ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA TARILOR BENELUX referat


























ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA TARILOR BENELUX














Student:

Poenaru Mihai An 3 FR R.E.I.



Bucuresti







A.CUPRINS



Generalitati privind:


Asezarea geografica a Belgiei, Olandei si Luxemburgului

Mediul natural

Populatia

Istoria


Economia Belgiei, Olandei si Luxemburgului


Locul si rolul sectorului tertiar in economiile Belgiei, Olandei si Luxemburgului


Domenii de specializare in servicii (scurta prezentare) si

cauzele dezvoltarii si specializarii sectorului de servicii in economiile analizate

Analiza sectorului de servicii specific fiecarei tari


Reglementarea tranzactiilor cu servicii in cadrul economiilor analizate si la nivelul Uniunii Europene






GENERALITATI


1.1POZITIE GEOGRAFICA;GENERALITATI


A: Olanda

B: Belgia

C: Luxemburg


Nume oficial:

A. Koninkrijk der Nederlanden (Regatul Tarilor de Jos)

B. Royaume de Belgique/Koninkrijk Belgie (Regatul Belgiei)

C. Grand-Duche de Luxembourg/Grousherzog Lezeburg


Situarea: in Europa de Vest


Suprafata:

A: 40.844 kilometri patrati

B: 30.519 kilometri patrati

C: 2.586 kilometri patrati


Populatia:

A: 15.131.000 locuitori (370 locuitori/kilometrul patrat)

B: 9.979.000 locuitori (327 locuitori/kilometrul patrat)

C: 390.000 locuitori (151 locuitori/kilometrul patrat)


Capitala:

A: Amsterdam (1.045.000 locuitori) si Haga (685.000 locuitori)

B: Bruxelles (960.000 locuitori)

C:Luxemburg Ville (74.000 locuitori)


Diviziuni administrative:

A: 12 provincii

B: 9 provincii

C: 12 cantoane


PNB/loc:

A: 17.320 dolari/locuitor

B: 15.540 dolari/locuitor

C: 23.340 dolari/locuitor




1.2. MEDIUL NATURAL


A.   Olanda

Prezinta un relief dominat de campie, o parte insemnata aflandu-se chiar sub nivelul marii (renumitele poldere olandeze). Urme ale glaciatiunilor cuaternare sunt mai evidente in N tarii, in timp ce in S podisul calcaros Limburg prezinta altitudinea maxima (321 m).


Clima este temperat - oceanica cu precipitatii suficiente (600 - 800 mm/an), iar vanturile de Vest au facut posibile renumitele mori de vant, producand energie electrica sau pompand excesul de apa din reg. indiguite.


Pe teritoriul Olandei se afla cursul inferior al fluviilor Rhin/Rijn, Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei apusene.


Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de fag si stejar (in SE), turbarii si landa (in reg. de dune nisipoase). Exista numeroase rezervatii naturale si 4 parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei halofile si arenicole, precum si a avifaunei active (batlanul purpuriu, cormoranul, lopatarul).


B. Belgia

Apare ca un mare amfiteatru cu altitudini ce scad de la SE spre NV (din Ardeni la Marea Nordului). Partea mai inalta este data de masivul Ardeni - cu altitudinea maxima 694 m si traversat de vai meandrate si adancite uneori cu 200-300 m - si podisul Condroz, fragmentat de culoarul Sambre-Meuse. In NV se afla colinele din Campine si Flandra (alt. sub 200 m) si campia litorala flamanda, marcata de dune de nisip spre tarm.


Clima temperat oceanica (800 mm/an), mai aspra in Ardeni.


Reteaua hidrografica densa, formata din Escaut/Schelde si Meuse/Maas si afluentii lor, este navigabila in mare parte.


Vegetatia forestiera este mai bogata in Ardeni (stejar, fag, mesteacan), in rest fiind inlocuita cu plante de cultura si pajisti. Exista 1 parc national, 27 rezervatii de stat si 194 rezervatii particulare ce ocrotesc, intre altele, elemente de fauna (pisica salbatica, salamandra, avifauna in regiunea litorala), fenomene carstice si turbarii.


C.Luxemburg      

Relief coborat (alt. max. Huldange, 559 m), constituit din munti erodati, in N, cu aspect de podis (400-500 m alt.), reg. Oesling, sector al Ardenilor, si o campie deluroasa, Gutland/Bon Pays (2/3 din supr. L.), in S.


Clima temperat de tranzitie intre cea oceanica si cea semicontinentala.


Padurea (1/3 din ter.) cuprinde mai ales stejar (in Oesling) si fag (in Gutland).



1.3. POPULATIA


A.   Olanda

Are o populatie de aproximativ 15.131.000 locuitori, inregistrandu-se o densitate de 370 locuitori/kilometrul patrat, o natalitate de 13,2 la mie si mortalitate de 8,6 la mie; populatia urbana 88%.


Orase principale:

Rotterdam 570.000 locuitori

Utrecht 231.000 locuitori

Eindhoven 191.000 locuitori

Haarlem 149.000 locuitori


In 1990 erau in Olanda peste 600.000 imigranti (turci, marocani, britanici, germani, belgieni, spanioli) si cca 150.000 persoane originare din Surinam, Antilele Olandeze si Indonezia. Mai mult de 60% din populatie locuieste in jumatatea vestica, in conurbatia Randstad Holland.

Culte: catolicism 36% protestantism 30% s.a.


B. Belgia

Are o populatie de aproximativ 9.979.000 locuitori, inregistrandu-se o natalitate de 12,8 la mie, mortalitate de 10,7 la mie; populatia urbana 97 %.


Orase principale:

Antwerp/Anvers 468.000 locuitori

Gent 230.000 locuitori

Charleroi 207.000 locuitori

Liege 185.000 locuitori


In 1986 erau 869.000 rezidenti straini, 3/5 apartinand tarilor UE. In raport cu media pe tara - una dintre cele mai ridicate din lume (327 locuitori/kilometrul patrat) - densitatea populatiei este mai mare in N si V, in regiunea flamanda (423 locuitori/kilometrul patrat, chiar 555 locuitori/kilometrul patrat in prov. Antwerp), si mai mica in S si E, in regiunea valona (192 locuitori/kilometrul patrat, numai 52 locuitori/kilometrul patrat in prov. Luxembourg). In regiunea Bruxelles densitatea trece de 6.000 locuitori/kilometrul patrat.

Culte: catolicism 90%, islamism, protestantism.


C. Luxemburgul

Are o populatie de aproximativ 390.000 locuitori, inregistrand natalitatea ca 12,9 la mie, mortalitatea 9,7 la mie; populatia urbana 67 %.


Orase principale:

Esch-sur-Alzette 24.000 locuitori

Differdange 16.000 locuitori

Dudelange 14.000 locuitori


Populatia este concentrata in cea mai mare parte in jumatatea sudica si, aici, indeosebi in capitala si in imprejurimi si in SV tarii.

Culte: catolicism 95%, protestantism.



1.4. ISTORIA


A. Olanda

Locuit in antichitate de batavi si frizi, teritoriul Olandei este ocupat partial in secolul 1 I.Hr. de romani, apoi in epoca migratiilor de franci si saxoni.


In evul mediu face parte impreuna cu Belgia, Luxemburg si NE Frantei din regiunea istorica desemnata sub numele generic de Tarile de Jos. In urma rascoalei antispaniole (1572), cele 7 provincii nordice, preponderent calvine, isi proclama la 26.07.1581 independenta - Republica Provinciilor Unite, recunoscuta oficial de Spania prin Pacea westfalica (1648).


In secolul 17, Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand bazele unui vast imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America de Nord si Sud. Pozitia de mare putere maritima si comerciala este pierduta in secolul 18 in urma conflictelor cu Anglia si Franta.


Ocupata de trupe franceze (1795-1814), Olanda isi redobandeste independenta si constituie la 08.06.1815, impreuna cu Belgia si Luxemburg, Regatul Tarilor de Jos Unite; Belgia isi proclama in 1830 independenta, iar Luxemburgul denunta in 1890 uniunea personala.


In primul razboi mondial, Olanda ramane neutra, in cel de al doilea este ocupata de trupe germane (1940-1945). Din 1947, Olanda formeaza cu Belgia si Luxemburg uniunea vamala si economica - Benelux.


B.   Belgia

Populat din antichitate de triburi celtice, teritoriul Belgiei este transformat de Caesar in 51 i. Hr. in provincie romana (Gallia Belgica). Ocupat in sec. IV-V d. Hr. de franci, teritoriul este inclus in regatele merovingian, apoi carolingian, fiind impartit in 843 (tratatul de la Verdun) intre Franta si Lotaringia.


In evul mediu face parte impreuna cu Olanda, Luxemburg si NE Frantei din regiunea istorica cunoscuta generic sub numele Tarile de Jos. Congresul de la Viena din 1815 decide unirea Belgiei si Luxemburgului cu Olanda in Regatul Unit al Tarilor de Jos.


Revolutia anti-olandeza izbucnita la Bruxelles in 1830 se soldeaza cu proclamarea independentei de stat. Potrivit Constitutiei din 1831 Belgia devine monarhie constitutionala, puterile europene asigurindu-i statut de 'neutralitate garantata'.


In ambele razboaie mondiale, Belgia este ocupata de trupe germane, in ciuda proclamarii neutralitatii. Viata politica postbelica este marcata de disputa lingvistica dintre vorbitorii de limba franceza, valonii si olandeza, flamanzii.


In 1988 Belgia devine stat federal cu trei regiuni autonome: Flandra, Vallonia si enclava francofona Bruxelles.


C.   Luxemburg

In jurul castelului si orasului Luxemburg, stapinit de familia de Luxemburg, ia fiinta in sec. X un comitat ridicat in 1354 la rangul de ducat. Intre sec. XV-XVIII, Luxemburgul apartine Burgundiei, Spaniei, Frantei si Austriei. Prin 'Actul Final' al Congresului de la Viena din 1815, Luxemburgul este ridicat la rangul de mare ducat si legat de Olanda printr-o uniune personala.


Tratatul de la Londra din 1867 recunoaste independenta Luxemburgului, devenit prin Constitutia din 1868 monarhie ereditara constitutionala. Uniunea personala cu Olanda este denuntata in 1890 la moartea suveranului Wilhelm III, tronul Marelui Ducat fiind ocupat de familia de Nassau.


In cele doua razboaie mondiale Luxemburgul este ocupat de trupe germane. In 1947, Luxemburgul formeaza impreuna cu Belgia si Olanda uniunea vamala si apoi economica, Benelux.



2. ECONOMIA TARILOR BENELUX


A.   Olanda

Stat cu o economie industrial - agrara puternic dezvoltata, Olanda este lipsita de resurse de subsol, cu exceptia hidrocarburilor. Industria prelucratoare, diversificata si cu un inalt nivel tehnologic, antreneaza 1/5 din populatia activa, contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata prin rolul important al companiilor transnationale Philips, Shell si Unilever. Se disting concentrarile industriale Amsterdam - Haarlem - Velsen (nave, otel, prelucrarea prod. tropicale), Rotterdam - Haga - Dordrecht (petrochimie, electronica, avioane), Eindhoven - Breda (electronica, autovehicule, textile).




Agricultura cea mai performanta din lume, antreneaza 5% din populatia activa, contribuie cu 5% lw PNB si are ca specific prod. animaliera (peste 2/3 din prod. agr.), Olanda fiind primul exportator mondial de lapte, oua si carne de porc; se cultiva cartofi , grau, sfecla de zahar, iar floricultura este foarte dezvoltata.


In Olanda se afla primul port al lumii - Rotterdam; 30% din marfurile transportate pe mare incarcate si descarcate in tarile U.E trec prin porturile olandeze.


Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld. $ anual), iar balanta comerciala, cea de plati si servicii sunt excedentare.


B.   Belgia

Tara cu o puternica dezvoltare economica dispune de unele resurse de subsol si roci de constructie, industria apelind in mare masura la importuri de materii prime si combustibil. Energia nucleara asigura cca. 2/3 din productia de energie electrica, iar industria este foarte diversificata, odinioara predominind siderurgia si textilele.


Prelucrarea diamantelor este o specialitate la nivel mondial a orasului Antwerp.


Agricultura este dominata de cresterea animalelor, in special porcine si bovine. Se cultiva cereale, sfecla-de-zahar si legume.


Belgia dispune de o densa retea de cai de comunicatie (feroviare, rutiere, fluviale).


Comertul exterior este foarte activ, exportul echivalind cu 56% din PIB, iar balanta comerciala s-a echilibrat in ultimii ani. Principali parteneri sunt tarile din U.E.


C.   Luxemburg

Tara cu economie dezvoltata bazata pe operatiuni bancare, sector in ascensiune, si pe industrie, in special cea siderurgica. Aceasta din urma utilizind materie prima numai din import, desi a scazut in ultimii ani, ramine in contiunare importanta (ocupa loc 1 la productia siderurgica/locuitor pe glob).


Agricultura este axata pe productia animaliera. Balanta comerciala multa vreme excedentara, are in prezent un sold negativ.


Principalii parteneri comerciali sunt Germania si Belgia.





3. LOCUL SI ROLUL SECTORULUI TERTIAR IN ECONOMIILE BELGIEI,       OLANDEI SI LUXEMBURGULUI


3.1. Domenii de specializare in servicii (scurta prezentare) si cauzele dezvoltarii si specializarii sectorului de servicii in economiile analizate


A.   Olanda

Este specializata in transportul maritim datorita pozitiei geografice care o avantajeaza, avand iesire atat la Marea Nordului, cat si la Oceanul Atlantic. In plus, mai dispune si de cele trei fluvii: Rhin, Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei de Vest. Ca urmare a acestor avantaje, Rotterdamul a devenit primul port din lume, 30% din marfurile transportate pe mare, incarcate si descarcate in tarile U.E. trecand prin porturile olandeze. Sa nu uitam ca in secolul 17 Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand bazele unui vast imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America de Nord si Sud.


B.   Belgia

Este specializata in serviciile de transport datorita unei dense retele de cai de comunicatie: rutiere, feroviare, fluviale si aeriene. Bruxelles, 'capitala Europei', gazduieste baza NATO, sediile principale ale multor societati transnationale.


C.   Luxemburg

Este specializat in serviciile bancare, sector aflat in ascensiune. Principalul motiv pentru care s-a dezvoltat sectorul tertiar este lipsa de resurse naturale (industria foloseste materii prime din import). Specializarea in servicii bancare se datoreaza pozitiei geografice avantajoase si faptului ca au avut intotdeauna o atitudine de neutralitate.







Indicatori ai dezvoltarii economice






Indicatori

An

Olanda

Belgia

Luxemburg


PNB/locuitor ($)






PIB (mld. EUR la preturi constante din 1995)


















Evolutia PIB (%)


















Balanta de plati (mil. ECU/EUR)






Bunuri


C: 152895;D:136656; S: 16239

C: 136697; D:130047;   S: 6650


Servicii


C: 47162; D: 42493; S:4669

C:33118; D:30764; S:2354


Transport


C: 18368; D:13367;   S:5001

C:8582; D:6538; S:2044


Turism


C: 6070;    D:9816; S: -3746

C: 4877; D: 7927; S: -3050


Alte servicii


C: 22724; D: 19310; S:3414

C: 19659; D: 16299;    S: 3360


Conturi curente si de capital (mil.ECU)


C: 36846;D:219430; S: 17416

C: 229526; D:218846:        S: 10680


Soldul investitiilor directe (mil. ECU)








Exporturi totale (mil. ECU/EUR)












Importuri totale (mil. ECU/EUR)












Export net/Balanta comerciala totala (7-8)












Export extra UE (mil. ECU/EUR)












Import extra UE (mil.ECU/EUR)












Soldul Balantei comerciale extra UE (10-11)












Export de bunuri si servicii (mld. ECU/EUR preturi constante din 19995












Deflatorul PIB / Indicele general al pretului (% 1995=100)


















Rata inflatiei (%) (IGP-100)


















Rata somajului (%)







Sursa: Anuarul U.E.









3.2. Analiza sectorului de servicii specific fiecarei tari




A.   Olanda

Este specializata in transportul maritim. Aportul serviciilor in PIB este de 1,32%. Excedentul din transporturi (respectiv 5,001 mld. EURO) acopera deficitul mare din turism (3,746 mld. EURO), rezultand un sold pozitiv pentru servicii (4,669 mld. EURO).


Deficitul mare al balantei turistice se explica prin faptul ca se efectueaza cheltuieli masive cu turismul: din punctul de vedere al plecarilor, Olanda se situeaza pe locul 5 cu 22,286 milioane turisti (1996); din punctul de vedere al cheltuielilor se situeaza pe locul 8 cu 11,370 miliarde dolari; din punctul de vedere al cheltuielilor pe turist, Olanda se situeaza pe locul 9 cu 510 $/turist.


Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere al ritmului de dezvoltare al serviciilor de constructii.


Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de distributie. Distribuitorii executa servicii de import - export. Piata olandeza primeste produse din U.E., dar si efectueaza transferul rapid si functional al acestora. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie intregii U.E.


Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare, Rabobank Nederland fiind considerata printre 'cele mai sigure banci din lume', deoarece toate cele trei agentii de rating au plasat-o pe primul loc cu calificativul AAA.


Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari, dintre care ING se situeaza pe primul loc cu 3600 milioane ECU, Aegon pe locul al doilea cu 1838 milioane ECU, si Achmea pe locul al treilea cu 1287 milioane ECU.


Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic, dezvoltare reflectata de:


PNB/locuitor=17320 $/locuitor;

rata inflatiei scazuta=2%;

rata somajului scazuta=4%.

soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro).

populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa ocupata.


Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez, situandu-se printre primele in sfera serviciilor financiare integrate. Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt antrenati in activitati financiar-bancare si de investitii.


Activitatea de asigurari se desfasoara in 31 de tari. Valoarea de piata a intregului grup a depasit, in 1998, 30 miliarde de dolari, iar activele sale au fost apreciate la 320 miliarde de dolari.


ING este numarul 1 in Olanda pe piata asigurarilor de viata si pensii cu un volum al primelor brute subscrise de 3600 milioane ECU in 1997.


Grupul ING a fost constituit in anul 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden si grupul NMB PostBank, intrand astfel pe piata financiara olandeza ca un puternic concurent al celorlalte grupari. Originile sale se afla situate in timp, la jumatatea secolului XIX(1845 - asigurarile prin societatea fondatoare Nederlanden si 1863 - activitatea bancara prin cea de a doua societate fondatoare Nationale Levensverzekering Bank), atunci cand asigurarile si serviciile bancare s-au constituit deja ca sector distinct pe piata olandeza.


Societatea Nederlanden a fost infiintata la 12 aprilie 1845 de catre G.J. Dercksen si C. M.Henry in oraselul olandez Zutphen, situat la granita cu Germania si avand un comert infloritor. Firma a avut ca obiect de activitate asigurarea impotriva incendiilor, adaugand treptat in oferta sa si alte produse legate in oferta sa si alte produse de asigurare legate in speciale in transportul si comertul maritim, mai ales dupa ce fondatorii amintiti si-au format propria lor companie.


Strategia noii companii a fost de a derula operatii de asigurare atat in Olanda, cat si in afara ei. Astfel, printre primii clienti mai importanti ai noii ai societatii s-a numarat si Nederlandsche Handel-Maatschappij, care detinea monopolul comertului cu Indiile de Est olandeze, Indonezia de azi, colonie a Olandei din acea vreme. A fost infiintata, ca urmare, o retea deosebit de ampla de vanzare a asigurarilor pentru transportul maritim. Ea cuprindea Valparaiso, San Francisco, Shanghai, Londra, numarand la inceputul secolului XX, 139 de reprezentante in diferite orase ale lumii.


Dupa cel de al doilea razboi mondial, societatea Nederlanden a continuat politica sa de extindere pe piata internationala prin achizitionarea unor societati de asigurare cu situatie economica stabila si cu o buna reputatie pe piata din Canada, Australia, Belgia si Marea Britanie.


In anul 1963, Nederlanden s-a asociat cu o alta societate de asigurari Nationale Levensverzekering Bank, specializata in asigurarile de viata si cu o experienta de 100 de ani in acest domeniu. Sediul acestei societati se afla la Rotterdam, oras cu o populatie de 10 ori mai mare decat Zutphen, caracterizat printr-o dinamica economica iesita din comun, mai ales datorita faptului ca este un oras port. Fondatorii acestei societati si-au concentrat de la inceput activitatea firmei pe piata asigurarilor de viata, reprezentand in Olanda cea mai moderna societate de acest , organizata ca societate pe actiuni si apeland pentru calcularea primelor de asigurare la principiile actuariale.


Asocierea celor doua societati descrise mai sus a fost stimulata de formarea CEE in 1957, creandu-se astfel posibilitatea extinderii acestei grupari puternice dincolo de granitele Olandei. Noua societate a inceput sa se miste rapid si cu pasi mari spre regiuni extraeuropene. Astfel, in 1974, ea si-a facut intrarea pe piata americana, cea mai mare piata de asigurari din lume, achizitionand pachetul majoritar al societatii Peerless Insurance Co.


Ramura bancara a grupului ING isi are originea in numeroasele fuzionari ale unor banci cu traditie si vechime cum ar fi Rijkspostpaarbank si Postchecque en Girodienst care au fuzionat si format Postbank, care la randul ei a fuzionat cu Nederlandse Middemstandsbank si au creat NMB Postbank Group, care a devenit in 1991 componenta bancara a Grupului ING.


In anii care au urmat fuziunii au mai fost facute o serie de alte achizitii importante care au intarit pozitia grupului pe piata internationala, cum ar fi banca britanica de investitii Barings in 1995, compania de asigurari pe viata Equitable of Iowa si Furman Selz pe piata americana. Preluarea bancii belgiene Banque Brussels Lambert, la sfarsitul anului 1997, a reprezentat cea mai mare achizitie a unei companii olandeze de pana acum.


B. Belgia

Investitii in principalele sectoare economice

In comert si repararea vehiculelor, precum si in bunurile de larg consum s-au facut investitii brute in active corporale 173,2 miliarde de franci belgieni, investitii necorporale 10,3 miliarde franci belgieni, investitii brute corporale/in procente 20,9%.


In transport, depozitare si comunicatii s-au facut investitii brute in active corporale 182,8 miliarde de franci belgieni, investitii necorporale 8,2 miliarde de franci belgieni, investitii brute corporale/in procente 32,3%.


In agentii imobiliare si in firme prestatoare de servicii s-au facut investitii brute in active corporale 191,8 miliarde de franci belgieni, investitii necorporale 12,5 miliarde de franci belgieni, investitii brute corporale/in procente 34,8%.



Serviciile de transport reprezinta specializarea Belgiei.

Transportul aerian (Aeroportul National din Bruxelles) – 1999

nr. de zboruri: sosiri(*1000)=156

nr. de zboruri: plecari(*1000)=156

pasageri sositi(*1000)=9.981

pasageri care pleaca(*1000)=10.025


Transport feroviar - 1998

Calatori(*1000)=145.856

-trafic intern(*1000)=133.923

-trafic international(*1000)=11.934

Calatori - km(min)=7.097

-trafic intern(min)=5.830

-trafic international(min)=1.267

Marfuri(1000t)=60.696

Tone-km transportate(min tkm)=7.600

Transportul rutier de marfuri - 1997

Greutati transportate (1000t)=392.179

Tone-km(min tkm)=44.974


Mass-media – gradul de utilizare a serviciilor mass-media ( in procente din total populatie, in anii 1997-1998)

Fax 12,3%

GSM 10%

Internet 4,8%

CD 59,8%

Magnetoscop video 72%

PC 34,9%

Folosirea teledistributiei 89,6%

Telefon fix 93,5%

Televiziunea 95,9%


Serviciile de posta

Trafic postal total (mil. de trimiteri)=3.614

-trafic postal national=3.238

-trafic postal international=1.190

Nr. de oficii postale=1.393


Doua companii din Belgia, respectiv Ziegler si Halbart International Group au castigat cate un Oscar pentru realizarile din export; Ziegler ofera clientilor sai o serie de servicii in lantul logisticii: transport rutier/aerian/maritim international, targuri de comert. Ziegler este un operator multimodal fiind in masura sa asigure servicii 'end-to-end' si 'just-in-time'. In ceea ce priveste Halbart International Group inregistreaza un progres deosebit in tot ceea ce are legatura cu transportul si distributia de marfuri.


Pe langa serviciile traditionale se dezvolta si altele cum ar fi: proiectare, consultanta, traduceri. Serviciile oferite sunt variate: firme de avocatura, agentii de relatii publice, agentii de advertising, agentii de traduceri, firme de contabilitate. Cele mai multe agentii de advertising fac parte din societati transnationale.


Serviciile de traducere sunt foarte importante mai ales intr-o tara cu un numar mare de institutii si companii internationale. Una dintre companiile de traduceri este Dixit Co, iar Mendez Translations company este furnizorul numarul 1 de servicii de traducere din Belgia. Grupul Mendez cu filiale in Paris, Cologne, Madrid si Millan are aproximativ 1400 de clienti in toata lumea si are de-a face cu aproximativ 250000 de pagini de traduceri pe an.


Dintre firmele care ofera servicii financiare trebuie mentionat COBAC.


Una dintre cele mai mari companii din Belgia este Belgacom, care este un operator public de telecomunicatii. Este mare nu numai prin valoarea adugata, ci si prin investitii si numar de angajati.


O alta firma importanta este Bureau Van Dijk, firma de consultanta pentru afaceri inca din 1970. Se specializeaza in sisteme de informare pentru companiile din sectorul privat, departamente guvernamentale si organizatii internationale.


Action-Media & Communication este o companie de audiovizual, ale carei activitati sunt caracterizate de o tehnologie avansata.


B.   Luxemburg

Este specializat in servicii bancare.


In ultimii ani s-a inregistrat un ritm pozitiv al angajarilor in sfera HORECA(sectorul hotelier si de restaurante).


Analizand ponderea comunicatiilor in crearea de valoare adaugata, Luxemburgul se afla printre primele trei state din U.E., comunicatiile avand o contributie de 3,5%.


Populatia ocupata in servicii din populatia activa ocupata reprezinta 68,82%.


In U.E., singura tara care depaseste nivelul atins de S.U.A. si Japonia in ceea ce priveste ponderea primelor de asigurare in PNB este Luxemburg, prima/locuitor fiind de 6226 ECU.


Firme de telecomunicatii din Belgia si Olanda impreuna cu Franta, Italia si Spania au format o societate mixta 'Financial Services Association' care furnizeaza servicii financiare de specialitate.







4. REGLEMENTAREA TRANZACTIILOR CU SERVICII IN CADRUL ECONOMIILOR ANALIZATE SI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE


A.   Libertatea serviciilor 16/02/1994


Ia in considerare dezvoltarea unei piete unice pentru serviciile postale.

Trebuie sa se faca eforturi la nivelul Comunitatii pentru a se imbunatati calitatea serviciilor postale si a eficientei acestora.


Serviciile postale vor fi puse la dispozitie de catre fiecare membru al U.E. la preturi rezonabile pentru toti consumatorii si cu acces nediscriminatoriu la serviciul universal.

Liberalizarea pietei serviciilor postale sa fie controlata.


B. Dezvoltarea multilaterala a bancilor 04/06/1994


C.Tranzactii financiare internationale 15/03/1990


Cooperarea monetara si bancara va duce la dezvoltarea tranzactiilor financiare in interiorul comunitatii si al numarului de operatori care efectueaza asemenea tranzactii.

Statele membre trebuie sa asigure institutiile care efectueaza tranzactii financiare.


Informatiile oferite de aceste institutii care tranzactioneaza sa poata fi intelese si sa fie intotdeauna la dispozitia clientilor.Institutia trebuie sa-si informeze clientii asupra taxelor percepute si a comisioanelor, precum si asupra ratei de schimb aplicata.


D.   Siguranta in transporturile maritime 19/07/1978


Articolul 84 al Tratatului Uniunii Economice Europene prevede o politica comuna, in primul rand pentru transportul pe continent, atat pe uscat, cat si fluvial. Curtea Europeana de Justitie a decis ca tranportul aerian si maritim cad sub incidenta regulilor generale de liberalizare a circulatiei, competitiei, impozitarii si politicilor sociale. Pe baza articolelor 3 si 74, Parlamentul European a considerat ca eforturile depuse in legatura cu transportul maritim si aerian nu au fost suficiente. De aceea, Parlamentul a adoptat o pozitie ferma, creand un cadru legal adecvat pentru transportul maritim. Prin articolele 85 si 86, care au in vedere transportul maritim international, au fost recunoscute mai multe porturi comunitare si mai multe tipuri de vase au intrat sub incidenta regulilor de liberalizare a sreviciilor de transport maritim intre statele membre, precum si intre statele membre si alte state.

Codul de Conduita numarul 4057/ 86, care stabileste preturile transportului maritim in interiorul si in afara comunitatii, face mari diferente intre preturile aplicate statelor membre si cele aplicate extracomunitar. De aceea, Consiliul European ia masuri coordonate pentru integrarea transportului pe plan mondial, pentru a asigura accesul liber al marfurilor cargo si pentru crearea de noi piete.


E. Conventia internationala pentru siguranta pe mare(SOLAS)


A fost adoptata in iunie 1960, intrata in vigoare la 26 mai 1965. A existat o alta versiune adoptata la 1 noiembrie 1974, intrata in vigoare la 25 mai 1980.Aceasta conventie, in toate formele ei, este considerata drept cea mai importanta dintre toate tratatele internationale privind securitatea navelor ce transporta marfuri. Prima versiune a fost adoptata in 1914, a doua in 1929 si a treia in 1948.

Conventia din 1960 a constituit un important pas inainte in ceea ce priveste modernizarea regulilor si asimilarea progresului tehnic in acest domeniu al industriei navale. Intentia era de a aduce conventia la zi, prin amendamente periodice, dar practic aceasta procedura a amendamentelor s-a dovedit a fi foarte inceata. S-a conturat clar faptul ca era imposibila asigurarea intrarii in vigoare in timp util a acestor amendamente.

Conventia din 1974 a fost adoptata ca urmare a intazieri intrarii in vigoare a amendamentelor. Includea nu numai amendamentele intrate in vigoare pana atunci, ci si o noua procedura care sa specifice ca schimbarile trebuie sa intre in vigoare in timp util.

Principalul obiectiv al Conventiei era sa specifice standarde minime referitoare la constructia navelor, la echipament si alte operatiuni, toate in concordanta cu oferirea unei anumite sigurante. Statele membre trebuiau sa dea asigurari ca navele lor vor respecta aceste reglementari si trebuiau prezentate anumite certificate care sa aduca dovada ca erau indeplinite conditiile. Exista o prevedere care permitea Guvernelor tarilor contractante sa efectueze inspectii ale navelor, daca acestea considerau ca ar putea fi vorba despre neconcordante intre realitate si prevederile Conventiei. Capitolul I al conventiei cuprinde reglementari generale, cea mai importanta fiind cea care priveste urmarirea anumitor tipuri de vase si elaborarea unor documente doveditoare a respectarii normelor impuse. In acest capitol se include si obligativitatea realizarii unui control in porturile de destinatie.


F. Conventia privind reglementarile internationale pentru prevenirea coliziunilor pe mare


A fost adoptata la data de 20 octombrie 1972 si a intrat in vigoare la 15 iulie 1997. A fost menita sa inlocuiasca un regulament care dateaza din 1960 si care era anexat la Conventia SOLAS.

O inovatie importanta a fost aceea ca au fost recunoscute schemele de separare a traficului. Navele care se ghideaza dupa aceste scheme vor trebui sa respecte culoarul prestabilit de trafic, neavand voie sa treaca peste anumite culoare. Mai sunt prevazute de asemenea mijloace speciale de iluminare si semnalizare acustica si vizuala.

Si aceasta conventie a fost modificata prin amendamente, mai ales in ceea ce priveste mijloacele de semnalizare si pozitionarea luminilor.










Bibliografie


https://www.cia.gov/cia/publications/factbook

https://www.state.gov/www/background_notes

https://www.state.gov/www/regions/eur/index.html

https://www.ita.doc.gov/ita_home

https://www.usatrade.gov/website/sitesearch.nsf

https://www.expressindia.com







































Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani