Creditul bancar - Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit referat








Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit




Banca este definita ca fiind o entitate economica de stat sau particulara ale carei functiuni principale sunt:

atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor in conturile deschise acestora;

acordarea de credite pe diferite termene;

efectuarea de viramente intre conturile clientilor si de transferuri in conturile deschise la alte banci;

emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzitii cu asemenea instrumente;

vanzarea-cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare.

In sistemul de common law o institutie e considerata ca fiind o banca daca activitatea sa indeplineste trei caracteristici esentiale:

a.     incasarea cecurilor pentru clienti;

b.     plata cecurilor trase de catre clientii sai;

c.     tinerea de conturi curente pentru clientii sai.

In legislatia bancara, literatura de specialitate si practica bancara se utilizeaza frecvent notiunea de aparat bancar si sistem bancar.

Prin aparat(retea) bancar(a) se intelege „ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara raspunzand cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite etape de dezvoltare social-economica.

In general, aparatul bancar este organizat pe doua nivele. In centrul aparatului bancar si la primul nivel se afla banca centrala(Nationala) care exercita si coordoneaza politica monetara, valutara si de credit al statului, uneori emitand si reglementari legale in aceste domenii. Al doilea nivel il constituie celalalte banci cum sunt cele comerciale, de afaceri, institutii de credit specializate(banci agricole, mestesugaresti, miniere, etc.) sau institutii specializate pe unele operatii apecifice (banci financiare sau ipotecare). Daca banca centrala este, in general, de stat sau cu capital de stat, celelalte banci cu capital particular, de stat sau mixt, sunt organizate sub forma unor societati pe actiuni.

Notiunea de activitate bancara defineste operatiile si tranzactiile active si pasive efectuate in aparatul bancar. Astfel, banca centrala exercita operatiuni privind emisiunea monetara, concentrare rezervelor banesti ale bancilor comercile si acordarea de credite acestor banci, influentarea volumului si costului creditului, acordarea de imprumuturi statului si pastrarea tezaurului public. In acelasi timp, celelalte banci efectueaza mai ales operatii de atragere a mijloacelor banesti temporar disponibile in conturi ale clientilor-persoane fizice sau juridice-de acordarea de credite pe termene diferite, de efectuare de viramente intre conturile clientilor si de transferuri de conturi deschise la alte banci, de emitere de instrumente de credite si de efectuare de tranzactii cu acestea, vanzarea si cumpararea de valori si alte operatiuni valutare.

Operatiunile pasive : societatile bancare pot efectua operatiuni de depozite la vedere si la termen in cont, cu numerar si cu titluri constand in atragerea resurselor banasti de la perosane juridice si fizice, in vederea pastrarii si fructificarii lor. Atragerea acestor resurse banesti au ca scop constituirea disponobilitatilor necesare pentru a efectua operatiuni active, de acordare de credite. Sursa creditului ca operatiune activa o constituie deci depozitele, acestea fiind rezultatul operatiunilor pasive.Deosebirea esentiala intre imprumutul civil si creditul bancar consta in aceea ca creditorul civil imprumuta prorpiul sau capital, pe cand bancherul imprumuta banii altuia, pe care ii pastreaza si ii fructifica cu mijloace specifice.Depozitele pot fi purtatoare de dobanda. In rapot cu termenul restituirii, depozitele numerar pot fi :

a.     depozite la vedere- deponentul poate retrage oricand suma incredintata bancii spre pastrare beneficiind, insa, de o dobanda mai redusa sau chiar fara a primi dobanda daca se considera ca banca este cea care face un serviciu clientului;

b.    depozite la scadenta fixa- depunatorul p;oate retrage suma numai dupa un interval de timp restabilit, dar ele deneficiaza de o dobanda mai ridicata pentru ca banca, nefiind anenintata de pericolul unei retrageri intempestive, poate fructifica, in prorpiul interes, suma depusa de client;

c.     depozite in cont curent- deponentul poate retrage oricand sume pe masura nevoilor sale, dar el opereaza in acelasi timp si depuneri, in acelasi cont, mentinand sau majorand soldul.

Certificatele de depozit(bonuri de casa) sunt titluri de credit emise de banci pentru disponibilitatile banesti pe termen scurt ale societatilor comerciale sau ale persoanelor fizice. Avantajul certificatelor de depozit conta in caracterul lor negociabil, deponentul posesor al certificatului de depozit, putand sa-l negocieze pe piata transformandu-l usor in numerar, fara a retrage depozitul bancar.



Pentru protejarea drepturilor deponentilor s-a luat masura asigurarii depozitelor ce consta in constituirea uneia sau mai multor fonduri in acest scop, de catre statul roman, sau de catre institutiile financiare publice sau private, care vor functiona pe baza autorizatiei date de BNR, si sub supravegherea acesteia.

Din cele spuse mai sus rezulta legatura stransa, organica, existenta intre aparatul bancar care defineste aspectul organizatoric, si sistemul banacar care cuprinde operatiile si tranzactiile efectuate de banci, adica activitatea bancara ca activitate specifica a acestui domeniu.

Sistemul bancar


In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie sunt strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica.

Agentii economici isi gasesc resursele necesare realizarii investitiilor, fie prin propriile economii, fie recurgand la credite ce le sunt acordate prin banci, in procesul de reciclare si valorificare a capitalurilor monetare in economie. Ele creeaza astfel conditiile unei ample redistribuiri a capitalurilor pe masura evolutiei istorice, tot mai mari, vehiculate de o larga retea de intermediari care, in structura sistemului bancar in formare, au fost bancile comerciale sau de depozit.

In cadrul sistemului bancar s-au inclus in timp si intermediari nemonetari care au ca functii principale: colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen mijlociu si lung, direct catre beneficiar-pentru investitii, ipoteca, comert exterior, consum-sau prin aranjarea de capitaluri pentru acreditare-prin titularizare sau prin alte forme.

Desi structurile nationale ale sistemelor bancare sunt foarte diferite, totusi pretutindeni in lume s-au clarificat la un moment dat.

Bancile de depozit- comerciale- efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Deci, au o activitate diversificata ce se poate modifica liber in functie de cerinte, posibilitati si propria orientare.

Totusi, operatiunile de baza sunt reprezentate de constiruirea de depozite si utilizarea lor in scopul acordarii de credite agentilor economici. Ele sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea unui profit.

Bancile specializate includ o sfera larga de institutii de credit cu o gama larga de diferentieri si implicit, cu statute deosebite de la tara la tara.

Intre bancile specializate un loc important ocupa institutiile de credit specializate carora le-a fost incredintata o misiune de interes public: crediterea pe termen mijlociu si lung a unor ramuri – frecvent agricultura – sprijinirea actiunilor de credit ipotecar imobiliar, crediterea colectivitatilor locale, etc.

Societatile financiare, in fapt societati de credit, sunt prezente importante in activitatile economice in toate tarile dezvoltate. Sunt institutii de credit care, pe de o parte, nu sunt autorizate sa primeasca depozite, iar pe de alta parte nu pot efectua decat operatii pentru care au fost abilitate prin lege sau conventie.

Principalele lor orientari sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea si garantarea de credite pe termen mijlociu si lung pentru inteprinderi, creditarea marfurilor cu plata in rate, creditarea locuintelor cu garantii, etc.

In considerarea structurii sistemului bancar trebuie sa avem in vedere ca in componentele nationale se afirma si trasaturi generale, dar si particularitati ale alcatuirii verigilor componente.

O mare parte din bancile specializate sunt insa unitati profilate unilateral, fie primordil pentru mobilizarea de resurse, fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce-i sunt puse la dispozitie.

In acest cadru, alte institutii – de regula bancile comerciale in general – joaca rolul de intermediar. Astfel, bancile comerciale isi exercita rolul lor de intermediari nu numai intre agenti din afara sistemului bancar, ci au un rol major in reciclarea si valorificarea capitalului, in mobilizarea de resurse si distribuirea de credite in sistemul bancar, deci intermediaza intre verigile bancare.

In acest proces se afirma ca principale functii ale bancilor comerciale, cele doua laturi de intermediari: mobilizarea resurselor si distribuirea creditelor.

In indeplinirea functiilor, bancile comerciale indeplinesc anumite operatii specifice considerate si reunite, dupa sensul lor in pasive si active. Operatiile active se grupeaza in:

  1. operatii de credite a firmelor
  2. operatii de creditare a persoanelor particulare
  3. operatii de plasament

In cadrul sistemului bancar banca de emisiune are un rol major.

Prin functiile indeplinite, prin legaturile multilaterale cu celelalte banci si prin acestea cu economia, banca de emisiune reprezinta o placa turnanta a sistemului bancar, afirmandu-si pe deplin cea de-a doua denumire sub care este cunoscuta, ca banca centrala.



Sunbstanta functionalitatii bancii de emisiune se manifesta prin cinci functii principale:

de emisiune;

de creditare;

de centru valutar;

de banca a bancilor;

de banca a statului.

La randul lor fiecare din aceeste functii au sfere de actiune distincte, dar prin natura lor, interdependente si intercorelate.

Functia de creditare decurge direct din functia de emisiune. Emisiunea bancnotelor – ele fiind titluri de credit – inseamna creatie de mijloc de plata, fapt ce creeaza bancii un potential specific. In procesul de distribuire a acestei disponibilitati se pune la dispozitia agentilor economici putere de cumparare si capacitate de plata.

Procesul de distribuire si redistribuire a acestui mijloc de plata in economie se realizeaza prin sistemul bancar, bancile de diferite tipuri, in special bancile comerciale, reprezentand intermediari de baza intre agentii economici si banca de emisiune, care prin bancnotele emise este izvorul principal al creditului in economie.

O alta operatie activa si primordiala a bancilor de emisiune este achizitia de obligatiuni si bonuri de tezaur ale statului, operatii desfasurate in raport cu bancile si institutiile de credit care inseamna de fapt recreditare.

In principalele operatii active specifice bancii de emisiune, aeste isi afirma rolul sau esential ca factor important al procesului de recreditare din economie, postura in care se manifesta ca ultim creditor.

In stransa legatura cu aportul sau important in creditarea economica si pozitia sa in procesul de recreditare, bancile de emisiune au un rol major in statutarea in economie a unor reglementari judicioase privind acordarea creditelor, implicit.

Casele de economii : reprezinta o veriga importanta in sistemul bancar.Ele sunt fie institutii care au ca principale atributii functionale mobilizarea economiilor, dar si banci ale autoritatilor locale si ale institutiilor de prevederi – detinatoarea fondurilor constituite pentru pensii si asigurari sociale.

Asemanatoare prin menirea lor initiala, cat si prin transformarile ce le caracterizeaza, in tarile dezvoltate mai functioneaza o serie de retele de case de economii cum sunt cooperativele de credit larg extinse in Germania si Franta.

Nefiind angajate, uneori, respectarea normelor aplicabile bancilor autohtone, bancile straine beneficiaza de avantaje deosebite privind regimul circulatiei capitalurilor, impozitele sau nivelul dobanzilor.

Asistenta bancara moderna

A.   Serviciul de casierie. Banca asigura pentru clientela sa efectuarea tuturor operatiunilor de casierie, incasari si plati in numerar, viramente, etc;

B.   Serviciul de portofoliu. Acest serviciu al bancii executa toate operatiunile privind girul cambiilor pentru incasare, ceea ce reprezinta un volum important si impune informatizarea pentru reducerea costurilor;

C.   Serviciul de relatii externe. Acest serviciu isi asuma toate operatiunile clientului cu partenerii sai straini. Este singurul serviciu care poate asigura clientului o protectie eficienta contra riscului schimbului valutar;

D.   Serviciul financiar. Prin care se realizeaza conexiunea clientului cu bursa de valori.

Servicii specializate in consultanta ce ofera clientelei sprijin calificat pentru:

Gasirea de parteneri pentru afaceri;

Identificarea posibilitatilor pentru export;

Elaborarea de studii de diagnostic al intreprinderii (asupra organizarii interne, asupra produselor, a procesului de productie, a penetrarii pietei);

Furnizarea de informatii asupra riscurilor investitiei in diverse domenii economice sau zone geografice;

Consultanta juridica fiscala.

Serviciile de informatica

Marile banci poseda milioane de clienti si efectueaza zilnic milioane de operatiuni. Numai informatizarea permite efectuarea unui asemenea volum de informatii.


















Autor:

Chircu Marius Petre











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani