajului arata ponderea somerilor in numarul total al fortei de munca (FM), de aceea FM = PO + S (suma dintre populatia ocupata si someri).

Ratele somajului au fluctuat in tarile occidentale in ultimii ani, iar intre diverse societati au existat variatii substantiale. In afara orbitei occidentale, somajul a fost considerabil mai redus in Japonia decat in alte parti. O combinatie de factori explica nivelurile relativ ridicate din multe state occidentale pe parcursul ultimilor 20 de ani.

  • Un element important il constituie cresterea competitiei internationale in industrii pe care se baza prosperitatea occidentala. In 1974, 60 % din productia mondiala de otel era realizata in Statele Unite ale Americii. Astazi, cifra este de doar 15 %, in timp ce productia s-a triplat in Japonia si in tarile din Lumea a Treia (in special Singapore, Taiwan si Hong Kong – care practica preturi inferioare celor japoneze).

  • Cu mai multe ocazii, incepand cu “criza petrolului” din 1973 (perioada in care principalele tari producatoare de petrol s-au intrunit si au cazut de acord sa urce pretul petrolului), economia mondiala a avut parte, fie de o recesiune severa, fie de o incetinire a productiei.

  • Folosirea din ce in ce mai ampla a microelectronicii in industrie a redus nevoia de forta de munca.

  • Mai multe femei decat inainte cauta slujbe platite, rezultatul fiind ca mai multi oameni cauta numarul limitat de slujbe disponibile.

Anumite tari par a fi mai bine plasate decat altele in combaterea somajului la scara mare. Ratele somajului au fost reduse cu mult succes in Statele Unite decat in Marea Britanie sau in alte natiuni europene. Explicatia consta probabil in faptul ca puterea economica a tarii ii ofera mai multa putere pe pietele mondiale decat economiile mai mici si mai fragile. In mod alternativ, este posibil ca sectorul de servicii mai cuprinzator din SUA, sa ofere o sursa mai mare de noi slujbe decat disponibilul din tari in care o parte mai mare a populatiei a fost folosita in mod traditional in industriile de prelucrare.

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
Year
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
Total (%)
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
Male (%)
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
Female (%)
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
White (%)
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
Black And Other (%)
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v



  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v

U.S. Unemployment Levels

  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
1950
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
5.3
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
5.1
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
5.7
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
4.9
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
9.0
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
1955
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
4.4
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
4.2
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
  st784o4584gttz 54784osi84gtz6v
4.9












Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu