fTRANSPORTURI CURS 2 - PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA DEFINIRE SI STRUCTURA referat




TRANSPORTURI CURS 2 - PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA DEFINIRE SI STRUCTURA referat






CURS 2     TRANSPORTURI





PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA

DEFINIRE SI STRUCTURA


Deplasarea marfurilor si calatorilor in spatiu cu trenul constituie procesul de productie al caii ferate.

In raport cu gruparea operatiunilor elementare de vehiculare a marfurilor si calatorilor, in procesul de transport se disting urmatoarele faze

faza de expediere - cuprinde operatiunile efectuate in puctul initial

faza de parcurs – se refera la transportul propriu-zis

faza de transbordare intermediara – operatiunile efectuate in punctele caracteristice de transbordare

faza de sosire – operatiunile inregistrate la locul final al transportului.


ELEMENTELE DE ORGANIZARE A CIRCULATIEI TRENURILOR


Multilateralitatea si varietatea sectoarelor de activitate ale transportului feroviar formeaza un mecanism care, desi complex, trebuie sa functioneze ca o singura unitate. Aceasta coordonare se realizeaza prin planul de mers al trenurilor.

Orice tren circula numai dupa un mers dinainte stabilit.

Totalitatea mersurilor de tren valabile intr-o anumita perioada de timp formeaza planul de mers al trenurilor din perioada respectiva.

Planul de mers se intocmeste grafic.

Graficul de circulatie constituie reprezentarea grafica a miscarii trenurilor pe distanta dintre 2 puncte de sectionare El trebuie sa asigure

deplasaea rapida a marfurilor si calatorilor

siguranta circulatiei trenurilor

utilizarea cat mai rationala a capacitatii locomotivelor, a vagoanelor, a capacitatii de circulatie a sectiilor de remorcat.

Asadar, graficul de circulatie reprezinta procesul tehnologic al retelei feroviare. El se elaboreaza pe baza reprezentarii grafice cu ajutorul a 2 axe rectangulare, in care pe orizontala se reprezinta timpul, iar pe axa verticala se reprezinta spatiul.








Graficul de circulatie se exprima cu ajutorul relatiei

t = f (l),

unde

t = timpul necesar pentru parcurgerea distantei l

l distanta parcursa de tren. Aceasta ecuatie poate lua forme diferite in raport cu viteza de deplasare a trenului.

Cea mai simpla reprezentare grafica se obtine atunci cand viteza de deplasare a trenului este constanta. In aceasta situatie

l = v t

De asemenea, se poate observa ca, cu cat unghiul a este mai aproape de 900, cu atat viteza de deplasare a trenului este mai mare.

In realitate, viteza trenului nu este constanta, ci ea variaza in functie de configuratia liniei in plan si in profil.








Graficul de circulatie se intocmeste o data sau de doua ori pe an, in functie de necesitatile exploatarii, separat pentru fiecare magistrala de mers, coordonandu-se tranzitarea trenurilor in statiile cap de sectie.

Trasele de tren se inscriu in grafic cu semne diferite, in functie de felul trenurilor.

Trenurile se inscriu in functie de prioritate si de rangul lor.

In raport cu importanta lor in circulatie, trenurile se impart in urmatoarele ranguri

rangul 1 – trenuri cu mers special

rangul 2 – trenuri exprese si rapide

rangul 3 – trenuri eccelerate de calatori

rangul 4 – trenuri de persoane si trenuri cursa

rangul 5 – trenuri militare, mixte, trenuri de calatori si accelerate de marfuri

rangul 6 – trenuri directe de marfuri

rangul 7 – trenuri locale de marfuri si trenuri convoaie.



Calitatea indeplinirii graficului de circulatie se exprima prin procentul trenurilor deviate dupa grafic si se determina dupa formula


unde

neg = numarul de trenuri expediate dupa grafic in cursul unei zile

ntr numarul total de trenuri expediate in cursul zilei.


Elementele necesare pentru stabilirea graficului de circulatie sunt

numarul si felul trenurilor

timpii de mers ai trenurilor intre statii

intervalele intre trenurile ce circula in grup si in paralel

normele de timp pentru stationare a locomotivelor in statiile cu depou



Graficele de circulatie se pot clasifica

In raport cu viteza de circulatie

a.    grafice paralele – au drept caracteristica faptul ca distantele de circulatie in acelasi sens sunt parcurse de trenuri cu aceeasi viteza

b.   grafice neparalele sau normale – prevad deplasarea trenurilor cu viteze diferite, in functie de categoria si rangul fiecarui tren.

In functie de numarul liniilor de pe sectia respectiva

a.    grafice pe linii simple

b.   grafice pe linii duble

c.    grafice pe linii multiple.

In raport cu numarul trenurilor trasate in sensul cu sot sau fara sot

a.    grafice cu trenuri pereche

b.   grafice cu trenuri nepereche.

In raport cu ordinea de circulatie care se urmareste

a.    grafice cu trenuri in grup – circula pe aceeasi distanta si in acelasi sens de mers cel putin doua trenuri succesive. Urmarirea se face la interval de statie sau de halta de miscare

b.   grafice cu trenuri in pachet – trasele trenurilor se inscriu succesiv in acelasi sens. Circulatia trenurilor se face la distanta de semnal de bloc de linie.


Avand in vedere marimea maselor aflate in miscare, circulatia trenurilor se face, de regula, la interval de sector.

Distanta minima la care se pot succeda doua mijloace feroviare aflate in miscare unul fata de altul e distanta dintre doua puncte de stationare. Aceasta distanta se numeste distanta de circulatie si este cel putin egala cu drumul de franare.




CAPACITATEA DE CIRCULATIE SI DE TRANSPORT A CAII FERATE


Capacitatea de circulatie a unei linii de cale ferata (Cc) reprezinta numarul maxim de trenuri si vagoane care pot circula pe linia respectiva in timpul unei perioade determinate.

Capacitatea de circulatie a sectiilor de cale ferata se calculeaza pe o zi completa pentru 24 de ore, pentru ca activitatea la calea ferata este ciclica.

Generic, capacitatea de circulatie se calculeaza ca raport intre

timpul integral al unei zile (1440 minute) si

durata in care distanta dintre doua puncte de sectionare consecutive este ocupata de un tren pe calea ferata dubla sau de o pereche de trenuri pe calea ferata simpla, si denumita perioada graficului (Tp).


Perioada graficului pe calea ferata simpla










Tp t1 + a1 + t2 + a2

unde

t1  = timpul de mers al trenului 1

a1 = intervalul de incrucisare in statia B

t2 = timpul de mers al trenului 2

a2 intervalul de incrucisare in statia A.


Perioada graficului pe calea ferata dubla










Tp t1 + a1


In ceea ce priveste perioada graficului luata in calculul capacitatii de circulatie, aceasta corespunde valorii maxime a timpului scurs de la expedierea unui tren pana la expedierea, in acelasi sens, a trenului urmator, inregistrat pe una din distantele de circulatie de pe sectia luata in studiu.

Capacitatea de circulatie pentru o sectie nu se determina pentru fiecare din distantele ei de circulatie, ci pentru distanta limitativa. Asadar, capacitatea de circulatie a distantei limitative este aceeasi cu capacitatea de circulatie a sectiei respective.

Valoarea maxima a unei perioade de grafic se inregistreaza, in general, pe distanta critica a sectiei de circulatie, pentru ca timpul de mers, ca element determinant in structura perioadei graficului, este influentat de: distanta dintre statii, profilul liniei, viteza trenului, etc.

In exploatarea feroviara se deosebesc:

capacitatea de circulatie teoretica (Cct) – capacitatea maxima a liniei conform graficului de circulatie;

capacitatea de circulatie practica (Ccpr) – capacitatea care poate fi realizata, in mod normal, in conditiile date de o sectie de circulatie. Aceasta reprezinta aproximativ 80% din capacitatea de circulatie de colet

capacitatea de circulatie efectiva (Ccef) – capacitatea de circulatie realizata efectiv;





capacitatea de circulatie necesara (Ccn) – capacitatea de care este nevoie si care rezulta din analiza necesarului de transport.

Relatiile dintre aceste marimi este urmatoarea

Cct Ccpr Ccef Ccn

Marimea perioadelor graficului este influentata de modul de organizare a circulatiei trenurilor, adica de tipul de grafic folosit


Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric, pereche, normal pe calea ferata simpla











Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric, pereche, paralel pe calea ferata simpla












Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului

simetric, pereche, paralel pe calea ferata simpla













unde

Ntr = numarul de trenuri in sensul fara sot;

t1 = timpul de mers al trenurilor in sensul fara sot

a intervalul de urmarire a trenurilor in sensul fara sot

a1 timpul de incrucisare a trenurilor in statia B

Ntr numarul trenurilor in sensul cu sot

t2 = timpul de mers al trenurilor in sensul cu sot;

a intervalul de urmarire a trenurilor in sensul cu sot

a2 = timpul de incrucisare a trenurilor in statia A





Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului

simetric, nepereche, normal pe calea ferata simpla



















unde

I = intervalul de urmarire a trenurilor care circula in pachet in sensul fara sot;

I = intervalul de urmarire a trenurilor care circula in pachet in sensul cu sot .






loading...








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani