Bursa de valori Bucuresti - piata de capital referat





Ramona Modiga

Raluca Rizea

An: IV

 

 

 

 

Cuprins :

 




 

  1. Aspecte generale privind piata de capital ..................................... 2

  2. Scurt istoric al Bursei de Valori Bucuresti ................................... 5

  3. Organizarea BVB ............................................................................ 7

  4. Sistemul de tranzactionare ............................................................ 12

  5. Indicii Bursei de Valori Bucuresti ................................................ 14

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.Aspecte generale privind piata de capital

 

Piata de capital reprezintǎ o piatǎ specializatǎ unde se intalnesc si se regleazǎ in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piatǎ pe care se tranzactioneazǎ in mod liber valori mobiliare, piatǎ ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau juridice care economisesc (cumpǎrǎtorii de actiuni si obligatiuni) si care urmǎresc plasarea profitabilǎ a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de cǎtre emitentii de actiuni/obligatiuni, care sunt in cautare de capital in vederea finantǎrii unor proiecte de investitii.

Desigur, piata de capital prezintǎ interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societǎti prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificǎrilor de curs ale valorilor mobiliare.

In functie de momentul in care se realizeazǎ tranzactia , piata de capital, ca mecanism de legǎturǎ intre detinatorii de fonduri excedentare (investitorii) si utilizatorii de fonduri (emitentii de titluri financiare), se imparte in douǎ segmente:

- Piata primarǎ: reprezintǎ piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima datǎ. Ea este un mijloc de distribuire a titlurilor de catre utilizatorii de fonduri si de plasament in titluri, din partea detinatorilor de fonduri. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care, de regulǎ, fac legatura intre societatea emitentǎ si investitori, se obligǎ sǎ plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision;

- Piata secundarǎ. Odatǎ puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primarǎ, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundarǎ. Functionarea efectivǎ a pietei secundare se realizeazǎ prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori, pe de o parte, si de piata extrabursierǎ, piata interdealeari sau “la ghiseu “ (engl. OTC - Over the Counter Market). Aceasta piata indeplineste, ca si cea primara, un rol de concentrare a cererii si ofertei de titluri, dar a unei cereri si oferte derivate, care se manifesta dupa ce piata titlurilor s-a constituit.

Diferenta dintre cele douǎ forme ale pietei de capital secundare (bursa si piata OTC) se manifestǎ la nivelul localizǎrii tranzactiilor, al accesului la piatǎ, al modalitǎtii de negociere, al cadrului juridic, precum si al cursurilor pentru titlurile negociate.

Astfel, in timp ce in cazul burselor de valori, tranzactiile cu titluri financiare se desfǎsoarǎ intr-un spatiu delimitat, o clǎdire cu o salǎ pentru negocieri, nu acelasi lucru se poate spune despre piata OTC. Pe aceasta din urmǎ, tranzactiile se realizeazǎ in oficiile societǎtilor financiare, care actioneazǎ ca dealeri (“la ghiseul” acestora), lipsa unei localizǎri fixe, a unei clǎdiri in care sǎ se desfǎsoare toate negocierile fiind caracteristicǎ acestei piete.

In ceea ce priveste accesul la piatǎ, in cadrul bursei acesta este limitat la membrii bursei si la titlurile acceptate in bursǎ. Pe pietele OTC accesul este mai larg, atat pentru clienti, cat si pentru titlurile tranzactionate.

 

 

La bursǎ, negocierea si executarea contractelor se efectueazǎ de cǎtre un personal specializat, acest lucru realizandu-se prin diferite sisteme de tranzactie bazate pe licitatie publicǎ. Pietelor interdealeri le sunt specifice tranzactiile care se realizeazǎ prin negocieri directe intre vanzǎtor si cumpǎrǎtor, rolul de contraparte in tranzactie fiind jucat de dealer.

In timp ce, reglementarea tranzactiilor pe piata OTC este fǎcutǎ de asociatiile dealerilor, in cadrul burselor de valori aceastǎ reglementare este mai fermǎ si mai cuprinzǎtoare. Realizarea tranzactiilor la bursǎ este supusǎ unor atat unor reguli instituite prin lege, cat si regulamentului bursei, agentilor de bursǎ impunandu-li-se sǎ respecte anumite obligatii.

Datoritǎ concentrǎrii ordinelor si a mecanismului tranzactional, in cadrul bursei se formeazǎ un curs unic pentru tilturile negociate. Pe piata OTC, preturile pentru un anumit titlu financiar pot sǎ varieze de la un dealer la alt dealer, acest lucru datorandu-se faptului cǎ ele sunt stabilite in urma unor negocieri izolate.

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piatǎ, un segment al pietei financiare, o piatǎ secundarǎ organizatǎ, transparentǎ si supravegheatǎ, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

In timp, rolul jucat de burse in cadrul economiilor nationale a crescut enorm. Dacǎ initial, participantii la piata bursierǎ erau in numǎr restrans, fiind in principal indivizi cu un venit mai mare, astǎzi, sunt multe milioane de investitori individuali care isi plaseazǎ o mare parte din economiile lor direct pe piatǎ sau prin intermediul fondurilor mutuale. Valoarea la care vor ajunge fondurile private de pensii sau asigurǎrile pe viatǎ fǎcute de cǎtre indivizi, depind, de multe ori, de evolutia pietei. Ca instrumente de acumulare de capial, bursele au devenit cel mai eficient mod, existent panǎ acum, de directionare a capitalului disponibil intr-o economie cǎtre folosirea sa cea mai profitabilǎ. Piata determinǎ care societǎti vor fi finantate si care este costul capitalului lor. Factorul decisiv il reprezintǎ eficienta cu care societǎtile folosesc acest capital. In acest mod, bursele de valori si-au asumat un rol central in dezvoltarea macro-economicǎ a diferitelor state ale lumii.

La nivelul economiei, bursa indeplineste mai multe roluri :

  • Acumularea de capital pentru intreprinderi: bursa le oferǎ companiilor posibilitatea de a acumula capitalul necesar extinderii acestora prin vanzarea de titluri financiare cǎtre publicul investitor ;

  • Mobilizarea economiilor private pentru investitii: investirea economiilor private in tilturi de valoare duce la o mai bunǎ alocare a resurselor, deoarece fondurile, care altfel ar fi fost consumate sau imobilizate in depozite bancare, sunt mobilizate si redirectionate, ele promovand astfel comertul si industria ;

  • Redistribuirea veniturilor : oferind posibilitatea unui spectru larg de persoane de a cumpǎra diferite titluri si, in consecintǎ, de a deveni actionarii unor societǎti profitabile, bursa diminueazǎ inegalitǎtile generate de veniturile foarte mari deoarece multi oameni au posibilitatea de a obtine o parte din profiturile obtinute de afaceri care au fost infiintate de alte persoane ;

  • Imbunǎtǎtirea modului de conducere a companiilor: avand o multitudine de proprietari, companiile au, in general, tendinta de a-si imbunǎtǎti standardele si eficienta managerialǎ pentru a satisface cat mai bine cerintele actionarilor sǎi. Este evident faptul cǎ, in majoritatea cazurilor, companiile publice tind sǎ aibǎ un mai bun management decat cel al companiilor private ;

  • Creazǎ oportunitǎti investitionale pentru micii investitori: spre deosebire de alte activitǎti economice care necesitǎ mobilizarea unui capital mare, investitia fǎcutǎ pe pietele bursiere este posibilǎ atat marilor, cat si micilor investitori, fiecare persoanǎ achizitionand cantitatea de titluri de valoare pe care si-o permite din punct de vedere material. Asadar, bursa oferǎ o altǎ sursǎ de venituri si celor cu economii mici ;

  • Guvernul poate strange fonduri pentru dezvoltarea unor proiecte: guvernul si chiar autoritǎtile locale pot decide sǎ imprumute fonduri necesare finantǎrii unor proiecte mari legate de infrastructurǎ, cum ar fi constructia de noi locuinte sau dezvoltarea retelei de drumuri, prin punerea in vanzare a unor obligatiuni. Aceste obligatiuni pot fi vandute la bursǎ, unde membri ai populatiei le pot cumpǎra. Prin aceastǎ sursǎ alternativǎ de finantare, guvernul sau autoritǎtile locale nu mai sunt nevoite sǎ mǎreascǎ taxele si impozitele pentru a strange fondurile necesare dezvoltǎrii respectivelor proiecte

  • Barometru al economiei: la bursǎ, pretul actiunilor societǎtilor tranzactionate creste si scade in functie de fortele pietei, in general. Preturile titlurilor tranzactionate tind sǎ creascǎ sau sǎ rǎmanǎ stabile atunci cand societǎtile si economia in general aratǎ semne de stabilitate. In concluzie, evolutia cursurilor la bursǎ poate fi un indicator al trendului general de la nivelul economiei.

Consecintele cǎderilor pietelor bursiere si efectul negativ provocat de acestea asupra economiilor au dus la formarea unor pǎreri conform cǎrora bursele nu sunt altceva decat o modalitate de circulatie a banilor castigati in urma activitǎtilor economice desfǎsurate, fǎrǎ ca ele sǎ aducǎ o valoare economicǎ realǎ. Fostul presedinte american, Theodore Roosevelt a afirmat candva cǎ nu este nici o diferentǎ moralǎ intre a paria pe cai sau la cǎrti si a paria la bursǎ.

In pofida acestei conceptii, bursa s-a dovedit in toatǎ lumea, fǎrǎ indoialǎ, ca unul dintre elementele vitale cresterii economice pe termen lung. Mai multe studii empirice au demonstrat cǎ existǎ o corelatie intre nivelul de dezvoltare al pietei bursiere a unei tǎri si nivelul sǎu de crestere si dezvoltare economicǎ. Statele cu o piatǎ bursierǎ bine dezvoltatǎ tind sǎ aibǎ, in general, o mai mare crestere si dezvoltare economicǎ decat cele cu piete bursiere subdezvoltate.

 

 

 

 

 

 



 

 

 

 

 

2.Scurt istoric al Bursei de valori Bucuresti

 

Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de sapte ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de sapte ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).

Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit, desfasurandu-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru intalnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.

Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota.

Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.

Dupa o perioada de intrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 24 de societati de valori mobiliare. Dupa aprobarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a Regulamentelor si Procedurilor de functionare si operare, Bursa de Valori Bucuresti si-a inceput activitatea in mod efectiv, realizand primele tranzactii la data de 20 noiembrie 1995, in incinta pusa la dispoztie de Banca Nationala a Romaniei. In cadrul primei sedinte de tranzactionare, societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia 905 actiuni a 6 societati comerciale cotate.

Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucuresti, rolul pe care aceasta il indeplineste este:

  • de a furniza o piatǎ organizatǎ pentru tranzactionarea valorilor mobiliare;

  • de a contribui la cresterea lichiditǎtii valorilor mobiliare prin concentrarea in piatǎ a unui volum cat mai mare de valori mobiliare,

  • de a contribui la formarea unor preturi care sǎ reflecte in mod corespunzǎtor relatia cerere-ofertǎ;

  • de a disemina aceste preturi cǎtre public

Tot de pe acest site aflǎm cǎ principiile care guverneazǎ aceastǎ institutie ca piatǎ organizatǎ de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pietei si neutralitatea.

Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care si-l asumǎ Bursa de a asigura accesul egal al societǎtilor membre si, respectiv, a societǎtilor emitente listate la Bursǎ.

Bursa este, de asemenea, obligatǎ sǎ asigure permanent agentilor de bursǎ si investitorilor, suficientǎ informatie despre societǎtile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.

Asigurarea cǎ piata valorilor mobiliare functioneazǎ intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritǎtilor si publicului larg in general, intrǎ tot in atributiile Bursei.

Neutralitatea cu care Bursa actioneazǎ si mentinerea integritǎtii in relatia cu toti participantii la piatǎ, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheazǎ sau opereazǎ in piata de capital este alt angajament pe care si-l asumǎ Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

3.Organizarea BVB

 

Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintatǎ pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. BVB este investitǎ cu personalitate juridicǎ, incheie bilant contabil si are cont bancar. Activitatea sa se desfǎsoarǎ in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 in scopul realizǎrii unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotǎ si al asigurǎrii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati a unor sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continuǎ, ordonatǎ si echitabilǎ a tranzactiilor cu valori mobiliare.

Bursa se autofinanteazǎ din comisioanele percepute conform reglementǎrilor bursiere, constituie la dispozitia sa si utilizeazǎ fonduri bǎnesti in conditiile legii. Bursa a beneficiat de finantare de la bugetul de stat in primul an de activitate. Ea detine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sǎu si este abilitatǎ sǎ primeascǎ donatii, legate si subventii. In exercitarea dreptului sǎu de proprietate, Bursa posedǎ, foloseste si dispune in mod autonom de bunurile pe care le are in patrimoniu in directia realizǎrii scopului pentru care s-a infiintat.

Bursa poate stabili relatii de asociere bilateralǎ cu burse din alte tǎri si se poate afilia la forurile internationale ce reunesc institutiile specifice pietelor de capital.

Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneascǎ prin respectarea unor cerinte de transparentǎ a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficientǎ si lichiditate corespunzǎtoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea oferǎ investitorilor garantie moralǎ si securitate financiarǎ prin mǎsurarea continuǎ a lichiditǎtii valorilor mobiliare inscrise la cotǎ.

Bursa completeazǎ circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sǎ poatǎ ajunge in zonele productive, la societǎtile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.

Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezintǎ organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursierǎ, fiecare societate de valori membrǎ avand dreptul la un vot in adunǎrile generale ale Asociatiei.

Membrii Asociatiei Bursei sunt societǎtile de valori mobiliare si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare “Autorizatia de Negociere in Bursǎ”.

Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobanditǎ la data inscrierii societǎtii de valori mobiliare autorizate sǎ negocieze in Bursǎ in Registrul de Asociati. Inscrierea in acest registru se efectueazǎ de cǎtre secretariatul Asociatiei Bursei, la data adoptǎrii hotǎrarii de admitere in Asociatie de cǎtre Comitetul Bursei.

Membrii Asociatiei Bursei se bucurǎ in mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobandirii acestei calitǎti. Membrii vor respecta Statutul Asociatiei Bursei, regulamentele, procedurile si orice alte reglementǎri emise de cǎtre Bursǎ si Comisia Nationalǎ a Valorilor Mobiliare.

Conducerea BVB este realizatǎ de cǎtre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanti, alesi de cǎtre Asociatia Bursei. Comitetul numeste si Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executivǎ a activitǎtii institutiei, precum si cu reprezentarea ei.

Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea si controla activitatea bursierǎ.

Comisiile Speciale care isi desfǎsoarǎ activitatea pe langǎ Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional si consultativ. Ele sunt infiintate prin decizii ale Comitetului Bursei. In cadrul BVB functioneazǎ trei astfel de comisii: Comisia de Eticǎ si Conduitǎ, Comisia de Inscriere la Cotǎ si Comisia de Dezvoltare, Produse Noi.

Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernatǎ de urmǎtoarele principii :

  1. principiul autonomiei ;

  2. principiul obiectivitǎtii;

  3. principiul protectiei investitorilor;

  4. principiul promovǎrii dezvoltǎrii pietei bursiere;

  5. principiul rolului activ.

Rolul Comisiei de Inscriere la Cotǎ constǎ in asigurarea unei activitǎti unitare, ordonate si eficiente de inscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare.

Comisia de Eticǎ si Conduitǎ urmǎreste respectarea prevederilor Codului de Eticǎ si Conduitǎ si ale reglementǎrilor Bursei, in mǎsura in care este abilitatǎ prin reglementǎrile respective.

Comisia de Dezvoltare, Produse Noi sustine eforturile de diversificare a tipurilor de operatiuni de bursǎ si de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum si de imbunǎtǎtire a reglementǎrilor Bursei de Valori Bucuresti.

 

Cota Bursei de Valori Bucuresti

Cota Bursei de Valori Bucuresti este structuratǎ in trei sectoare:

  1. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane :

  2. sectorul valorilor mobiliare emise de cǎtre stat, autoritǎti ale administratiei publice centrale si locale si alte autoritǎti;

  3. sectorul international.

Sectorul valorilor mobiliare emise de persone juridice romane este organizat pe trei categorii :

  • categoria a II-a sau categoria de bazǎ

  • categoria I

  • categoria plusului de transparentǎ, denumita si Categoria PLUS

Categoria PLUS este o categorie specialǎ in cadrul cǎreia pot fi incluse actiunile inscrise atat in cadrul Categoriei de bazǎ, cat si in cadrul Categoriei I.

Includerea sau excluderea actiunilor in sau din Categoria PLUS nu are nici un efect asupra mentinerii acestora in Categoria de bazǎ sau in Categoria I.

Societǎtile de valori mobiliare emitente pot solicita inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucuresti la categoria a II-a (de bazǎ) sau la categoria I, in functie de respectarea unor cerinte specifice.

 

 

 

Astfel, pentru inscrierea la categoria de bazǎ, trebuie respectate urmǎtoarele cerinte:

  • efectuarea unei oferte publice primare;

  • inregistrarea la Oficiul de Evidentǎ a Valorilor Mobiliare;

  • libera transferabilitate a valorilor mobiliare;

  • inregistrarea valorilor mobiliare prin evidentiere in cont sau prin imobilizare conform procedurilor Bursei;

  • furnizarea de servicii adecvate cǎtre detinǎtorii de valori mobiliare : in vederea asigurǎrii protectiei investitorilor, emitentul trebuie sǎ asigure detinǎtorilor valorilor sale mobiliare servicii adecvate si un flux de informatii corespunzǎtor; calitatea serviciilor si a fluxului de informatii mai sus mentionate va fi apreciatǎ de cǎtre Bursǎ, de la caz la caz. Capitalul social trebuie sa fie de cel putin echivalentul in lei a 2 milioane EURO, la cursul BNR ;



  • furnizarea de informatii intr-un mod care sǎ asigure publicului investitor accesul echitabil la informatiile necesare luǎrii deciziei de a investi;

  • plata comisioanelor in conformitate cu prevederile procedurilor Bursei;

  • numirea unei persoane de legǎtura permanentǎ cu Bursa;

  • certificarea datelor furnizate de cǎtre emitent, care va fi fǎcutǎ de cǎtre institutii specializate;

  • incheierea Angajamentului de inscriere si mentinere la Cota Bursei.

 

Pentru inscrierea la categoria I, la cele prezentate se adaugǎ urmǎtoarele:

  • emitentul trebuie sǎ-si fi desfǎsurat activitatea in ultimii 3 ani, cu exceptia fuziunilor si divizǎrilor dacǎ cel putin una dintre societǎtile implicate in fuziune sau divizare a desfǎsurat activitate in ultimii 3 ani;

  • emitentul trebuie sǎ fi obtinut profit net in ultimii 2 ani de activitate; in calculul profitului net nu se ia in considerare profitul aferent venitului financiar;

  • capitalul social trebuie sǎ fie de cel putin echivalentul in lei a 8 milioane EURO la cursul BNR;

  • Bursa poate aprecia competenta profesionalǎ si integritatea moralǎ a personalului de conducere a emitentului, precum si aspecte legate de activitatea economico-financiarǎ a acestuia, cum ar fi capitalul circulant, fluxul de lichiditati etc.:

    1. emitentul trebuie sǎ prezinte cash-flow pentru ultimul an calendaristic de activitate.

    2. emitentul trebuie sǎ prezinte un plan de afaceri pentru urmǎtorii doi ani calendaristici.

  • cel putin 15% din numǎrul actiunilor emise si aflate in circulatie trebuie sǎ fie detinute de cel putin 1.800 de actionari, excluzand persoanele implicate si angajatii emitentuluis fiecare dintre acesti 1.800 de actionari trebuie sǎ detinǎ un numǎr de actiuni a cǎror valoare totalǎ minimǎ sǎ fie de 100.000 lei. Procentul de minim 15% mentionat mai sus trebuie sǎ reprezinte minim 75.000 de actiuni sau

  • cel putin 30% din numǎrul obligatiunilor emise si aflate in circulatie, trebuie sǎ fie detinute de cel putin 1000 de detinǎtori, excluzand persoanele implicate si angajatii emitentului; fiecare dintre acesti 1000 de detinǎtori trebuie sǎ detinǎ un numǎr de obligatiuni a cǎror valoare totala minimǎ sǎ fie de 300.000 lei. Procentul de minim 30% mentionat mai sus trebuie sǎ reprezinte minim 50.000 de obligatiuni.

In cadrul Categoriei PLUS pot fi incluse numai actiunile inscrise in cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

  • emitentul isi asuma printr-un angajament, semnat de reprezentantii legali, obligatia ca, in termen de trei luni, sa convoace adunarea generala extraordinara a actionarilor avand pe ordinea de zi modificarea actelor constitutive in sensul:

      • includerii tuturor normelor cuprinse in Codul de conducere si administrare a societatilor comerciale ale caror actiuni sunt incluse in Categoria PLUS,

      • eliminarii oricaror prevederi contrarii normelor cuprinse in Cod.

  • emitentul detine o pagina proprie de Web, accesibila prin Internet, in care sunt cuprinse cel putin urmatoarele informatii:

  1. rezultatele financiare anuale, semestriale, trimestriale si toate anexele acestora intocmite atat potrivit legii contabilitatii, cat si potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate;

  2. raportul anual, raportul semestrial si rapoartele curente;

  3. convocarile si hotararile Adunarilor Generale ale Actionarilor;

  4. deciziile consiliului de administratie care pot avea un impact semnificativ asupra pretului de piata;

  5. formularele de procura speciala pentru participarea la adunarea generala;

  6. situatia cu privire la tranzactiile prin care administratorii si conducerea executiva achizitioneaza sau instraineaza actiuni detinute de acestia la societatea comerciala emitenta;

  7. orice alte informatii cu caracter public pe care Bursa le considera necesare

  8. informatiile din pagina de Web vor fi prezentate atat in limba romana, cat si in limba engleza.

 

Obligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de drept admise la Cota, in momentul primirii de catre Bursa de Valori Bucuresti a respectivului document de emisiune si a platii comisionului prevazut in procedurile Bursei.

Valorile mobiliare straine, emise de persoane juridice straine, vor fi inscrise la Cota Bursei in cadrul sectorului international, fiind afisate distinct de cele autohtone.

Pentru a avea inscrise valorile mobiliare in cadrul sectorului international, emitentii acestora, persoane juridice straine, vor trebui sa intruneasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca si emitentii autohtoni, persoane juridice romane, cu mentiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a valorilor mobiliare desemnata de Bursa.

Pentru a fi inscrise la Cota Bursei de Valori Bucuresti, valorile mobiliare straine vor trebui sa fie inscrise pe o piata organizata din tara in care au fost emise si recunoscuta de catre Bursa de Valori Bucuresti.

Emitentii persoane juridice straine vor trebui sa inainteze catre Bursa documentatia ceruta de catre aceasta, legalizata in tara de origine si tradusa in limba romana in forma autentica.

 

Registrul Bursei de Valori Bucuresti

Bursa de Valori asigurǎ si tinerea unor evidente cu privire la valorile mobiliare tranzactionate, care sunt cuprinse in Registrul Actiunilor, Registrul Actionarilor si Registrul Obligatiunilor, adicǎ Registrul Bursei de Valori Bucuresti.

Informatiile continute in Registru se referǎ la :

  • numele si prenumele sau denumirea persoanelor fizice, respectiv juridice;

  • numǎrul de identificare;

  • cetǎtenia sau nationalitatea;

  • domiciliul sau sediul social;

  • tipul si clasa valorilor mobiliare detinute;

  • numǎrul valorilor mobiliare detinute.

Registrul Bursei este organizat in trei sectiuni:

  1. sectiunea conturilor clientilor care nu au un cont deschis la o societate de valori mobiliare;

  2. sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare;

  3. sectiunea conturilor proprii ale societǎtilor de valori mobiliare.

La deschiderea unui cont la o societate de valori mobiliare, clientul semneazǎ un ordin in urma cǎruia actiunile detinute de cǎtre acesta sunt transferate din sectiunea 1 in sectiunea 2 a Registrului Bursei.

Prin intermediul Registrului Bursei se realizeazǎ transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare in urma tranzactionǎrii in cadrul sistemului Bursei sau a altor modalitǎti de dobandire a proprietǎtii prevǎzute de lege (mosteniri, donatii etc.).

De asemenea, Registrul opereazǎ toate modificǎrile intervenite in atributele de identificare ale persoanelor fizice si juridice, detinǎtoare de valori mobiliare, inscrise in aceste evidente.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.Sistemul de tranzactionare

 

Bursa de Valori Bucuresti a implementat un nou sistem de tranzactionare, HORIZON TM, sistem realizat cu tehnologie de ultima orǎ, flexibil, cu un grad ridicat de accesibilitate prin cǎi de comunicatie deschise si sigure.

O caracteristicǎ importantǎ a noului sistem este acceptarea ordinelor de la distantǎ, fiecare broker putand tranzactiona din propiul birou prin aceastǎ facilitate creatǎ de “remote trading”, respectiv tranzactionarea de la distantǎ .

Sistemul se remarcǎ si prin calitatea lui de a permite interconectarea facilǎ cu alte sisteme bursiere si aceastǎ calitate este deosebit de importantǎ in contextul international al cooperǎrii regionale al burselor de valori din zona balcanicǎ.

Noul sistem de tranzactionare este un sistem flexibil, dispunand de o gamǎ largǎ de optiuni care permit configurarea si adaptarea lui la cerintele unei piete de capital moderne.

Aceste concepte il plaseazǎ printe sistemele moderne de tranzactionare compatibile cu anul 2000.

Unul din conceptele promovate de noul sistem de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti il constituie configurarea mai multor piete in cadrul Bursei, fiecare avand specificul sǎu, evidentiat printr-o serie de elemente caracteristice cum ar fi :

  • program distinct de functionare

  • stǎri proprii

  • tipuri de ordine permise

  • reguli de tranzactionare proprii

  • alerte proprii

In cadrul noului sistem de tranzactionare distingem urmǎtoarele piete disponibile: regular, odd – lot, deal, buy in, sell out, ofertelor publice, valorilor mobiliare necotate, de cotatii, hibridǎ.

Piata Regular este piata principalǎ pe care se tranzactioneazǎ blocuri de actiuni. Aceastǎ modalitate de evitare a tranzactiilor mici este utilizatǎ de toate bursele dezvoltate ale lumii. Aceasta piatǎ principalǎ este cea care stabileste pretul de referintǎ al actiunilor, respectiv pretul de inchidere al sedintei din ziua anterioarǎ.

In acest sens, putem adǎuga faptul cǎ toate celelalte burse din lume folosesc pretul de inchidere ca pret de referintǎ si deci si Bursa de Valori Bucuresti s-a aliniat in acest fel standardelor internationale.

Alt tip de piatǎ este piata Odd-Lot in care se tranzactioneazǎ pachete de actiuni mai mici decat dimensiunea standard a blocului (100 actiuni).

Aceasta este o piatǎ in care se poate vedea ce se oferǎ si se poate opta pentru cumpǎrare. Vanzǎtorul are rol pasiv – el isi afiseazǎ cantitatea si pretul si asteaptǎ cumpǎrǎtorul.



Piata Deal este utilizatǎ pentru tranzactionarea unor volume mari de actiuni, realizandu-se tranzactii cu pachete mari de actiuni, cu valori de peste 500 milioane lei.

Aceastǎ piatǎ, in care blocurile mari sunt negociate intre cele douǎ pǎrti (initiator– cel care introduce oferta de deal in sistemul de tranzactionare si contra-parte-agentul cǎtre care este directionatǎ oferta), este un element nou la Bursǎ. Oferta de "deal" poate fi anulatǎ numai de cǎtre initiator, iar cele care nu sunt confirmate de cǎtre contra-parte sunt anulate la oprirea automatǎ a sistemului de tranzactionare.

Piatele Buy In si Sell Out sunt utilizate in scopul definitivǎrii decontǎrii. Ele sunt utilizate cand o SVM cumpǎrǎtor nu efectueazǎ plata la data stabilitǎ sau cand o SVM vanzǎtor nu livreazǎ actiunile la data stabilitǎ.

Piata Ofertelor Publice este o piatǎ destinatǎ ofertelor publice primare si secundare, de cumpǎrare sau de vanzare prin Bursǎ.

Piata Valorilor Mobiliare Necotate este piata alocatǎ tranzactionǎrii valorilor mobiliare necotate.

Piata de Cotatii este o piatǎ de cotatii indicative sau ferme, care permit market maker-ilor sǎ introducǎ simultan preturile si volumul de cumpǎrare si vanzare pe care intentioneazǎ sǎ le tranzactioneze.

Aceastǎ piatǎ este un element nou pentru sistemul Bursei si ea poate fi utilizatǎ, fiind foarte potrivitǎ tranzactionǎrii titlurilor de stat.

Piata Hibridǎ este o piatǎ combinatǎ de ordine si cotatii care este deasemenea indicatǎ pentru tranzactionarea titlurilor de stat.

Toate aceste piete pot functiona in paralel, avand totusi caracteristici diferite. Simbolurile pot face parte din una sau mai multe astfel de piete, supunandu-se corespunzǎtor regulilor de tranzactionare specifice pietei respective. Pentru fiecare simbol se vor determina statisticile aferente simbolului respectiv, chiar dacǎ acesta se tranzactioneazǎ in mai multe piete.

Noul sistem de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti este flexibil, accesibil, interconectabil si compatibil standardelor internationale.

Sistemul prezintǎ o serie de avantaje, cum ar fi:

  • interfatǎ graficǎ prietenoasǎ, care permite deschiderea simultanǎ pe ecran a unui mare numǎr de ferestre si implicit afisarea unei mari varietǎti de informatii

  • actualizarea automatǎ in timp real a informatiilor referitoare la ordine si tranzactii pe ecranele utilizatorilor, fǎrǎ a fi necesarǎ interventia acestora

  • posibilitatea functionǎrii simultane a mai multor tipuri de piete, cu caracteristici, reguli si orare de tranzactionare diferite

  • existenta a noi piete: piata Odd Lot (piata pentru lichidarea pachetelor de actiuni de mǎrimi mai mici decat blocul de tranzactionare standard), piata de cotatii (Quotes), piata de negociere (Deal), piete speciale pentru asigurarea incheierii decontǎrii (Buy In si Sell Out).

  • posibilitatea configurǎrii de cǎtre utilizator a statiei de lucru

  • posibilitatea stabilirii de cǎtre utilizator a unor alerte locale, care sǎ semnaleze acestuia atingerea sau depǎsirea anumitor parametri

  • posibilitatea stabilirii de cǎtre Bursǎ a unor alerte la nivelul pietelor, care sǎ semnaleze tuturor utilizatorilor atingerea sau depǎsirea anumitor parametri

  • flexibilitatea sistemului, care permite modificarea parametrilor de functionare si a regulilor de tranzactionare prin schimbarea configurǎrii anumitor parametri

  • existenta unui mare numǎr de tipuri de ordine: ordine limitǎ, la piatǎ, fǎrǎ pret, ordine de tip ascuns, cross, hit, take, ordine cu termeni speciali (all or none, miminum fill, minimum block), ordine contingente (care se activeazǎ automat in piatǎ in momentul in care pretul actiunii respective atinge o anumitǎ valoare).

5.Indicii Bursei de Valori Bucuresti

 

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, in primul rand, in scopul reflectǎrii tendintei de ansamblu a preturilor corespunzǎtoare celor mai lichide si active 10 societǎti tranzactionate in cadrul BVB. Aceste societǎti sunt selectate exclusiv din cadrul societǎtilor listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicandu-se totodatǎ si criteriul diversificǎrii activitǎtii societǎtilor respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.

Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordatǎ de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta (momentul t0).

 

unde:

- N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10;

- pi0 este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principalǎ (piata Regular) in sedinta de tranzactionare de referintǎ (corespunzǎtoare ultimei actualizǎri a cosului indicelui, consideratǎ a fi t=0);

- pit este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principalǎ (piata Regular) in sedinta de tranzactionare t;

- qi0 este factorul de ponderare corespunzǎtor simbolului i in sedinta de tranzactionare de referintǎ (t=0).

In conditiile in care participarea unui simbol in index este limitatǎ la 25% din totalul capitalizǎrii simbolurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele douǎ valori :

    • numǎrul de actiuni corespunzǎtoare simbolului respectiv (in cazul in care ponderea capitalizǎrii acestuia in capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse in indicele BET este mai micǎ de 25%) sau

    • un numǎr ajustat (in cazul in care ponderea capitalizǎrii simbolului depǎseste limita procentualǎ impusǎ de 25%).

Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat, spre exemplu, unor evenimente ca:

a. divizǎri (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indicelui

b. modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui)

c. modificǎri survenite in capitalizarea unei societǎti ale cǎrei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, astfel incat ponderea acestui simbol sǎ depǎseascǎ limita procentualǎ de 25% din capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse in indice

d. orice modificari in capitalul social al unei firme aflate in portofoliul indicelui

valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie f , in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indicelui BET se efectueazǎ si prin modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare in portofoliul indicelui sunt urmatoarele:

1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;

2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea, se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea bursiera totala;

3. actiunile trebuiesc astfel alese incat sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui;

4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70 % din valoarea totala tranzactionata.

Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societǎtilor a cǎror actiuni compun portofoliul indicelui (cosul indicelui), precum si a societǎtilor recent listate, in vederea unor posibile actualizǎri a componentei indicelui (inlocuiri).

Deciziile de actualizare a cosului indicelui sunt adoptate de cǎtre Comitetul Indicelui.

 

Indicele BET – C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE COMPOZIT)

Indicele compozit BET-C, lansat in mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ si de cresterea numǎrului de societǎti listate la BVB.

BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata. Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie, care este insasi valoarea indicelui in ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui.

Desi pe baza sa nu se pot face operatiuni futures si cu optiuni, BET-C este util pentru ca face posibila calcularea coeficientului de corelatie, prin care legaturile dintre doua piete (sau segmente) pot fi puse in evidenta si a carui marime indica nivelul de legatura existent intre pietele respective.

In cazul in care exista actiuni care nu mai corespund criteriilor de selectie in portofoliul indicelui se procedeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. Si in acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. Astfel se respecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.

Toate modificarile in portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catre Comitetul Indicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

 

Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTITII)

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflectǎ tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti.

Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numǎrul de actiuni al simbolului respectiv.

Singura regulǎ privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-FI este ca acesta sǎ fie listat la BVB.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru indicii BET si BET-C). Principalele evenimente care determinǎ ajustarea indicelui sunt urmǎtoarele :

    • divizǎri (splits) sau consolidǎri ale actiunilor incluse in cosul indicelui ;

    • adǎugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listǎrii, respectiv delistǎrii;

    • modificǎri de capital pentru o societate ale cǎrei actiuni sunt incluse in cosul indicelui.

Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cu cele privind si ceilalti doi indici.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani