TRANSPORTURI CURS 9 - PORTUL MARITIM referat






CURS 9                                          TRANSPORTURI INTERNATIONALE


PORTUL MARITIM




Porturile maritime sunt adaposturi naturale sau artificiale, situate in zona litorala, bai, golfuri, la gurile de varsare ale fluviilor, care, in urma unor lucrari hidrotehnice si industriale speciale si a unor masuri organizatorice riguroase, pot asigura:

intrarea si iesirea navelor;

adapostirea lor contra vanturilor si valurilor;

aprovizionarea, intretinerea si repararea acestora;

efectuarea tuturor reparatiilor implicate in transportul marfurilor in principial).

Porturile maritime se pot maritime se potmai multe criterii:

Dupa asezarea geografica:

1.a. porturi de litoral sunt situate pe malul marilor si oceanelor, pe continente sau insule

1.b. porturi maritime-fluviale - sunt situate la gurile fluviilor sau pe sectoarele maritime ale acestora.

In zonele geografice cu maree, porturile maritime din aceasta categorie pot fi:

n   porturi deschise - cand acuatorul poturilor ramane deschis fenomenelor de maree;

n   porturi ecluzate sau semiecluzate - care au bazinele inchise cu ecluze sau porti;

n   porturi mixte - au unele bazine inchise cu ecluze sau cu porti si altele expuse fenomenelor de maree.


Dupa destinatie:

2.a. porturi comerciale pot fi

specializate si

partial specializate pentru un anumit trafic (marfuri speciale, de masa, cherestea).;

2.b. porturi militare - au amenajari si organizari specifice destinatiilor lor;

2.c. porturi speciale – pot fi

industriale - deservesc o anumita industrie, inclusiv industria constructoare de nave;

de pescuit

de adapost - cu amenajari minime pentru adapostirea navelor.


3. Dupa importanta comerciala care se exprima prin capacitatea traficului anual):

3.a. porturi mondiale - sunt noduri puternice in circuitul general al marfurilor (Rotterdam, Marsilia, Hamburg);

3.b. porturi internationale - sunt porturi mai mari sau mai mici, care asigura relatii de transport intre mai multe tari apropiate si chiar traversade oceanice (Constanta, Odessa, Bordeaux, Trieste);

3.d. porturi nationale, regionale, locale - au zona de actiune in limita tarii respective.


Dupa intindere si gradul de dispersare al acvatorului si al frontului de operare

4.a. unele porturi au caracter unitar, concentrat, iar

4.b. altele se prezinta sub forma unui complex portuar, in unitati cu bazine portuare dispersate pe mari intinderi (cazul Londrei, Rotterdam).


Functiile portului


Portul comercial maritim se poate defini, in sensul cel mai general, ca o zona de tarm special amenajata, in care se intalnesc, imbinandu-se, caile de transport maritime cu cele terestre si unde are loc schimbul permanent si organizat de marfuri in ambele sensuri, de pe mare pe uscat si invers.

Portul maritim este un puternic nod de comunicatii, avand ca activitate principala transbordarea marfurilor.





1) Principala functie a porturilor este aceea de transbordare a marfurilor, de pe navele maritime pe uscat si invers.

Operatia de transbordare are loc de-a lungul frontului de acostare in acvatorul portului si, de aceea, aceasta este influentata, in mod hotarator, de tipul si eficienta lucrarilor de infrastructura privind zona de contact, de trecere de pe apa pe uscat (maluri, bazine, cheiuri). Este, de asemenea, influentata si de infrastructura, care consta din utilaje pentru efectuarea transbordarilor.

In conditiile unui trafic mare de marfuri, se impune organizarea de dane specializate si, in cadrul acestora, de terminale maritime. Acestea sunt unitati portuare dotate cu cele mai performante instalatii portuare de manipulare a marfurilor, avand, in unele cazuri, si utilaje pentru prelucrarea marfurilor.

2) Functia de depozitare - se manifesta sub forma depozitarii tranzitorii si a celei de inmagazinare.

Depozitul de tranzit are rolul de a crea stocuri de echilibrare a disproportiei dintre capacitatea mare a navelor fata de capacitatile mijloacelor de transport terestre.

Tot in virtutea acestei depozitari, se creaza stocuri pentru completarea diferentei de incarcatura sau calibru la navele de marfuri generale si stocuri tampon, pentru unele cazuri de intrerupere a activitatii.

Depozitul de inmagazinare are un caracter economic si comercial foarte pronuntat si imbraca diferite forme:

n   inmagazinarea de echilibrare;

n   inmagazinarea de dispozitie pentru economii;

n   inmagazinarea pe durata prelucrarii.

Functia de depozitare este pusa in evidenta, indiferent de formele de manifestare, de volumul mare al traficului derulat, conjugat cu conditiile de derulare a acestuia in conditii de eficienta.

3) Functia portuara industriala - rezida din procurarea unor materii prime de catre unitatile existente in apropierea portului. Exemplu: rafinariile petroliere, combinatele siderurgice, complexele de prelucrare a cerealelor, la care se adauga unitatile de constructie navala (santierele navale).


Modalitati de exploatare comerciala a navelor


Practica maritima internationala a consacrat doua modalitati distincte de exploatare comerciala a marfurilor:

navigatia regulata (de linie);

navigatia neregulata (trampa).

Intre aceste doua categorii exista o serie de deosebiri importante.

Astfel, navigatia trampa presupune o navigatie neregulata, care nu este legata de o anumita ruta de transoport, de anumite porturi de expediere si destinatie.

Navele utilizate in navigatia neregulata colinda marile si oceanele in cautare de marfuri de transportat, acostand in acele porturi in care anumiti incarcatori le ofera conditii de transport avantajoase - de unde si denumirea lor de trampa.

Fiecare cursa este legata de satisfacerea cerintelor de transport ale unui singur navlositor, care dispune de un pachet de marfuri suficient de mare pentru a acoperi intregul spatiu de transport oferit de nava respectiva. De aceea navele trampa transporta, in special, marfuri de masa (cereale, cherestea, minereu, titei, etc.).

Fiecare cursa a unei nave trampa are la baza un contract de transport incheiat anticipat intre armator si navlositor, cunoscut sub numele de charter party, contract care precizeaza conditiile de transport.

Sistemul navelor trampa este cunoscut armatorilor numai la timpul prezent. In general, ei nu stiu ce marfuri vor transporta maine, pe ce mari si oceane vor naviga - de la acest principiu, facand exceptie navele navlosite pe baza de contracte de navlosire pe termen lung.

Deci, nava trampa nu lucreaza dupa un orar precis, putand fi angajate, pe baza de contracte, pentru o singura cursa sau pentru mai multe curse consecutive, sau pentru o perioada determinata de timp, pe baza de time-chart.

Pentru a se desfasura activitatea in conditiile tramp, unui armator ii este suficienta o singura nava. Asa se explica faptul ca in navigatia maritima internationala, alaturi de marile companii de navigatie din tarile dezvoltate, exista si un numar de armatori mai mici.

Spre deosebire de navigatia trampa, navigatia in linie este o navigatie organizata si regulata, pe o anumita ruta comerciala, intre anumite porturi, dupa un orar fix, anuntat anticipat, in conformitate cu interesele armatorilor si ale beneficiarilor de servicii de linie.

In mod general, navele de linie furnizeaza serviciile unei clientele numeroase, expediind marfurile in partide relativ mici, care nu pot constitui, prin ele insele, luate separat, o incarcatura completa pentru o nava.

Ca urmare, navele de linie trebuie sa ofere conditii de transport pentru orice fel de marfuri, solide sau lichide, minerale sau vegetale, la temperaturi obisnuite sau scazute.

In general, armatorii navelor de linie au obligatia de transportatori unici.

Opinia generala este ca o nava de linie trebuie sa accepte toate incarcaturile prezentate la transport pe ruta sa, conform principiului “primul sosit, primul servit”, indiferent daca incarcatura prezinta sau nu interes pentru armatori, daca necesita manipulare dificila, cu conditia sa existe un spatiu de transport adecvat transportului. Astfel, rezulta o serie de particularitati ale navigatiei de linie fata de navigatia trampa.














































loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani