REFERAT TURISM - Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir referat











Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” – Brasov

Anul II-Sem.II

















REFERAT TURISM


Asociatia Nationala de Turism, Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC

Turismul rural in zona Bran-MOECIU



Traiul nemijlocit in natura, chiar si pentru cateva zile, te ajuta sa vezi viata in culori mai op­ti­mis­te, res­piri mai bine, gandesti mai liber, zambesti mai mult, traiesti cu mai multa in­credere si curaj fiecare secunda. Este o alta lume, mai fireasca, mai pura. Alaturate-i-te!

VINO CA TURIST, PLEACA PRIE­TE­N!”.








Student:          Emil Ripa

Coordonator:   Prof. Univ. Yo

Anul:                      II, grupa 103

Sectia:             wow




1. Istoricul aparitiei ANTREC

In tara noastra se practica de multa vreme, in mod sporadic si neoficial, cazarea la local­ni­ci a vizitatorilor ocazional ai unei asezari rurale. Incepand din 1967-1968, in mod organizat s-au re­alizat primele actiuni turistice in mediul rural pentru grupuri de tu­ris­ti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre.

Din 1972 Centrul de Cercetari pt. Promovarea Turismului International, printr-un or­­din al Mi­nisterului Turismului, a trecut la identificarea unor localitati rurale repre­zen­ta­ti­ve pentru satul ro­ma­nesc cu scopul dea fi lansate si promovate in turism. In urma aces­tor studii s-a stabilit ca pot fi in­troduse in turismul intern si international cca.118 localitati ru­rale, din Brasov au fost de­sem­na­te: Rucar, Fundata, Sirnea.

In 1974 s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, facand in­ac­­cesibile sa­tele pentru turistii straini.

Dupa 1989 primele gospodarii inscrise in turismul rural au fost in zona Moeciu-Bran-Ru­car. Apoi s-au extins gospodariile inscrise din zonele Barsei, Dornelor, Ma­ra­mu­res, Muntilor Apu­seni, Clujului si Marginilor Sibiului.

1.1. Organizatiile de turism si atributiile lor

Dupa 1990 masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric ne­ce­sar sti­mu­la­rii turismului rural s-au concretizat in constituirea cu sprijinul Ministerului Tu­ris­tic a ANTREC, avi­zarea de catre Ministerul Turismului a constituirii unor organizatii ne­­­guvernamentale ce au dre­pt scop dezvoltarea acestei forme de turism; infiintarea Agen­­tiei Nationale a Zonei Montane si con­s­tituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Mon­­tana.

Dintre realizarile unor astfel de forme de forme asociative ce contribuie la dez­vol­tarea si im­plementarea turismului rural in Romania, amintim:

Federatiei Romane pentru Dezvoltare Mon­tana a initiat propuneri legislative ce au con­­tribuit la inlaturarea vidului existent in domeniu. A creat o politica si un ma­na­ge­me­nt pro­priu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului in Romania. A initiat pro­iec­te si programe de pro­movare interna a produselor agroturistice. A promovat un proiect PHARE si prin protocolul din mai 1994 cu Ministerul Sportului, s-au pus bazele colaborarii pentru integrarea tinerilor in me­diul rural.



Asociatia Operatiunea Satelor Romanesti – cunoscuta ca “Operation Vilagge Ro­u­­­ma­ins” a fost constituita in anii 1988-1989 pentru a proteja satele romanesti de cam­­­pa­nia de sis­te­matizare a satelor initiata de fostul regim comunist in cadrul caruia ur­­­mau a fi demolate multe sate si catune. A contribuit la intarzierea actiunilor de stra­mu­­­­tare a gospodariilor ta­ra­ne­sti. Dupa 1990 asociatia a actionat pentru sprijinirea si aju­­­torul umanitar, apoi a desfasurat ac­tiuni de parteneriat in vederea dezvoltarii sa­te­lor romanesti.

ANTREC: devenind membra, in 1995, a Asociatiei de profil EUROGITES , aceasta ca­litate a ajutat-o in promovarea turismului rural romanesc in lume. • In cadrul pro­iec­tu­lui PHARE pen­tru dezvoltarea turismului in Romania, este desemnata pentru ale­ge­rea actiunilor de pro­mo­va­re si marketing, proiectul prevazand crearea unei retele nationale concepute ca un sistem integrat si computerizat, cu posibilitati de racordare la piata turistica europeana.          • Comisia Eu­ro­peana a emis o serie de actiuni cum ar fi: declansarea actiunii “viitorul lumii ru­rale” si a re­for­mei structurale a mediului rural; organizarea la inceputul anului 1992 a unor serii de pro­iec­te cu finantare proprie, sub titlul “Ecoturismul – cultura si ruralitate” la care au par­­ticipat 22 de state printre care si Romania: programul PHARE privind Europa Centrala si de Est ce vi­zea­za dezvoltarea rurala. Vicepresedintele ANTREC Brasov si presedintele Fun­da­tiei Fun­da­ta, Ciprian Benga, a intocmit un dosar pentru acest program PHARE. Din 465 do­sare in­toc­mi­te si trimise au fost selectionate doar 28, printre care si acesta. Programul de Dez­­vol­ta­re Eco­nomica Locala Durabila, bazat pe activitatea sport-turism, este o modalitate de sub­ven­tio­na­re a turismului rural in proportie de 53% din fondurile Comisiei Europene, 28% din banii un­or investitori francezi, iar 18% din fondurile Consiliului Judetean Brasov. Par­tea de finan­ta­re ramasa cade in sarcina Fundatiei si a Consiliului Local Fundata. Pentru pu­ne­rea in prac­ti­ca a proiectului, doi tehnicieni au fost trimisi la specializare in strainatate pen­tru a se do­cu­men­ta in domeniul schiului. Partenerii straini ai Fundatiei au livrat echi­pa­men­te­le: 25 biciclete de mountain-bike, sanii de transport si 375 de perechi de schiuri. • Un alt pro­ie­ct pilot in care este implicat ANTREC este cel aflat sub auspiciile Bancii Mon­di­ale, care a in­cheiat un acord de parteneriat cu Ministerul Culturii si urmareste refacerea sa­te­lor sasesti si a vechilor biserici fortificate evanghelice. ANTREC a identificat case in satele in­clu­se in pro­ie­ct: Viscri, Cincu, Mojna si Biertan – care se preteaza la desfasurarea turismului ru­ral de ca­li­­ta­te, I-a ajutat pe proprietari sa intocmeasca dosare de omologare si au constituit cen­tre de in­for­ma­re. Fiecare dintre cele patru localitati beneficiaza pe perioada derularii pro­iec­tu­lui de ca­te 50.000 USD.

2. Pariul cu turismul a fost castigat de braneni

Pe branenii cu simt practic, somajul, ce si-a intins ghiarele si peste Tara Barsei, se poate spune ca i-a ocolit. Aici oamenii prospera si, odata cu ei, intreaga zona. Pei­sa­jul aduce mai mult a Elvetia decat cu imaginea satului in tranzitie zugravita prin alte re­gi­u­ni. Cu­ratenia cu care ne obis­nuiau fetele in casa din cartile lui Rebreanu sau Ionel Teo­do­­reanu, toate iti su­gereaza ca Branul nu sta in loc in asteptarea unui semn Divin. Semnul acela l-au in­tre­­vazut cu aproape un deceniu in urma si l-au urmat cu incredere. Acea incredere, ca se poate ca taranul roman sa razbeasca in haosul economic in care ne-am trezit cu totii dupa ’89, le-a insuflat-o o mama cu fiica sa, o profesoara si o economista: Mioara si Ma­ri­lena Stoian.

Originare din Mehedinti, dar apreciind corect potentialul zonei si amintindu-si de un vis al co­pilariei, cele doua doamne se stabilesc la Bran, isi cumpara o bucata de pa­ma­nt si impreuna in­cep sa convinga satenii sa-si deschida portile gospodariilor pentru pra­c­ticarea turismului rural, alt­fel spus, pentru gazduirea turistilor intr-o forma or­ga­ni­za­ta. Majoritatea taranilor au fost sceptici la inceput, dar a functionat ar­gu­mentul de sta­tor­ni­cire. Incercand, si reusind in cele din urma, sa se integreze in viata satului, Mioara si Marilena Stoian, treptat au fost acceptate ca fiind de-ale lo­cu­lui. Turismul rural a avut ca punct de pornire experienta marilor firme profesioniste de turism, mai exact evitarea gre­se­lilor esentiale facute de acestea, care au distrus pe­Iisa­jul practicand tu­ri­s­mul in masa, fa­ra a tine seama de modul in care acesta afecteaza me­diul.

in 1994, Marilena Stoian a participat si la o bursa oferita de Societatea Americana a Agen­tiilor de Calatorii (ASTA), care a cuprins cursuri de management si modalitati de cola­bo­rare in echipa, organizat prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Internationala a USA (USAID) si a va­zut cat de importanta este ideea de retea si de organizatii neguvernamentale. Astfel a ajuns atu­n­ci la concluzia ca ar fi bine sa creeze si la Bran o asociatie nationala, mai ales ca venisera din Va­tra Dornei, din Apuseni, din Harghita, de pe Litoral, ca sa se intereseze despre experienta lor in zona Bran-Moeciu. Se simtea nevoia de comunicare, de schimb de idei si informatii. Nu se pu­tea spune ca ei vroiau sa copieze ceea ce faceau branenii, pentru ca intr-un fel se face turism ru­ral la Bran si altfel in Apuseni, dar trebuia sa stie unul de la celalalt cu ce greutati s-au con­frun­tat ca sa fie pregatiti si sa gaseasca cele mai bune solutii.

ANTREC – Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Ro­ma­nia este o or­ganizatie neguvernamentala, apolitica, non-profit, membra a Federatiei Eu­ro­­­­pene de Turism Rural (EUROGITES). ANTREC a luat fiinta in 1994, avand in prezent o retea de 30 de filiale (din tot atatea judete), cu un numar de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice si pensiuni agro­turistice omologate, insumand 7.500 de ca­me­­­re. Parcurgand intreg teritoriul de la Marea Nea­gra spre Bucovina si Maramures pes­te 2.500 de case au conditii proprii pentru practicarea tu­ris­mului rural.

Binecunoscutul patrimoniu natural si cultural al Romaniei impreuna cu ospi­ta­li­ta­tea tra­di­tio­nala sunt principalele atuuri in dezvoltarea acestui tip de turism.


3. Scopul ANTREC

Printr-o campanie eficienta, ANTREC a reusit sa implice un numar mare din ran­dul mem­bri­lor sai sa realizeze programe turistice apreciate atat pe plan intern cat si pe plan extern. In zo­na Bran-Moeciu exista un adevarat cult al caselor. Fiind o zona fe­ri­ta de ghe­a­re­le co­o­pe­ra­ti­vi­za­rii, oa­menii si-au investit, de-a lungul anilor, toti banii ago­ni­siti in constructia si amenajarea ca­se­lor. Por­nind cu aceste date nu a fost chiar di­fi­cila con­­tu­rarea, treptat, unui alt­fel de sistem de pe­tre­ce­re a vacantelor, mai aproape de na­tu­ra, obicei la moda acum in Occident.

Scopul ANTREC este:

de a identifica si promova potentialul turistic rural,

de a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de tu­ri­sm rural, prin se­mi­narii, cursuri de scurta si lunga durata, schimburi de ex­pe­ri­enta intre ANTREC si or­ga­ni­zatii similare din tara si strainatate,

de a transmite informatii legate de turismul rural intregii retele ANTREC si in­sti­tutiilor implicate in mod direct sau indirect in promovarea si dezvoltarea tu­ris­mului rural;

de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasificate si omologate, in­­cluse in retea, prin mijloace mass-media;

de a participa la evenimentele importante specifice, atat pe plan intern (re­gio­nal si na­tional), cat si extern (targuri si burse de turism), cu o oferta diversa.



Prin ordinul Ministrului Turismului, toate unitatile din turismul rural trebuie sa in­de­­­­­pli­neas­ca anumite conditii, in functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe mar­­­garete). Co­mi­sia tehnica este formata din reprezentanti ai Ministerului Turismului si al ANTREC (un grup de 30 de membrii ai asociatiei, fiind experti in clasificarea si omo­lo­ga­­rea unitatilor din turismul rural, in urma absolvirii cursurilor de specialitate).

Impreuna cu Mirabilis Media, ANTREC a realizat un sistem national de rezervari in tu­ris­mul rural, prin intermediul caruia amatorii vor putea sa-si aleaga inclusiv pensiunea dorita. In prezent, ANTREC are relatii de colaborare cu touroperatori din Franta, Anglia, Italia, Statele Unite. Adresa de internet a asociatiei este www. antrec.ro.

Lunar, ANTREC editeaza un buletin informativ “Vacanta la tara” – pentru membrii sai si pen­tru cei interesati sa devina membrii ai asociatiei. Sumarul cuprinde informatii re­­feritoare la ac­ti­vi­tatile ANTREC, evenimente din cadrul asociatiei atat la nivel central cat si local, recomandari, de­cizii, etc.

Evenimente ANTREC

Seminarii de marketing in turismul rural;

Festivalul International al Sarmalelor, Praid, Harghita;

Festivalul International al Placintelor, Bacau;

Mos Nicolae la Bran;

Week-end-ul indragostitilor (Sf. Valentin), Bran;

Targul International de Turism Rural, Brasov;

Targul National de Turism (alaturi de ROMEXPO, ANAT, FIHR, FPT si OPTBR);

Seri romanesti la Clubul Francez, Casa Americii Latine, World Trade Center, etc;

Sarbatoarea Recoltei 1997 si 1998 – World Trade Center, Bucuresti;

Saptamana Romaniei la Paris, noiembrie 1999

Ziua Mondiala a Femeii din Mediul Rural ;

Lansarea Catalogului National al Pensiunilor Turistice si Agroturistice;

Lansarea paginii web a ANTREC, august 2000.

ANTREC a primit din partea Casei de Editura Capital premiul OSKAR CAPITAL pen­tru Initiativa cu cel mai mare impact social in 1995.

In ianuarie 2000 ANTREC a primit diploma pentru stradania de a impune turismul ru­ral in Romania, acordata de AJSTR. In acelasi an, ANTREC primeste diploma pen­tru identificarea si conservarea filonului folcloric, acordata de Amplus Inter­na­ti­onal Ltd., cu ocazia Salonului de Carte si Presa 2000.

Din 1994 ANTREC a devenit membru al EUROGITES – Federatia Europeana de Turism Rural – fiind inclusa in catalogul acesteia in editiile 1995, 1996, 1997, pe langa unitati reprezentative ale retelei de turism european. Alaturi de Franta, Germania, Belgia, Portugalia, Spania si alte tari europene (in numar de 17) pot fi vazute in catalog si case traditionale din cele 30 de filiale ale ANTREC.

Pe parcursul celor opt ani de activitate, ANTREC si-a demonstrat initiativa si ca­pa­citatea sa organizatorica in crearea unei retele viabile in aceasta parte a Eu­ro­pei, aflata in adevarata competitie cu tari cu o veche traditie in acest do­me­niu. Ca urmare a meritelor deosebite si a contributiei aduse la dezvoltarea turismului ru­ral, Marilena Stoian – presedinte ANTREC – a fost numita presedinte EUROGITES, pozitie pe ca­re a detinut-o in perioada 1997-1999. In prezent ea este vicepresedinte EUROGI­TES.

In iulie 2001, la Bran, s-a inaugurat prima „Scoala National de Formare Mana­ge­ria­la in Turism”

Turismul rural practicat in Romania a reusit sa capteze inca de la inceput atentia Uni­unii Eu­ropene, valoarea totala a finantarii acordate tarii noastre de catre UE, prin in­ter­me­diul a doua pro­grame PHARE pentru dezvoltarea turismului, se ridica la circa 10 milioane ECU. Primul program PHARE destinat turismului romanesc a inceput in 1992, fiind finantat cu circa 4,9 mi­li­oa­ne ECU, iar al doilea, finantat cu cinci milioane ECU, a inceput in 1995. Prin­cipalul proiect al celui de-al doilea program a fost sprijinirea turismului rural din Romania, ace­sta beneficiind de un bu­get de 900.000 de ECU. Proiectul a avut ca obiective pro­mo­va­rea turismului rural (sectiune coor­do­nata de Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cul­tural din Romania - ANTREC) si dez­voltarea turismului rural in patru zone pilot: Valea Izei, Vama, Valea Ariesului si Bran – Rucar (co­ordonata de Operation Villages Roumains – Bel­gia).

Seminarul final al proiectului pentru sprijinirea turismului rural s-a desfasurat in zilele de 29 si 30 noiembrie 1997, la Bran. Intre principalele realizari ale proiectului se numara crearea pri­me­lor centre de in­formare tur­is­ti­ca in patru zone pilot; finantarea a peste 40 de micro-proiecte pri­va­te in do­me­niul turismului ru­ral; realizarea primelor materiale promotionale si a primului catalog de pre­­zentare a turismului ru­ral romanesc.

Proiectul pentru sprijinirea turismului rural s-a incheiat in iunie 1998.

Pentru Bran, turismul rural inseamna si probleme edilitare, iar sprijinul intern si extern acor­dat comunei s-a facut simtit repede. Cele mai profunde schimbari sunt in mentalitati. Taranul a inteles ca turism nu inseamna sa iei banii omului si apoi sa-i dai papucii, trebuie sa ii si oferi ceva. In primul rand confort. Oamenii si-au mutat WC-ul in casa si si-au construit bai cu apa cal­da la discretie. Femeile au devenit mai atente la tinuta, asa cum au vazut de multe ori ca o fac doam­nele de la oras. Asta inseamna civilizatie si pentru ei. Apoi, toti isi indeamna copiii sa invete limbi straine. Pana acum ziceau ca daca stiu romana, la ce iti mai trebuie engleza? Acum au ne­vo­ie de cineva sa se inteleaga cu strainii. S-au dezvoltat vechile meserii: tamplaria – oamenii isi fac case noi, special pentru turism – si meseriile artizanale. Turistii cumpara pulovere, caciuli, pla­pumi, iar branenii nu mai sunt nevoiti sa stea prin piete, la oras, sa-si vanda marfa. Asadar, se poa­te constata cu usurinta, de ce tu­ris­mul clasic a pierdut partida, la Bran. Hotelul din localitate prac­tica tarife mai mici, dar so­li­ci­tarile sunt mult sub cele catre Agentia de Turism Rural BRA­NI­ME­X. O explicatie? Agro­tu­ris­mul in Romania are o deviza: „VINO CA TURIST, PLEACA PRIE­TE­N!”.


4. Sprijinul statului in consolidarea turismului rural

Desi recunoasterea internationala devenise o certitudine, atingerea standardelor oferite tu­ris­ti­lor necesita anumite amenajari interioare si exteriorare ale gospodariilor-gazda (intrarea se­pa­rata pen­tru turisti, grupuri sanitare pentru acestia, parcari acoperite etc.). Pentru realizarea aces­tora erau si mai sunt si acum, neceasare importante sume de bani. Din fericire, interventiile si memoriile la Guvern nu au ramas fara un raspuns, din contra, cand acesta a venit, a fost chiar mul­tumitor. Astfel ca, Ordonanta de Guvern 63/1997, pri­vind stabilirea unor facilitati pentru dez­vol­tarea turismului rural, venita in completarea Le­gii nr. 145/1994, a mai usurat din problemele bra­nenilor si, in general, a practicantilor de turism rural din Romania. Conform acestei ordonante, „per­soanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice in pensiuni turistice si pensiuni agroturistice beneficiaza de scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani.”  In varianta adoptata de Camera Deputatilor, ordonanta prevede ca persoanele fizice si juridice mentionate pot be­ne­fi­cia de credite cu dobanda preferentiala, acordate pe o perioada de maximum zece ani. Pentru ast­fel de credite, acordate pentru dezvoltarea si amenajarea capacitatilor de ca­zare, dobanda va fi stabilita la un nivel reprezentand 50% din valoarea dobanzilor prac­ti­ca­te pe piata bancara. Asi­gu­rarea sumelor necesare acordarii de credite preferentiale se face din Fondul special pentru dez­voltarea si promovarea turismului, in limitele prevazute de Ministerul Turismului.



Potrivit prevederilor aceleiasi ordonante, pensiunile turistice si cele agroturistice vor plati ener­gia electrica si gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic, iar ser­viciile de telecomunicatii la tariful pentru persoane fizice. Pensiunile au beneficiat, de ase­menea, de acor­darea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la ra­cor­da­rea la reteaua elec­tri­ca, de alimentare cu apa si gaz metan, precum si la sistemul de ca­na­li­za­re.

Din pacate aceste oportunitati nu au fost mentinute in totalitate, astfel ca de la inceputul anu­lui trecut s-a reintrodus impozitarea intreprinzatorilor pe veniturile/profiturile obtinute, iar ob­ti­ne­rea creditelor a fost destul de dificila. De asemenea, presedinta ANTREC considera drept ridicata taxa de autorizare solicitata detinatorilor de pensiuni de catre Oficiul de Autorizare si Control in Turism din cadrul Autoritatii Nationale de Turism, in prezent aceasta putand ajunge la 3.000.000 lei.

Cu toate aceste greutati, datele privitoare la fluxul de turisti in mediul rural, cu sprijinul agen­tiilor de turism afiliate ANTREC, semnaleaza o expansiune a cazarilor la pensiuni in ultimii ani.





































5. BIBLIOGRAFIE:


Suplimentul “TURISM” al cotidianului AZI, 25-26 noiembrie 2000

Botez G., Lupu N., Miron A., Penciu A., Stoian M. – “Indrumar pentru turismul rural”, Ed. Rentrop&Straton, Bucure;ti, 1998

Mitrache St., Manole V., Stoian M., Bran Fl., Istrate I. – “Agroturism si turism rural”, Ed. Fax Press, Bucuresti, 1996

xxx Buletine informative ANTREC – Bucuresti, 1995-1997















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani