POLITICA SOCIALA - POLITICILE SOCIALE IN ROMANIA referat






POLITICILE SOCIALE IN ROMANIA






1. Politicile privind resursele umane si asistenta sociala






Un prim obiectiv in aceste domenii il constituie promovarea reformei educationale, atat la nivel de baza, cat si in invatamantul superior. Este vorba, deci, de o modernizare a sistemului de invatamant, care se va face in acord cu tendintele manifestate in tarile cele mai avansate prin:

  • Descentralizarea sistemului national de invatamant si promovarea relatiei contractuale dintre unitatile de invatamant si comunicatiile locale;

Organizarea sistemului national de formare a managerilor din invatamant;

  • Extinderea sistemului national de invatamant la distanta si dezvoltarea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiei in procesul educational;
  • Formarea profesionala continua, in acord cu politicile similare din tarile UE si aplicarea programelor de educatie a adultilor si a programului „Sansa a doua prin educatie”;
  • Restructurarea finantarii invatamatului si corelarea capacitatii de finantare cu nivelul de dezvoltare a economiei.

Un al doilea obiectiv il constituie imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, exprimata in numarul de decese evitabile, a frecventei si gravitatii imbolnavirii lor prin:

Eficienta furnizarii serviciilor, echitatea accesului la servicii si distribuirea echitabila a poverii economice a finantarii ingrijirilor de sanatate, inclusiv libertatea de alegere a prestatorilor de servicii medicale;

Cresterea capacitatii Ministerului Sanatatii in domeniul dezvoltarii politicilor de sanatate, al reglementarii si controlului acestui sector, reducandu-se interventia sa in administrarea directa a unor activitati si institutii prestatoare de servicii medicale, concomitent cu corelarea capacitatii de finantare cu nivelul de dezvoltare a economiei.

Un al treilea obiectiv il constituie trecerea de la programe de asistenta sociala cu eligibilitate universala la programe orientate catre categorii specifice de populatie. In acest sens, reforma sitemului de pensii va avea in vedere:

Restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii;

Restabilirea echitatii intergeneratii;

Complementarea sistemului actual cu tipuri de fonduri de pensii capitalizate, care sa asigure atat conservarea valorii reale a contributiilor, precum si ameliorarea fluxurilor de capital in sustinerea cresterii economice.

In domeniul ocuparii si protectiei somerilor, accentul se va pune pe deplasarea de la masurile pasive catre cele active, iar legislatia se va armoniza cu normele UE in domeniul relatiilor de munca si al normelor de protectie a muncii.

Principalul instrument utilizat in combaterea saraciei il constituie ajutorul social, fondurile destinate acestui scop fiind asigurate de la buget, iar aplicarea si monitorizarea programului se va face de  catre autoritatile locale si institutia tripartita abilitata. Guvernul trebuie sa stabileasca nivelul minim al venitului garantat, diferentiat in functie de conditiile socio-demografice ale familiilor.

In sfarsit, va fi continuata reforma sitemului de protectie a copiilor institutionalizati, prin alocarea resurselor financiare si umane corespunzatoare, punandu-se accentul pe reintegrarea familiala si plasamentul copiilor defavorizati in centre de asistenta specifice adoptiilor sau plasamentului familial.



2. Politici de atenuare a diferitelor tipuri de somaj



Fiecare tip de somaj este determinat de o serie de cauze, existand si masuri de atenuare a acestuia.


a) Intr-un prim grup de cauze sunt incluse inegala concentrare a firmelor pe teritoriu, cerintele pietei care fac ca unele industrii sa nu aiba cautare, dificultatile privind schimbarile de calificare, de domiciliu, cauze ce conduc la un somaj structural.

Printre masurile de atenuare a acestui tip de somaj se numara:

organizarea sistemului de instruire in directiile unei largi specializari, a unei reciclari a somerilor;

ajutoare banesti celor care accepta sa-si schimbe domiciliul;

asigurarea unui sistem informational performant privind locurile de munca vacante.


b) Al doilea set de cauze cuprinde necunoasterea situatiei locurilor de munca vacante, nivelul indestulator al ajutorului de somaj, ceea ce duce la un somaj frictional.

O masura de atenuare a somajului frictional este realizarea unui sistem flexibil de ajutor in raport cu profesiile si locurile de munca vacante.


c) Un standard de viata ridicat si un ajutor de somaj indestulator pentru o prima perioada de timp sunt cauze care duc la un somaj voluntar.

Masurile care se aplica in vederea atenuarii acestui tip de somaj sunt aceleasi cu cele aplicate pentru diminuarea somajului frictional.


d) De asemenea, timpul nefavorabil sau absenta periodica a cererii pot determina un somaj sezonier.

In vederea diminuarii acestui tip de somaj se urmareste realizarea unui sistem flexibil de ajutor de somaj, cat si asigurarea unui sitem informational performant privind locurile de munca vacante.


e) Un alt set de cauze include aparitia periodica a recesiunii in unele domenii de activitate, cat si dificultatile in ceea ce priveste recalificarea. Aceste cauze conduc la un somaj ciclic, somaj ce poate fi atenuat prin cresterea cheltuielilor guvernamentale si mentinerea constanta a impozitelor.




f)   Absenta calificarii este o cauza ce duce la aparitia unui somaj ascuns, masura de atenuare fiind aceea a instruirii si a reciclarii somerilor.



3. Politici de protectie sociala: necesitate, sfera, obiective, mijloace



Un sistem de protectie sociala eficace nu reprezinta doar o exigenta de ordin moral si politic, ci si una de ordin economic. De aceea, politica sociala specifica perioadei de tranzitie trebuie sa reflecte, in primul rand, protectia sociala pentru a putea asigura individului posibilitatea traversarii, in conditii cat mai bune, a unei perioade mai lungi sau mai scurte de timp, perioada ce se caracterizeaza prin perturbatii cu efecte sociale dure ( somaj, inflatie puternica si necontrolata ).

Polarizarea societatii in bogati si saraci este un fenomen organic, specific societatilor bazate pe proprietatea privata.

Protectia sociala se fundamenteaza pornind de la:

factorul social, colectivitatea manifestandu-se prin problemele ei comune;

factorul economic si social ( agentii economici si societatea ) se prezinta sub forma unor specificitati ale locului de munca, ale conditiilor si duratei muncii;

caile si mijloacele de realizare, in fapt, a protectiei sociale, care au la baza programe cuprinzand obiective, termene, finalitati si concretizari pe categorii sociale.

In cadrul acestor politici de protectie sociala se evidentiaza realitatile sociale ale perioadei, necesarul de resurse, modul de alocare, precum si eficienta masurilor intreprinse.

Politica sociala reprezinta un ansamblu de scopuri (obiective ) si instrumente de analiza, prin care puterile publice realizeaza afectarea normativa a resurselor publice si a distribuirii veniturilor in perspectiva umanista a dreptatii sociale. Din aceasta cauza, politica sociala reprezinta un ansamblu de reglare a conflictelor economice, sociale si politice.

Elaborarea unei politici sociale eficiente depinde de modul de aplicare a principiului dupa care bunastarea societatii este influentata hotarator de bunastarea fiecarui individ in parte.

Conceptul de politica sociala a statului se concretizeaza prin obiectivele sale, campul de actiune, natura precisa a masurilor ce se impun a fi luate, prin decizii si efecte (cine beneficiaza si amploarea rezultatelor obtinute).

Structura politicii sociale are o configuratie pe obiective, acestea fiind:

construirea si materializarea in fapt a unui sistem de protectie sociala care sa cuprinda o serie cat mai larga de masuri privind asigurarile, pensiile, alocatiile de somaj;

fixarea unui salariu minim garantat interprofesional;

interventia dirijata privind repartitia si politica de transferuri a veniturilor;

dreptul la munca si rolul sindicatelor in elaborarea politicii sociale;

durata zilei de munca si problema habitatului;

problema timpului liber si politica culturala.

Politica sociala utilizeaza economia bunastarii pentru a evalua continutul programelor sociale in directia satisfacerii nevoilor individuale.

Protectia sociala a devenit la ora actuala o tema majora pentru intreprinderi, salariati si toti ceilalti factori implicati in actiuni sociale, acestea reprezentand obiectivul central al politicii sociale. Sursa majora a tensiunilor sociale –saracia- impune la randul ei accentuarea functiilor protective ale colectivitatii.


Tipuri si domenii de protectie sociala


Sistemul de protectie sociala este conceptul privind asigurarea unui standard de viata, de baza, pentru toti oamenii, indiferent de mijloacele de care acestia dispun. Sistemul furnizeaza un set complet de protectie sociala care trebuie sa fie cuprinzator, sa functioneze operativ si adecvat, prin metode de conducere si normative specifice domeniului.

Se disting numeroase domenii si categorii sociale care cer prezenta protectiei sociale:


a)     Protectia somerilor


Pentru a se evita manifestarea convulsiilor sociale in planul fortei de munca a fost adoptat un sistem legal de protectie sociala, care vizeaza drepturi banesti si perioade de ajutor de care beneficiaza un somer, precum si sursele de formare a fondurilor din care se platesc asemenea ajutoare.

Organizarea acestui tip de protectie prevede trei forme de ajutor:

indemnizatia de somaj (asigurare de somaj);

asistenta de somaj si ajutorul social de somaj.

Indemnizatia de somaj se acorda pentru o anumita perioada stabilita de lege. In functie de legislatia din fiecare tara, indemnizatia de somaj reprezinta un anumit procent din salariul brut al fiecarui salariat inainte de a fi concediat.

De asistenta de somaj beneficiaza –persoana in cauza- inca o anumita perioada de timp dupa cea legala privind indemnizatia de somaj. Ajutorul de somaj se acorda celor cu o situatie materiala deosebit de precara si care au iesit de sub incidenta primelor doua forme de protectie.



Cand somajul ia proportii considerabile sau este de lunga durata, sistemul de protectie sociala devine vulnerabil, deoarece fondurile alocate sunt insuficiente pentru mentinerea nivelului indemnizatiei de somaj care trebuie sa asigure minimul necesar pentru un trai civilizat.

In toate tarile industrializate, protectia sociala are un caracter activ, fiind insotita de o serie de programe privind:

reconversiunea somerilor;

pregatirea acestora in concordanta cu structura cererii de munca sau redistribuirea lor in profil teritorial;

programele de formare profesionala a tinerilor pentru a fi integrati cat mai activ intr-o ocupatie economico-sociala.

Toate aceste programe sunt, de regula, sustinute de sindicate, de salariati, de oficiile locale de administrare a pietei muncii si de stat.


b)    Protectia mediului, a lucratorului si a publicului.


c)     Protectia consumatorului


Segment al protectiei sociale, protectia consumatorului porneste de la evaluarea tehnologiilor de viitor si repercusiunile asupra individului in calitatea sa de consumator.

Obiectivele acestei protectii sociale se refera, in primul rand, la identificarea din start a posibilitatilor de folosire a inovatiei tehnologice astfel incat sa nu stanjeneasca consumatorul.


d)    Protectia sanatatii


Acest tip de protectie face parte din obiectivele de protejare a mediului de viata. Obiectivele sale au drept scop furnizarea factorilor de decizie a unui ansamblu de referinte privind proiectul normelor de sanatate si siguranta, in avantajul intreprinderilor si lucratorilor, prin promovarea sanatatii tuturor oamenilor cu prioritate a grupurilor vulnerabile si expuse la risc.


e)     Protectia handicapatilor


Pornind de la drepturile civile ale cetatenilor mai slabi, apar evidente importanta si rolul serviciilor socio-sanitare, pentru a proteja si oferi sprijin adecvat individului si familiei sale.

In aceste cazuri, protectia sociala va cuprinde un ansamblu de masuri prin care se incearca cultivarea valorii si semnificatia diferita a simtului de responsabilitate, de abilitate manuala (atunci cand este posibil). Dificultatea de integrare a acestor persoane in lumea muncii cere mijloace de protectie economica si sociala, corespunzatoare acestei categorii sociale defavorizate. Incepand cu integrarea scolara (individualizarea unor planuri educative, ce garanteaza trecerea de la un nivel scolar la altul) si pana la gasirea unui loc de munca pentru aceste persoane care sa le confere o oarecare independenta economica, protectia handicapatilor se constituie ca cea mai asidua purtatoare a mesajului umanist-social.


f)      Protectia copilului si a tineretului


Abordarea si studierea problemelor specifice varstei tinere au un impact paticular deosebit asupra calitati vietii. Aspectul tot mai emblematic al conditiilor juvenile prezinta o serie de caracteristici negative, precum:

violenta minorilor;

slabirea legaturilor familiale dintre generatii;

consumul de droguri si alcool;

problema somajului la categoriile de tineri;

marginalizarea sociala a tineretului.


g)     Protectia sociala complementara


Detaliind ansamblul dispozitiilor fiscale si sintetizand practica in gestionarea fondurilor legate de asigurarile sociale complementare, protectia sociala complementara trebuie sa se manifeste la nivelul fiecarei unitati economice. Scopul ei este de a completa protectia sociala exercitata de stat si de a asigura salariatilor protectie sociala in cazul  producerii unor evenimente, cum ar fi: decese, incapacitate temporara de munca, boala profesionala.

Protectia sociala complementara se concretizeaza in:

ajutor si ocrotire in caz de incapacitate temporara de munca;

ajutoare specifice in cazul noxelor profesionale.














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani