Examen BACALAUREAT - ECONOMIE referat





1 . Nevoile si Resursele . Activitatea Economica



Pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii este ameliorat caracterul limitat al resurselor, dar nu e posibila eliminarea lui.


Stiinta economica are ca obiect : fundamenteaza administrarea resurselor limitate in vederea realizari unui scop prevazut .





Trasaturile proprii nevoilor : cresterea nevoilor , diversificarea , regenerarea .


Raportul dintre oamenii care participa la activitatea economica au anumite motivatii : interesele sau  acoperirea ( satisfacerea) nevoiilor .


Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si mediul natural : obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a nevoilor omului si societatii .


Resursele : sunt elemente sau combinatii de elemente naturale sau create de oameni , care pot fi folosite in activitatea economica .


Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora : consumul continu de produse , de la alimente sau imbracaminte pina la servicii : transport ,invatamant , educatie .


Relatia dintre scopul si mijloacele unei activitati economice bazata pe ratiunea :

a)     scopul determina mijloacele .

b)     mijloacele sunt subordonate scopului .


Ce inseamna ca resursele sunt limitate

a)     sunt insuficiente in raport cu nevoile .

b)     cresc mai incet decat nevoile .


Obiectivul stiintei economice : studiaza comportarea oamenilor in legatura cu alocarea si utilizarea resurselor limitate . Studiaza caile de optimizare a raportului dintre nevoi si resurse in viitor .


Resursa primara : minereu de fier .


Atentie la intrebarile de tip : care din urmatoarele resurse au caracter nelimitat ?

( nu exista asa ceva )


Atentie la intrebarea : care dintre activitatile umane mentionate au caracter de finalitate : toate activitatile umane au caracter de finalitate deoarece oamenii atunci cand le executa urmaresc in mod constient realizarea unui scop .


Activitatea economica este cea care faureste : unelte de productie , bunuri de consum , structura sociala in care traieste omul .

In timp vor fi favorizate acele popoare care reusesc sa satisfaca nevoile suplimentare : utilizand mai bine resursele atrase in circuitul economic ; prin reducerea consumului de resurse limitate pentru obtinerea efectelor economice sociale utile societatii.


Orice alegere presupune atat un castig cat si un sacrificiu .


Rationalitatea activitatii economice : satisfacerea trebuintelor care cresc si se diversifica cu resurse limitate .


Pentru a-si satisface nevoile omul se manifesta ca consumator .



Ce defineste analiza nevoilor in cazul consumat rational ?

raspuns : preferintele de consum .

Ce presupune analiza resurselor in cazul consumat rational ?

raspuns : identificarea restrictilor .


Dati exemplu de resurse restrictive pentru un consumator : Venitul disponibil al consumatorului , restrictie bugetara , timpul , etc.


Ce presupune procesul decizional in cazul consumatorului rational ? presupune alegerea combinatiei optime de consum care sa satisfaca simultan preferintele si constringerile acestuia .


Sistemul nevoilor este : dinamic nelimitat , format din nevoi cvasisaturabile in anumite conditii spatio-temporare .

Bancile acorda credite din resurse proprii ; de la banci si deponenti



Pentru ca resursele sunt limitate o nevoie suplimentara se realizeaza prin utilizarea mai buna si rationala a resurselor .

Rationalitatea activitatii economice priveste folosirea cat mai adecvata a resurselor rare cu intrebuintari alternative .


Caracterul recuperabil al unor resurse se bazeaza pe faptul ca :substanta utila care formeaza astfel de resurse incorporate in diferite bunuri nu se distruge prin folosire si deci exista posibilitatea refolosirii .


Resursele trebuie considerate limitate in comparatie cu nevoile si potentialul planetei .

Existenta si dezvoltarea stiintei ec . are ca rezultat : administrarea mai eficienta a resurselor limitate .


Stiinta econommiei reprezinta o suma de idei care : se perfectioneaza si se dezvolta in timp ; Omul depaseste natura prin creativitate


Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se manifesta deoarece ea faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul .

Pe masura dezvoltarii societatii omul se elibereaza treptat de grija exclusiva a satisfacerii nevoilor primare .


J . Galbraith : stiinta econmica studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resurse rare cu intrebuintari alternative .


Ca fiinta valorizatoare omul realizeaza activitati creatoare si transforma natura .


Urmatoarele definitii date economii :”Stiinta care studiaza comportamenstul uman ca o realizare intre teluri si resurse rare cu intrebuintari alternative „si „modul in care ne decidem sa folosim resursele productive rare cu intrebuintari alternative „ se deosebesc intre ele prin : Prima se refera la toate resursele cu intrebuintari alternative . A doua numai la resurse productive .


Mminimizarea consumului de resurse determina : reducerea ch. cu f .p . ; maximizarea efctelor utile .

Folosirea optima a resurselor constituie un imperativ determinat in primul rand de necesitatea maximizarii ef. utile .

Comportamentul omului in societate e determinat de tendintea permanenta si normala de a-si acoperi cat mai bine nevoile .




Rolul stiintei ec. de a explica modul in care este servit omul ca fiinta individuala si rationala exista doar acolo unde sistemul ec. functioneaza in ultima instanta in interesul individului .


Cunostiintele oferite de stiinta ec. reprezinta res. derivate.

Resursele folosite in activitati ec . sunt intr-o continua crestere

Sunt considerate res . primare – pop. apta intr-o continua crestere .

Resursele rare cu intrebuintari alternative sunt considerate a fi toate res . ec .


Omul ca fiinta complexa este produsul naturii si soc. (nu structurii genetice .)

Omul e mai intai consumator ( nu fiinta rationala care actioneaza pe principiul eficientei .)

La baza calitatilor omului de creatoreator stau : nevoile pe care le are ca individ si ca membru al societatii .


Activitatea umana are caracter functional pt . ca e indreptata spre realizarea anumitor nevoi si interese .

Activitatea umana e in raport cu cea ec . : in relatia ca de la intreg la parte .

Finalitatea activitatii ec . o reprezinta trebuintele populatiei

Resursele derivate : cunostintele acumulate . Sfera resurselor subsimeaza sfera f .p .








ECONOMIA O REALITATE DIVERSA .


Ob. act. ec .il constituie relatia nevoi resurse . Subiectul act . ec . : ag . ec . , privit individual si colectiv


Bunurile ec . se deosebesc de cele libere prin : bun ec . sunt rare adica insuficiente in conditii date de loc si timp . Bun ec . sunt rare pt . ca : nu exista de-a gata in natura ; ci in masura in care sunt produse ; sunt produse in cantitati limitate ; sunt obtinute in contraprestatie .


Diviziunea muncii e un proces complex care se realizeaza pe trei planuri :

1) pe procese de fabr. adica pe genuri de activitate .

2) pe ocup. sau meserii fiecare executand un anumit grup de operatii de acelasi fel . 3) pe plan teritorial .


Actele sau faptele rep . toate relatiile care apar in cadrul activ . ec . intre ag . sau unitati si bun . ec .


Op .ec . = ceea ce fac unitatile ec in ce consta rolul lor in activ . pe care o exercita


Op . de schimb = vanzarea-cumpararea de bunuri si schimbul direct de produse pe baza evaluariilor in expresie monetara .


Bunuri intermediare = mai trec stadii de prelucrare .

In cadrul ec. pot circula sub forma de bunuri marfare orice bun .


Formele de existenta a ec . nat . : nu sunt incmpatibile cu nici una din ec .de schimb de comanda , de piata , de tranzactie .


Delimitarea bunurilor in „ satisfactori ” si „ prodfactori ” are la baza criteriul: destinatia bunurilor .


Interventia statului in ec . moderne reprezinta o necesitate pentru aceste ec.

Ec. de schimb reprezinta o ec. marfara .

In conditiile actuale ec. naturala se mentine in proportii diferite de la tara la tara

Intre circuitul ec. si fluxul ec. e o relatie ca de la intreg la parte .


Intre relatiile dintre menaje si firme rep. fluxuri de iesire de la menaje : sumele platite pt. bunurile achizitionate


Diviziunea muncii este un factor de progres pt. ca mareste productivitatea muncii.


Sunt fluxuri de intrare pt. menaje in relatiile dintre acestea si firme : bunurile achitionate + impozite si taxe platite .

Instrainarea oamenilor de procesul ec. si de rez.- acestuia are loc prin aparitia monopolurilor si instaurarea unor regimuri dictatoriale .


Ec.moderne = functioneaza ca ec. de piata in care se manifesta si elemente izolate de ec. naturala .

Unitatile ec. se caracterizeaza prin : autonomie , dreptul de a decide independet si specializare .


Op. de consum = stisfac trebuinte personale de grup si generale cu caracter final

Dupa natura operatiile ec. sunt : de productie , schimb , consum


Sectoarele ec institutionale reprezinta : un grup de unitati autonome care realizeaza acelasi gen de activitati ec.


In ec. libera initiativa se caracterizeaza prin dreptul de a ne manifesta ca intrepr.


Pt. trecerea de la ec. naturala la schimb div. muncii e o conditie necesara dar nu suficienta


Importanta ec. de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietati decat propr. privata este in scadere .

Printre avantajele pe care le confera diviziunea muncii : folosirea masinilor pentru executarea diferitelor operatii .


Delimitarea bunurilor libere de cele ec. este in functie de spatiu si timp .

Orice ec. de schimb e o ec. de comanda , concurentiala , de tranzactie .


Gruparea bunurilor ec. marfare si nonmarfare are drept criteriu – modul in care ele circula in ec.

Bun nonmarfare = au o sfera de cuprindere mai mica decat a celor libere .



ECONOMIA DE PIATA


Nu sunt procese specifice ec. : utilizarea banilor (?) ; asigurarea unui buget echilibrat ; activitatea ag. ec. este orientata de guvern ; preturile sunt administrate de guvern .


Viabilitatea formelor de proprietate se verifica prin : eficienta si rentabilitate


Conditia fundamentala a existentei libertatii economice o constituie garantarea exercitatii atributelor proprietatii .




Pt. a defini corect si complet continutul proprietatii trebuie   sa analizam: subiectul si obiectul proprietatii + atributele proprietatii .


Instrainaea totalitatii atributelor propr. poate avea loc prin donatie , vinzare – cumparare , mostenire .


Preponderenta unor forme de propr. ( particulara , publica , mixta ) in cadrul unei ec. constituie elementul determinant pt. a aprecia daca acea ec. are sau nu caracter planificat – centralizat ; a aprecia daca acea ec. este de piata sau nu .




Ec. asigura maximum din ceea ce au nevoie oamenii „ inseamna :

- problema rationalitatii pt.ca numai pe baza acesteia se pot satisface mai bine trebuintele ; - raspunsul viabil , adecvat situatiilor existente in fiecare moment la intrebarile : ce , cum , cat , pt. cine sa produca ?


Dintre toate tipurile de ec. , ec. de piata s-a dovedit cea mai eficienta

Pluralismul formelor de proprietate inseamna

a)     consecinta diferitelor forme de proprietate .

b)     interdependenta formelor de proprietate

c)     faptul ca diferitele forme de propr. se afla intr-o continua transformare

d)     competitia dintre formele de proprietate

e)     viabilitatea formelor de propr.(exprimata prin eficienta si rentabilitatea in folosirea obiectului propr.


Economiile tarilor lumii constituie in prezent : un mozaic de realitati diferite .

Competitia dintre formele de propr. e generata de afirmarea  si promovarea prog. tehnic :

In tarile cu ec. de piata dezv. este preponderenta piata cu concurenta de oligopol


Pt. ec. de piata pluralismul formelor de propr. constituie atat o necesitate cat si o posibilitate .

Nu intanlim in ec. de piata propr.publica apartinand persoanelor fizice ;


Pluralismul formelor de propr.il intanlim atat in ec. naturala si in cea de schimb


Ec.de piata moderne se deosebesc de cele subdezv. prin gradul de satisfacere a trebuintelor

Libera initiativa se concretizeaza in dreptul de a ne manifesta ca inteprinzatori .


Sunt specifice ec. de piata : reglarea prin piata a activ. ec. In ec. de piata rationalitatea activ. ec. este relativa de profit.


In conditii normale competitia dintre diferitele forme de propr. se realizeaza prin resorturile eficientei .


Locul si rolul formelor de propr. depinde de viabilitatea lor .

In ec. de piata , optiunile economice ale agentilor ec. sunt directionate de mecanismul preturilor si al concurentei

Propr. exercita toate atributele proprietatii in proprietate particulara mica


Instrainarea bunurilor economice = fiecare urmareste atent ce da si ce primeste in cadrul schimbului din perspectiva interesului propriu .


Dintre modalitatile pincipale prin care pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele se inscriu :reducerea costurilor medii si marirea volumului de productie si diversificarea ei .


Motivatia majora a dinamicii ec. moderne o constituie : progresul tehnic ,propr. privata , libertatea de actiune .


In ec. de piata cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile ec. il constituie : -pretul.


Temelia ec. de piata o constituie proprietatea privata .



BANII


In ec. de piata predomina banii scripturali .In ec. de piata este dorita ca valoarea banilor sa creasca .


Raportul de schimb intre doua monede e determinat de raportul dintre cerere si oferta celor doua monede si PCB


Valoarea banilor se exprima prin catitatea de marfuri care se obtine cu o UM.

Marimea masei monetare aflata in circulatie depinde de deciziile bancii de emisiune si ale oricarei institutii bancare .


Avem curs favorabil de vanzare a unei monede convertibile nationale cand

-scade cantitatea de moneda nationala ce revine la o unitate de moneda straina ;

-cand creste cantitatea de moneda straina ce revine la o unitate de moneda nationala ;


Emisiunea de bani pt. acoperirea nevoilor suplimentare se justifica cand sporeste volumul de bunuri ec.


Convertibilitatea favorizeaza : comertul , turismul , investitiile straine competitivitatea si concurenta .


Paul Samuelson : „ sangele care iriga sistemul economic sunt banii „


Masa Monetara se determina tinand cont de V R B. si volumul ofertei de bunuri


Curs de schimb al unei monede e favorabil cand : creste cererea pt. moneda respectiva ca urmare a sporirii si diversivicarii ofertei nationale de bunuri ec.


Emisiunile bancii centrale se fac pt. acoperirea deficitului bugetar .

Masa monetara scriptuala e modificata de orice banca .


Convertibilitatea leului este interna

Convertibilitatea in aur a monedelor a fost eliminata in 1971

Convertibilitatea monedei nu influenteaza costul marginal ;

Pt. diminuarea M.M. scriptuale : creste rata dobanzii la creditele acordate de banci




Banii se afla in posesia ag. ec. sub forma de : bancnote , moneda metalica , divizionara ,scripturala si alte instrumente recunoscute ca moneda ;


Cantitatea de moneda este in functie de oferta de bunuri de pe piata .


Cand evaluezi un automobil strain ca valoreaza 20.mil. , banii indeplinesc functia de masurare a activ. ec.


Dupa Herodot ,baterea primelor monede a avut loc in sec. VII-VI i.e.n.


Trecerea la convertibilitatea monedei nat. presupune : o serie de conditii economice dintre care eficienta ec. ridicata si formarea libera a preturilor ;


Unitatea baneasca pt. a comesura si compara bunuri sn. Etalon general .

MM este influentata de nivelul preturilor si rata dobanzii .


Pana la primul razb. biletele de banca circulau impreuna cu piesele de Au si Ag.


Banii folositi pt. a achita ratele la casa indeplinesc functia de mijloc de plata .

Reglarea MM o realizeaza bancile .


Sintagama „ fiecare popor are moneda pe care o merita ” inseamna : calitatea si eficienta activ. ec. dintr-o tara , calitatea puterii politice si increderea populatiei in autoritati sunt imprejurari care influenteaza PCB si stabilitatea monedei .


In perioada 16 feb. 1991 – 7 feb. 1996 , cursul leului fata de dolar s-a depreciat de 77,6 ori .


Etalonul general pt. a comesura si compara bunuri este : unitatea monetara proprie fiecarei tari .

Cursul de schimb al leului fata de dolar se inrautateste cand : cresc importurile si se reduc exporturile , balanta com. si de palti fiind deficitara .


Primele bilete de banca au fost emise in Olanda . Moneda fiduciara este reprezentata de : biletele de banca


Relatia dintre bani si aur a disparut in 1971 .




FACTORII DE PRODUCTIE


Componentelor capitalului fix le este caracteristica rigiditatea . Ea consta in aceea ca ag. ec. le pot folosi in activ. diferite doar in anumite limite .

In capitalul circulant nu se includ : licentele de fabricatie , mijloacele de transp.


In conditiile unei dezv. de tip intensiv elementele extensive legate de cresterea productiei au o pondere mai redusa .

Reducerea duratei muncii este un factor de progres si bunastare cand :

au la baza cresterea productivitatii muncii

cand genereaza o crestre a timpului liber


Raportul dintre factorii de productie si resurse este : subunitar


Progresul f.p. rep. un sir impresionant de schimbari care au in comun : efecte pozitive asupra activ. ec. si eficientei sale .

Progresul f.p. sub aspect cantitativ surprinde acele schimbari care survin in legatura cu cantitatea folosita din fiecare f.p. , schimbari care au ca rezultat cresterea cantitatii unor factori si diminuarea cantitatii altora a.i. cantitatea totala de fp. sa sporeasca .


Diversificarea f.p. inseamna : cresterea nr. de fp. utilizati , indiferent daca creste sau nu cantitatea lor totala , cu conditita cresterii eficientei factorilor.


Diversificare fp. privita sub aspect cantitativ rep. : modificarea cantitatii unuia , catorva , sau tuturor fp. determinata de cresterea nr. lor

Diversificare fp. privita sub aspect calitativ : ameliorarea eficientei fp ca urmare a cresteriinr. lor .


Factorul determinant al productiei : omul cu calitatile si defectele sale .

Investitiile brute : au al baza amortizarea si venitul . Consumul de factori in expresie monetara determina formarea costului de productie .


Eficienta agregata a fp. in obtinerea unui rezultat este exprimata prin : productivitatea globala .


Informatia face parte din neofactorii de productie . Fp. sunt legati organic de resurse , sunt supusi principiului rationalitatii .

Continutul muncii s-a imbogatit ca urmare a asimiliarii informatiei .


Falimentul apare atunci cand ag. ec. nu mai au nici o posibilitate certa , reala de continuarea a activ. , si nu-si pot acoperi CV .


Avantajul dezv. intensive este este concretizat in economisirea resurselor


Cresterea nr. fp. si diversificare lor este un progres cntitativ si calitativ .

Uzura morala implica pt. proprietar pierderi , pt. ca impune fie inlocuirea utilajelor , fie costuri mai mari .

Licentele sunt : bunuri economic si bunri de cap. fix

Cap. circulant : animale la ingrasat

Cap. fix : sisteme de irigatii .

Partea din Venit folosita pt. consum serveste pt. a achizitiona satisfactori


Spre deosebire de dezv intensiva , dezv. extensiva poate genera o crestere mai rapida a consumului intermediar in raport cu PCB .

Consumul factorului munca se regaseste in : costuri salariale fixe si variabile .

Cand cap. fix se uzeaza mai repede decat cel prevazut , amortizarea care s-a constituit dezavantajeaza firma .












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani