Fenomenul Inflatiei, Inflatia prin cerere, Inflatia prin costuri, prin oferta referat





I.INTRODUCERE


In aceasta lucrare voi incerca sa analizez unul din cele mai perverse dezeechilibre macroeconomice din perioada curenta.

In unele tari, in anumite perioade, inflatia a fost si este cel mai mare inamic al dezvoltarii si progresului economic. In alte conditii inflatia poate fi un bun stimulator pentru incadrarea politicilor antiinflationiste in strategiile de dezvoltare ale guvernelor.




Voi incerca, pe cat posibil, sa clarific continutul acestui proces cu efecte multiple asupra economie R. Moldova.

II. NOTIUNI GENERALE


Inflatia poate fi definita ca o tendinta perseverenta de crestere a nivelului general al preturilor. Este un fenomen care, intr-un fel sau altul, ne afecteaza pe toti. Se poate sustine ca o inflatie moderata poate avea unele efecte benefice asupra economiei; de exemplu, ea poate fi compatibila cu nivelul scazul al somajului si, daca preturile au o tendinta inflrxibil dscrescatoare, poate determina functionarea mai eficienta a mecanismului acestora. Totusi inflatia are afecte daunatoare asupra economiei si determina o teama accentuata de hiperinflatie-adica o inflatie extrem de accentuata ce conduce la prabusirea sistemului monetar national.

Nivelul general al preturilor poate fi estimat in diferite moduri. De-a lungul deceniilor postbelice, sa pus problema ca instrumentul principal de masurare a inflatiei sa fie indicile preurilor de consum(IPC).

IPC exprima modificarea medie ponderata a cheltuelilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul urban le face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, in concordanta cu nivelul si stuctura nevoii sociale istorice determinate.

II.a. Formele infaltiei dupa intensitatea acesteia.


Inflstie taratoare, exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pana la 3%;

Inflatia moderata, daca preturile respective cresc in ritm de pana la 6%;

Inflatia rapida, atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%;

Inflatia galopanta, cand cresterea preturilor de consum depaseste 15%.

Hiperinflatia incepe in luna in care cresterea preturilor depaseste 50% si se termina in luna anterioara scaderii cresterii preturilor sub aceasta limita, peste care nu se trece cel putin un an. In mod cert, hiperinflatia exprima forma excesiva a inflatie.


II.b. Inflatia influentata de diversi factori


Inflatia prin cerere -este acea inflatie care rezulta din cresterea cererii agregate. Cresterea cererii agregate este exprimata de unii specislisti prin cresterea veniturilor banesti ale populatiei.


Cresterea cererii agregate este ilustrata prin deplasarea ei catre dreapta de la Ca1 la Ca2. In cest caz, preturile vor creste de la P1 la P2, iar oferta agregata va spori de la Q1 la Q2. Cu cat curba ofertei agregate este mai inelastica, cu atat preturile vor creste mai mult, iar productia oferita va spori mai putin. Acest grafic sugereaza o singura crestere a cererii agregate. Un astfel de soc poate fi provocat de o crestere substantiala a cheltuielulor guvernamentale. Efectul acestui soc poate fi o singura crestere a preturilor dupa care ele vor ramane la acelas nivel.





De regula, o astfel de inflatie este specifica perioadelor de boom economic prelungit.


Inflatia prin costuri, prin oferta apare in situatia in care costurile de productie cresc independent de cererea agregata. Daca firmele sunt confruntate cu o sporire a costului, ele vor raspunde partial prin cresterea pretului de vanzare si partial prin reducerea volumului activitatii.

Analizand graficul respectiv, observam ca are loc deplasarea catre stanga a ofertei ceea ce va determina o crestere a nivelului pretului de la P1 la P3 si o reducere a productiei de la Q1 la Q3. Masura in care firmele vor mari preturile si vor reduce productia depinde de inclinatia pantei cererii agregate. Cu cat cererea agregata este mai inelastica, cu atat productia se va reduce mai putin, povara costurilor mari fiind transferata asupra consumatorului prin preturi mari.

Daca are loc o singura deplasare a ofertei agregate spre stanga va avea loc o singura crestere a nivelului general al preturilor.




Inflatia prin cerere si inflatia prin costuri se pot manifesta simultan. Interdependenta dintre acestea este pusa in evidenta cu ajutorul instrumrntului spirala inflationista.



Presupuem ca un grup puternic de interese determina in mod constant cresteri ale costurilor. Oferta agregata se deplaseaza in mod constant catre stanga. Daca in acelas timp autoritatea guvernamentala stimuleaza cererea globala pentru a preveni sporirea somajului, cererea agregata se va deplasa constant catre dreapta. Efectul acestor confruntari de interese se va concretiza intr-un proces inflationist puternic. Daca deplasarile aratate au amplitudini din ce in ce mai mari, va rezulta o spirala inflationista cu rate crescande ale preturilor.



II.c. Efectele inflatiei


Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata. Daca ea este anticipata, atunci toate unitatile si agentii economici o prevad si pot obtine o compensatie integrala a acesteia. Intr-un astfel de caz, inflatia nu va avea urmari importante asupra distributiei venitului si averii in economie. Inflatia poate fi totusi si neanticipata din urmatoarele trei motive:

Daca economia in ansamblu esueaza in prezicerea corecta a inflatiei, astfel incat rata reala a inflatiei depaseste rata expectata;

Daca anumite unitati economice sau agenti conomici nu reusesc sa anticipeze corect inflatia, incat solicitari mai mici ale salariilor nominale decat cresterile necesare pentru a mentine salariile reale;

Daca o anumita unitate economica sau agenti economici, chiar daca au prevazut corect inflatia, nu pot obtine o compensare integrala a acestuia.

Cand inflatia este neanticipata, exista un effect de redistribuire: adica unii vor putea profita, in vreme ce altii vor fi dezavantajati.

II.d. Politici antiinflationiste

Urmarind aducerea inflatiei in limite normale, problemele antiinflationiste trebuie sa stabileasca si modalitatile trecerii de la stabilire economica monetara la cresterea aconomica autentica (Milton Ffriedmann


Combaterea inflatiei trebuie realizata prin masuri de presiune asupra masei monetare, prin reducerea acesteia cu ajutorul unor restrictii in domeniul creditului si dobanzii. Inflatia a fost si a ramas un proces preponderent negativ, un dezechilibru monetar cu efecte de antrenare in economia reala. Agentii ecnomici sunt preocupati sa evite efectele negative ale procesului.

Politicile antiinflationiste de asigurare a unei stabilitati monetare relative, de mentinere a preturilor in limite rezonabile, pornesc simultan de la premiza asigurarii, si a cresterii economice si limitarii somajului.

In atentia factorilor de decizie sta, mai intai:

preocuparea tinerii sub control a procesului inflationist

mentinerea acestuia la o rata redusa

franarea cresterii masei monetere

franarea cresterii preturilor.

Politicile antiinflationiste trebuie sa fie suficient de puternice pentru a combate efectiv inflatia dar totodata suficient de suple pentru a nu afecta cresterea economica, a nu duce la deflatie, depresiune si la accentuarea somajului.

Defaltia este procesul monetaro-material caracterizat prin scaderea durabila pe termen lung a nivelului preturilor, scaderea rezultata dintr-un ansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cerereii nominale pentru reducerea tensiunii asupra dinamicii crescatoare a preturilor.

Statul poate influenta in sensul depasirii inflatiei exercitand masuri antiinflationiste de ordin strategic sau de ordin tactic.

II.d.1.Masuri de ordin strategic

diminuarea cererii, stimularea dezvoltarii productiei de marfuri de consum si de servicii, modificandu-se structura economiei nationale, ridicandu-se eficienta economica. Caile principale de reducere a cererii sunt:

reducerea cheltuielilor publice

reducerea cheltuielilor private din fonduri imprumutate

majorarea impozitului

In conditiile micsorarii cererii, lupta impotriva inflatiei trece insa printr-o presiune asupra costurilor salariale.

aplicarea unei politici monetare juste de lunga durata, orientata spre franarea cresterii masei monetare si a preturilor si insotita de procesele de etapizare a economie, de demonopolizare si de extindere a infrastructurii de piata

reducerea deficitului bugetar, care se poate realiza pe doua cai:

pe calea micsorarii cheltuialilor publice

pe calea majorarii impozitilor

II.d.2.Masuri de ordin tactic

marirea continua a volumului ofertei pe baza aplicarii unui sistem de impozitare favorabil producatorilor:

crearea de conditii normale pentru realizarea bunurilor si sviciilor

acordarea de subventii intreprinzatorilor. etc.

privatizatrea proprietatii de stat, ceea ce ar contribui la procurarea de actiuni in intreprinderile private si la realizarea cererii

marirea dobanzii pentru depunerile banesti ale populatiei in casele de economii, dobanda care nu trebuie sa fie mai mica decat ritmul de crestere al preturilor

majorarea volumului marfurilor de comsum de import, ceea ce ar frana in mare masura inflatia.

realizarea reformei banesti si stoparea devalorizarii monetare.

Politicile antiinflationiste se clasifica dupa mai multe criterii:



A.            Dupa intensitatea si sensul procesului

Politici de lupta cu criza inflationista

Politici de prevenire a hiperinflatiei si de mentinere a inflatiei moderate sub controlul factorilor responsabili

B.             Dupa doctrina social-eonomica ce sta la baza lor

Politicile de combatere a inflatiei de control a cererii agregate

Politici de stimulare a ofertei agregate

C.             Dupa metodele si instrumentele folosite

Politicile cererii agregate se deruleaza cu folosirea preponderenta fie a instrumentelor fiscale, fie a celor monetare.

Politicile fiscale de combatere a inflatiei presupun modificarea cheltuielilor publice si/sau a veniturilor din impozite si taxe. Cererea agregata poate fi redusa prin diminuarea si temporizarea cheltuielilor guvernamentale sau prin ridicarea nivelului impozitelor si taxelor.

Politicile monetare se bazeaza fie pe modificarea ofertei de moneda, fie pe cea a ratei dobanzii.

Deoarece consecintele fenomenului inflationist sunt negative este evident ca in politicile guvernamentele obiectivele de combatere a inflatiei vor fi prioritare, cu atat mai mult cu cat ea afecteaza intreaga populatie a tarii.

“Pentru a invinge inflatia-spune profesorul Michel Didier-trebuie deci usurate sarcinile intreprinderilor si favorizata productivitatea.”

III. Dinamica inflatiei in Republica Moldova


Republica Moldova a cunoscut fenomenul inflatiei din anul 1991, odata cu destramarea URSS si prabusirea sistemului economic centralizat. In conditiile intensificarii proceselor inflationiste Banca Nationala a Moldovei (BNM) a avut misiunea de a satisface necesitatile crescande ale economiei in mijlocul de plata si obligatilea de a efectua controlul asupra ritmului de crestere a masei monetare, pentru a atenua inflatia factorilor monetari asupra inflatiei. Aprofundarea instabilitatii economice, reducerea volumului productiei, sincoparea relatiilor economice cu fostele republici ale URSS au imprimat politicii monetar creditare, promovate de catre BNM, orientarea spre atingerea balantei de masuri antiinflationiste cu caracter monetar si solutii de a stopa scaderea productiei.

Histrograma ratei medii lunare a inflatiei


Analizand histograma data, putem spune ca cea mai mare rata a inflatiei a fost in anul 1993, cand preturile sporeau aproximativ de 32% lunar-inflatie galopanta.

Necatind la faptul ca toti anii acestea republica noastra se afla intr-o situatie economica destul de complicata, leul moldovenesc a putut tine pieptul dolarului american. Anul 1994, rata de schimb a leului fata de dolar sa modificat putin in comparatie cu situatiea celorlalte monede din Europa de Est:

3,66 MDL pentru 1USD la 1 ianuarie 1994

4,27 MDL pentru 1USD la 31 decembrie 1994

In anul urmator 1995-1996 rata de schimb a leului s-a schimbat esential si a ajuns

4,58 MDL pentru 1 USD, apoi

4,71 MDL pentru 1 USD la 28 decembrie.

Pe parcursul anului 1995, ea a scazut cu 65,2 % inclusiv cu 14,6%-in primul simestru al anului 43,9 %-in al doilea simestru. In urmatorii ani cresterea masei monitare a scazut brusc, ajungind la 7,4-8,6% .

O astfel de disproportii in cresterea masei monetare a fost provocat de specificul economiei industrial agrare, de caracterul sezonier al ei, cind 60% din PIB se produce in cea de-a adoua jumatate a anului. Practic in fiecarea an in lunile de toamna are loc o crestere neconsiderabila a ratei inflatiei. Acest fenomen are loc din doua cauze:

Are loc cresterea sezoniera a preturilor coerent cu finisarea colectarii fructelor si legumelor.

Are loc cresterea preturilor de consum a fost cauzata de decizia administrativa cu pivire la majorarea preturilor si a tarifelor la diferite servicii.

Daca reducerea ratei inflatiei reprezinta scopul final al politicii monetar-creditare, in acest context dintre scopurile intermediare trebuie mentionat in primul rand evolutia masei monetare, precum si volumul creditelor acordate. Reducerea inflatiei constituie scopul final al politicii monetar-creditare a BNM. Din momentul introduceri monedei nationale s-a inregistrat o tendinta de scadere a ritmului de majorare a pretului de consum. In anul 1993 preturile s-au majorat de 20 ori, in 1994 aproximativ cu 104%, in anul 1995-23.8% ceea ce denota cea mai scazuta inflatie din cadrul CSI, iar in perioada anilor 1996-1997 dinamica preturilor de consum depaseste ritmul de crestere a preturilor cu ridicata. Situatia datorita formarii unei tendinte de formare a preturilor in sectorul industrial si drept consecinta incetinirea actiunii producatorilor asupra consumatorilor. Un alt element in determinarea constringerii procesului inflationalist este legat de faptul ca in mare masura cererea de porduse de larg consum este indestulata in contul marfurilor importate. De aici conchidem ca dinamica preturilor de consum depinde in exclusivitate de modificarile preturilor la marfurile importate.

Rata medie lunara a inflatiei in procente


Infatia

Anul

Total

Produse alimentare

Produse nealumentare

Servicii prestate poulatiei










































Pe parcursul acestor ani preturile la produsele nealimentare au inregistrat cea mai mica crestere comparativ cu celelante compartimente. Majorari mari ale preturilor au fost inregistrate la produsele alimentare si anume: lapte, carene, oua, peste. Preturile la serviciile prestate populatiei au inregistrat cea mai mare crestere chiar in pofida faptului ca a fost inghetata Hotarirea Guvernului privind majorarea tarifelor comunale.


Rata inflatiei trimestriale si totale in perioada anilor 1996-1998






Ianuarie






Februarie




Martie




Total trimestru I




Aprilie




Mai




Iunie




Total Trimestru II




Iulie




August




Septembrie




Total trimestru III




Octombrie




Noiembrie




Decembrie




Total trimestru IV




TOTAL ANUAL





Analizind tabelul de mai sus si histrograma ratei medii a inflatiei putem sustine nu numai o reducere esentiala a inflatiei (comparativ cu 1993) ci si o schimbare a structurii ei si a factorilor ce o influenteaza cu toate ca rata inflatiei in 1998 este ceva mai mare decit in 1996.

Veniturile banesti ale populatiei in moneda nationala



Trimestru I

Trimestru II

Trimestru III

Trimestru IV

TOTAL




























Cheltuielile banesti ale populatiei in moneda nationala



Trimestru I

Trimestru II

Trimestru III

Trimestru IV

TOTAL


























Analizand tabelul venitueilor si tabelul cheltuielilor banesti ale populatiei observam ca in prioada 1995-1997 cheltuielile banesti sunt cu putin depasite de veniturile populatiei ceea ce nu se poate spune de anul 1998 unde observam ca cheltuielile depasesc veniturile cu 131,7 MDL.

Misiunea de baza a BNM este asigurarea stabilitatii monedei nationale, ceea ce inseamna ca produsul de satisfacere a cererii de bani nu trebuie sa provoace sau sa fie urmat de cresterea spontana a preturilor si diminuarea brusca a cursului de schimb a monedei nationale.

In activitatea sa concreta BNM sa condus de programul monetar propriu, elaborat, luandu-se in consideratie si recomandarile organismelor financiare internetionale cum sunt:

Fondul Monetar International (FMI)

Grupul Bancii Mondiale (GBM)

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)

In program sunt determinate marimile-limite fata de principalii indicatori monetari sub forama anuala, trimestriala, lunara, precum si limitele la cresterea acestor indicatori.

Problemele pe care le suporta economia nationala nu se refera doar la inflatie, ci si la dublu aspect al cresterii PIB, si la gradul ocuparii fortei de munca. Reducerea ratei inflatiei se poate obtine pe urmatoarele cai:

Prin atragerea capitalului strain datorita nivelului ridicat al ratei reale al dobinzei, insotita de cresterea competitivitatii la export a produselor indigene

Prin incurajarea investitiilor straine printr-o legislatie corespunzatoare .

In anul 1999 “Departamentul statistica” a stabilit ca rata medie lunara a inflatiei era de aproximativ 5.4%.

Preturile de consum in luna aprilie 2003 au crescut cu1,5% fata de luna precedenta, inclusiv la produsele alimentare cu 2,6%, marfurile nealimentare cu 0,9% si la serviciile prestate populatiei cu 0,2%.

In comparatie cu luna precidenta cresterea preturilor la produsele nealimentare a fost mai accentuata (2,6% fata de 1,3% in martie 2003), fiind generata de majorari de preturi sezoniere la legume proaspete cu 15,3%, fructe proaspete-9,1%, faina de griu-5,1 %, zahar-4,3%, oua-3.5%. In acelas timp, au avut loc reduceri de preturi la produsele lactate-0,4%.

Cresterea preturilor cu 1,5% la confectii si cu 1,4% la incaltaminte a determinat, in principal, majorarea preturilor la marfurile nealimentare cu 0,9%. La majorarea marfurilor nealimentare si servicilor prestate poulatiei preturile si tarifele au ramas la nivelul luni antereoare.

De la inceputul anului 2003 nivelul inflatiei a constituit 6,2%, inclusiv la produsele alimentare-8,3%, la produsele nealimentare-3,4% si la servicii 5,4%.

Preturile productiei industriale au crescut in perioada analizata cu 0,7%. In industriea prelucratoare s-au inregistrat majorari de preturi considerabile: fabricarea produselor de cofetarie-11,3%, fabricarea sticlei si articorilor de sticla-9,6%, fabricarea produselor textile-7,9%, tabacirea si vopsirea pielii-6,9%, fabricarea hartiei si produselor de hartie-5,5%.

In luna aprilie curent cursul oficial de schimb al leului moldovenesc fata de dolarul SUA s-a apriciat la 14,5383 MDL pentru 1USD la inceputul lunii pina la 14,4015 MDL pentru 1USD la finele acestuia.

IV. Concluzie

Inflatia poate fi definita ca o tendinta persistenta de crestere a nivalului general al preturilor. Rata inflatiei este masurata de obicei, prin cresterea procentuala de IPC.

Inflatia poate afecta distributia venitului. Este de presupus redistribuirea venitului se produce dinspre cei cu venituri fixe si de la membrii unor sindicate spre membrii sindicatelor puternice; dinspre cei care acorda imprumuturi spre cei care fac imprumuturi; dinspre platitorii de impozite spre guvern; dinspre angajatii din sectorul public spre cei din sectorul privat; si dinspre cei care obtin profituri spre salariati. Inflatia presupune, de asemenea, costuri administrative de ajustare si poate afecta balanta de plati si cursul de schimb.

Inflatia prin cerere este determinata de cresterea cererii agregate. Inflatia prin costuri este determinata de cresterea costurilor de productie .

Conform teoriei monetariste a inflatiei, o inflatie sustinuta poate fi determinata numai de cresterea ofertei monetare. Exista doua teorii principale privind estimarile, cunoscute sub denumirile de “anticipari ajustabile” si “anticipari rationale”.

Teoriile care sugereaza ca principala cauza a inflatiei este cresterea costurilor, au pus accent pe cresterea costurilor salariale ca rezultat al activitatii sindicale. Monetaristii sustin ca cresterea costurilor poate conduce la o inflatie persistenta doar daca este majorata oferta monetara pentru a preantapina cresterea somajului.

Politica fiscala si cea monetara, politica de preturi si venituri si indexarea sunt recomandate ca posibile masuri de reducere a ratei inflatiei. Monetaristii recomanda aplicarea unei politici monetare pasive.

Wsa mai scriu referitor la Rm


V. Incheiere

Inflatia este un fenomen produs de relatiile organismului economic la dezechilibrele existente in interiorul sau,o forma prin care raporturile si proportiile economice si monetare sa se echilibreze in mod automat .

Politicele economice de combatere a inflatiei trebuie sa asigure reflecterea echilibrului economic,conditii de stabilire a preturilor luind masuri de crestere a ofertei , in primul rind prin cresterea productiei la un nivel rezonabil , editind pe cit posibil in procesul redistribuirii veniturilor deteriorarea situatie economice a grupurilor sociale defavorizate.

Cerceterea economica scoate I relief faptul ca ,in prezent ,exista o puasidisparitie a mecanismelor spontane de limitare a inflatiei.In acelas timp exista preocupari de a gasi modalitati de incorporare a mecanismelor de autoreglare la nivelul intreprinderilor, la nivelulunde se formeaza preturile. De asemenea ca urmare a intentificarii inflatiei, a curentelor libere in toata lumea, s-au adoptat masuri de liberalizare a economie a economiei.

Aceste mecanisme trebuie sa aiba un rol mai mare si in sfera inflatiei,in sensul absorbirii si temperarii automate,in mai mare masura ,a fenomenelor inflatoiniste.Deocamdata,in toate tarile exista un control centralizat in domeniul monetar-creditar ,precum si programe guvernamentare de stopare a inflatiei ,statul fiind principalul factor a luptei pentru combaterea inflatiei.





Bibliografie


“Economie “. Editia V, Editura Economica, Bucuresti 2000.

“Bazele teoreiei economice”, Andrei Cojuhari, Chisinau 1993.

Buletine trimestriale ale BNM 1996-1998.

Sinteza monetara nr.4*2003












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani