burse curs 2 - INSTITUTIA BURSEI referat





CURS 2             BURSE INTERNATIONALE

DE VALORI SI MARFURI





INSTITUTIA BURSEI


Institutia bursei reprezinta cadrul organizatoric creat in vederea functionarii pietei bursiere intrinseci, dupa principii care sa-i asigure functionarea conform strategiei adoptate.

Institutia bursei a aparut ca urmare a crearii premiselor functionarii pietei bursiere. Aceasta institutie este reglementata prin acte normative care definesc

categoriile care participa la activitatea pietei bursiere

mecanismele care stau la baza tranzactiilor bursiere

modalitatile de organizare si functionare a institutieie bursiere si

formele de cotrol si emitere a informatiilor bursiere.

Institutia bursiera are la baza o Asociatie a Membrilor Bursei, fapt pentru care, atat legislatia tarilor avansate in reglementarea sa, cat si in tarile unde piata bursiera functioneaza de mai recent, apare reglementat acest principiu.

Spre exemplificare, prin “Security Exchange Act” (1931) – S.U.A. bursa este definita ca orice organizatie, asociatie sau grup de persoane, inregistrate sau nu in calitate de corporatie, ce constituie, mentine si pune la dispozitie un spatiu plus conditiile necesare confruntarii cererii si ofertei de marfuri sau titluri financiare, pentru indeplinirea, in mod curent, a functiilor bursei concretizate in desfasurarea corecta a tranzactiilor bursiere

Exista regelementari similare si in Japonia, unde bursa este definita ca o persoana inregistrata in calitate de corporatie, care pune la dispozitie o piata, in vederea desfasurarii tranzactiilor de valori sau marfuri”.

In Romania, prin Legea nr. 52/1994, bursa de valori este reglementata ca fiind o institutie cu personalitate juridica, care asigura publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati, sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, coordonata, transparenta si echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare admise la cota, oferind economiilor investite garantie morala si securitate financiara” si care, de fapt, constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare.

Legea nr. 129/2000 privind bursele de marfuri, reglementeaza bursa de marfuri ca fiind o institutie publica, cu personalitate juridica, reglementata si controlata de CNVM, care autorizeaza functionarea acestei piete si asigura conditiile necesare societatilor de brokeraj pentru efectuarea tranzactiilor pe pietele organizate si autorizate de organul de supraveghere

Bursa este reglementata si autorizata de un organ autorizat, ce supravegheaza piata respectiva. In Romania acest organ este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare - CNVM cu

piata valorilor mobiliare

piata marfurilor.

CNVM are anumite atributiuni privind reglementarile in domeniile respective, si anume elaboreaza regulamente de autorizare, functionare si control a acestor piete de capital si a pietei burselor de marfuri.

Bursa este creatoarea cadrului pietei bursiere, a spatiului respectiv unde are loc tranzactia bursiera, dupa anumite sisteme si proceduri autorizate de organul de supraveghere, dar si autoreglementate.

Institutia bursiera asigura acele sisteme de tranzactionare ce confera transparenta, garantie si eficienta investitorilor.

Instituta bursiera poate fi grupata, din punct de vedere al participarii la capitalul de constituire, in:

institutii constituite cu capitalul membrilor bursei, fara a fi aport al capitalului de stat;

burse la care statul asigura fondurile necesare functionarii institutiei bursiere, urmand ca membrii bursei, intr-un interval de timp, sa ramburseze acest credit si sa devina institutie privata

institutii bursiere hibride (capitalul de stat ramane in organizarea si functionarea acestei institutii).

Pentru functionarea unei institutii bursiere si pentru crearea pietei bursiere propriu-zise, pe langa cadrul legislativ, trebuie sa existe un cadru economic care sa asigure functionarea bursei respective. Astfel, trebuie indeplinite urmatoarele principii

principiul atomicitatii - bursa ia fiinta, in general, pe structura unei piete dezvoltate, unde exista deja subiectii cererii si ofertei, nefacand altceva decat sa dezvolte aceasta piata

principiul omogenitatii – piata din zona sa asigure un climat economic, sa coexiste un numar cat mai mare de purtatori ai cererii si ofertei;

princpiul fluiditatii – sa existe un volum minim de tranzactii care sa asigure existenta acestei institutii

princpiul adaptabilitatii – atat prin regulamentele proprii, cat si prin cele avizate de organul de supraveghere, bursa trebuie sa se adapteze noilor conditii de evolutie a factorilor care au impus-o.

Astfel, de multe ori, viata economica a luat-o inaintea reglementarilor teoretice au aparut permanent piete noi, mecanisme si instrumente noi de tranzactii, etc

principiul corectitudinii - prin regulamentele emise, bursa trebuie sa impuna anumite sisteme de garantare, astfel incat sa nu apara litigii intre partile care tranzactioneaza. De asemenea, bursa trebuie sa asigure si conditiile pentru realizarea eficienta a ordinelor pe care purtatorii cererii si ofertei le transmit in piata;

princpiul neutralitatii – activitatea nu trebuie viciata de factori perturbatori (zvonuri, concurenta neloiala, informatii confidentiale s.a.m.d).

Institutia bursiera este constituita prin asocierea membrilor bursei, numita Asociatia Membrilor Bursei (AMB), similara cu AGA. Prin actul constitutiv AMB reglementeaza aspecte legate de: contributia fiecarui membru la constituirea institutiei, se stabilesc sediul social, durata de functionare, conducerea bursei. De asemenea, AMB adopta strategia bursei, stabileste modalitatile de decontari si compensatii, modul de depozitare a obiectelor ce fac obiectul tranzactiilor.



AMB se constituie dintr-un anumit numar de membrii, care trebuie sa indeplineasca anumite conditii de eligibilitate, si anume

orice membru al bursei, care este, de fapt, o societate, trebuie sa fie autorizat de organul care supravegheaza bursa

trebuie sa dispuna de un capital minim

trebuie sa participe cu fonduri la constituirea institutiei bursiere

trebuie sa respecte regulamentele elaborate de aceasta.

Drepturile membrilor bursei sunt

sa poata efectua tranzactii in piata bursiera respectiva

sa poata participa la aprobarea regulamentelor si

sa fie alesi in organele de conducere a bursei (Comitetul Director).

Din punct de vedere al numarului de membrii exista:

burse inchise – numarul de locuri poate fi majorat pentru a accede la un loc in bursa, ce poate fi cumparat sau inchiriat. Ex.: NY Stock Exchange 1036 locuri;

burse deschise – actul constituitiv este creat si autorizat prin particparea unor membrii fondatori, dar se pot atrage si noi membrii, ce devin membrii asociati.


CONDUCEREA INSTITUTIEI BURSIERE


Organul care conduce si decide asupra institutiei bursiere este Adunarea Asociatilor Membrilor Bursei, ce are urmatoarele atributii

adopta regulamentul de functionare al asociatiei (Regulament de practica onesta);

adopta regulamentul de functionare al institutiei bursiere

alege organele de decizie permanente (Comitetul Director, Presedintele bursei, expertii independenti si cei care controleaza activitatea bursei);

aproba strategia si obiectivele pe care bursa si le propune

aproba Bugetul de venituri si cheltueili al institutiei bursiere

aproba obiectivele de investitii

poate dispune dizolvarea, lichidarea sau asocierea in cadrul bursei

aproba, de principiu, regulamentele de functionare a pietelor din cadrul institutiei bursiere (pietele la termen, la vedere).


Comitetul Director si Presedintele bursei sunt organe avizate de catre organul ce supravegheaza piata bursei si trebuie sa indeplineasca anumite conditii privind:

capitalul social;

persoanele care le reprezinta (acestea sa fie, in general, reprezentantii unor firme de prestigiu si care nu influenteaza piata bursiera respectiva in sens negativ).

Comitetul Director

are intre 5-9 membrii (dintre societatile de prestigiu din cadrul institutiei bursiere);

conduce institutia bursiera in AMB

are atributiuni reglementate prin Actul constitutiv si avizate de organul ce coordoneaza  piata bursiera respectiva

urmareste gestionarea activitatii institutiei bursiere

elaboreaza si propune catre AMB regulamente pentru buna functionare a institutiei bursiere



propune, spre autorizare si avizare, structura organizatorica a bursei pe componente, cum sunt Comisiile (departamentele): de cotare, de inregistrare a membrilor bursei, de supraveghere a decontarilor, de organizare si functionare informatica a institutiei bursiere.


Organele ce asigura controlul functionarii institutiei bursiere sunt

Comisia de cenzori – verifica activitatea de gestiune a institutiei bursiere si concordanta acesteia cu prevederile legale;

Corpul Expertilor Independenti – este cel care face analiza periodica a societatilor cotate in bursa, pentru a asigura lichiditatea si garantia investitiilor in titlurile financiare ce sunt negociate pe piata bursiera.


Comitetele consultative au rolul de a asista si influenta, prin consultanta data, organele de decizie (Comitetul pentru membrii, Comitetul de supraveghere a tranzactiilor, Comitetul pentru etica bursiera, Comitetul de arbitraj etc.





INTERMEDIARII BURSIERI


Pentru ca institutia bursiera sa existe si sa-i asigure fluiditatea necesara, pe aceasta piata functioneaza intermediarii bursieri, ce pot fi:

I  societati de intermediere

II persoane fizice

a. angajate ale firmelor de intermediere

b. autorizate sa functioneze independent.


I Forma tipica de functionare a unui agent de intermediere este agentia / societatea / firma de brokeraj intermediere, care este, in general, o societate financiara, cu personalitate juridica, autorizata de organul de supraveghere pentru a realiza institutia bursiera.

Prin Regulamentul nr. 3 1998, CNVM a stabilit ca intermediar de valori mobiliare o persoana juridica legal autorizata de catre CNVM sa exercite intermediere de valori mobiliare, cu titlu profesional, ca fapta de comert, fie in cont propriu (dealer), fie in contul unor terti (broker), denumita societate de valori mobiliare

Legea nr. 129/2000 defineste societatea de brokeraj ca societatea comerciala constituita in baza Legii nr. 31 1990, autorizata de autoritatea de reglementare si supraveghere ca intermediar in bursa de marfuri si care are ca obiect de activitate negocierea ofertelor si perfectarea contractelor la bursa de marfuri in cont propriu sau in contul unor terti, aceasta avand si posibilitatea de a fi autorizata ca formator de piata, daca indeplineste cerintele de capital stabilite prin regulamentele emise de CNVM si daca se angajeaza ferm sa cumpere sau sa vanda ordine aflate in exces

Aceste societati de valori mobiliare/firme de brokeraj sunt reglementate prin Regulamentul CNVM si sunt diferentiate in functie de capitalul social, iar legat de capitalul social li se atuorizeaza desfasurarea unei anumite activitati. Astfel, se deosebesc:


societati cu un capital de 300 milioane lei - care au ca obiect de activitate

a.    vanzarea si cumpararea de valori mobiliare pe contul clinetilor;

b.    transmiterea ordinelor clientilor in scopul efectuarii lor de catre alti intermediari autorizati

c.     asistenta si evaluare economica a societatilor comerciale;

d.    elaborarea documentatiei in vederea majorarii capitalului social prin plasamente in piata bursiera.


societati cu un capital de 600 milioane lei – acestea, pe langa activitatile de mai sus, mai efectueaza

a.    vanzarea si cumpararea de valori mobiliare si pe cont propriu

b.   pot detine fonduri de valori mobiliare ale clientilor, in scopul executarii ordinelor privind respectivele valori mobiliare

c.    pot administra conturile de portofoliu individuale de valori mobiliare ale clientilor

d.   pot fi membrii ai unei case de compensatii, devenind agent de cumparare si depozitare cu exceptia eliberarii si primirii de fonduri banesti.


societati cu un capital de 900 milioane lei – in cazul carora, la activitatile de mai sus se adauga si aceea de formator de piata.


societati cu un capital de 1.800 milioane lei – pot desfasura, pe langa activitatile de la categoria 3, si

a.    garantarea plasamentelor valorilor mobiliare cu ocazia ofertelor primare sau secundare



b.    acordarea de credite pentru finantarea tranzactiilor clientilor, in limita unui plafon stabilit de BNR si CNVM.


Societatile de intermediere realizeaza tranzactii

pe cont propriu si

in contul clientului.


Pentru o buna organizare, fiecare trebuie sa asigure servicii complexe si complete clientilor, ceea ce impune formarea unei anumite structuri organizatorice, care sa-i permita sa efectueze tranzactii in piata bursiera si care sa contina

un departament de analiza si cercetare a pietei in care actioneaza, de obicei, specialisti ce au o bogata experienta in domeniu si pot previziona activitatea

un departament de tranzactii cu componenta de procesare a ordinelor in ringul bursei;

departamente ce se ocupa de lichidarea tranzactiilor si gestionarea portofoliilor

alte departamente care sa asigure buna functionare a bursei.

Cel mai important este departamentul de tranzactii prin care societatile de brokeraj isi asigura realizarea obiectivelor propuse.







Text Box: CLIENTII

DEPARTAMENTE

ADIACENTE

 
















II Persoanele fizice ce acced la functia de intermediari la bursa trebuie sa indeplineasca anumite conditii privitoare la:

pregatirea profesionala

nationalitate

varsta

pregatirea de specialitate

atestatul dat de organul ce supravegheaza piata bursiera respectiva.

In practica activitatii bursiere exista mai multe categorii de intermediari persoane fizice, si anume

brokeriiangajati si autorizati de institutia bursiera, cu avizul CNVM, care lucreaza in contul unei societati bursiere, primind de la aceasta ordine spre tranzactionare in ringul bursei


brokerii independenti autorizati de piata bursiera respectiva sa functioneze pe o anumita piata si sa execute anumite tranzactii. Acestia primesc ordine de la societatile de intermediere ai caror brokeri nu mai fac fata ordinelor primite


dealeriiacei brokeri autorizati de piata bursiera care lucreaza in bursa pe cont propriu. Tot aici apar si comerciantii de bursa ce sunt persoane autorizate sa execute tranzactii pe o piata bursiera in cont propriu si in nume propriu, avand si calitatea de formatori de piata (market makeri);

specialistiitranzactioneaza un segment foarte mic de valori mobiliare, in special cele cu o extindere mare in randul investitorilor. De asemenea, au calitatea de formatori de piata si efectueaza tranzactii la ghiseu Acestia primesc ordinele de la brokeri, le centralizeaza si stabilesc cotatia de deschidere a bursei (a sedintei de tranzactionare).


Aspecte legate de statutul persoanelor care lucreaza in piata bursiera

Este vorba de o profesie aparte, ce necesita o pregatire deosebita in domeniu, rezistenta la stress, o memorie foarte buna, rapiditate in reactii, stapanire de sine si un spirit de disciplina deosebit.

Imaginea pe care trebuie sa o ofere un broker este una conservatoare, acesta fiind conectat la viata tumultoasa a institutiei bursiere in toate zilele saptamanii pana la 14-20 h zi.

Durata de lucru a unui broker nu poate depasi 10 ani.

Institutia bursiera, in vederea asigurarii unui anumit prestigiu, impune reguli de conduita personalului privind securitatea informatiilor, deplasarea in timpul sedintelor, pana la elemente de detaliu privind tinuta broker-ilor.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani