Materia la merceologie(cursuri)2 referat





-1-
MARFURI COSMETICE
Produsele cosmetice sunt articole destinate pt. curatirea,infrumusetarea si modificarea aspectului individual.Dupa rolul principal pe care il indeplinesc,deosebim:-produse pt
igiena./-produse cosmetice propriu-zise./
-produse de parfumerie/-articole de toaleta.
Materii prime folosite in fabricarea pro-
duselor cosmetice.-din toate cele 3 regnuri
mineral,vegetal,animal.Clasificare
I.materii prime principale
1)excipienti:a)minerali:vaselina,parafina,
uleiul de vaselina sau de parafina/b)animali
lanolina,colesterol,galbenus de oua,ceara de albine,grasime de porc/c)ceara de
palmier,uleiuri vegetale.2)umectanti:glicoli
,glicerina,sorbitol.3)substante active:a)bio-
catalizatori:vitamine,enzime,hormoni/
b)fosfatide-lecitina/c)complexe:polen,lapte
laptisor de matca,namoluri,uleiuri speciale.
4)aminoacizii.II.materii prime auxiliare:
1)emulgatori:gelatina,cazeina,sapunuri
alcaline/2)aglutinanti:pectina,amidon;/
deodoranti/coloranti/solventi/substante
odorante(uleiuri volatile)-naturale si sinte-
tice.Gruparea materiilor prime are la baza principalele functii pe care le indeplinesc,si anume:-excipienti-substante care constituie baza produsului cosmetic,in ei inglobandu-
se celelalte substante,asigurand protectia si
hranirea pielii;-umectanti-substante folosite
pt. a limita evaporarea apei;-substante active-care contribuie la regenerarea pielii;
-emulgatori-substante care au rolul sa men-tina stabilitatea emulsiilor cosmetice;
-aglutinanti-folositi in scopul obtinerii unor consistente vascoase;-conservanti-rol
de conservare a produsului;-deodoranti-
previn sau indeparteaza mirosul provocat de transpiratie;-odoranti-substante care asi-
gura un anumit miros;-coloranti-substante
care se introduc in produsele cosmetice
destinate unor scopuri decorative;-solventi-
substante in care se dizolva diferiti consti-tuenti ai anumitor produse cosmetice.
Produse de igiena.Sapunul de toaleta,pro-
dusele pt. barbierit si produsele pt. ingriji-
rea gurii si a dintilor.a.Sapun de toaleta
Sapunurile sunt saruri ale acizilor grasi su-
periori ce se obtin prin saponificarea gra-
similor sau prin neutralizarea acizilor grasi
cu hidroxid de potasiu sau sodiu.
1)Obtinere.Incorporarea substantelor colo-
rante,a parfumurilor,substantelor de supra-
gresare(lanolina,vaselina),a substantelor
medicinale(sulf,borax).2)Sortiment.In 2 ti-
puri in functie de continutul in substante grase totale:Tip standard(71%) si Tip supe-rior(78%)Sapunurile de toaleta specialitati
(fine si extrafine) contin adaosuri speciale cu ulei de cocos,ulei de palmier,caseina,
acid stearic,lanolina,care le confera proprietatea de a forma spuma abundenta,
asigurand pielii fragezime si suplete.Pentru
copii,Sapun medicinal,cu adaos de ingre-dienti farmaceutici(sulf,borax,gudron de fag,gudron de sulf),folosit pt. spalarea in anumite afectiuni ale epidermei si pt. intre-
tinerea ei.Caracteristici de calitate.organo-
leptice-forma rotunda,ovala,paralelipipedi-ca;aspect-omogen,fara crapaturi sau solzi,
suprafata neteda,uniform colorata,stantat vizibil;consistenta:solida,nesfaramicioasa;
culoarea uniforma,miros placut,conform adaosurilor si tipului.Fizico-chimice:conti-
nutul in substante grase totale 78%;masa:
stabilita la omologare de 100,130,150g,
±3%;umiditatea 14%;alcalinitatea libera-max.0,07%.Defecte provenite fie de la fo-
losirea unei materii prime necorespunza-
toare fie de la nerespectarea parametrilor
procesului tehnologic:-grisarea-sapunul
prezinta o structura grauntoasa la utilizare,
la spalare creeaza senzatia de nisipos;
-consistenta insuficienta-sapunul fiind moale,sau are o consistenta sfaramicioasa.
-solzi si aspect mat;-lipsa de plasticitate,
avand tendinta de crapare si clivaj;-aparitia
picaturilor de apa la suprafata in timpul depozitarii;-pete,ca rezultat al rancezirii,al
decolorarii;-pierderea sau modificarea par-
fumului.Produse de barbierit.produsele
folosite inainte si dupa barbierit.Produse
folosite inainte de barbierit.Rolul lor e de a
usura barbieritul,cu efect emolient,de
inmuiere a barbii si dezinfectant.Sapunul de ras care se obtine intr-un mod asemana-tor cu cel de toaleta avand un continut de
substante grase totale de 60-77%.El se
caracterizeaza printr-o alcalinitate libera foarte redusa.
-2-
Creme de ras produse de consistenta pas-toasa,pe baza de sapun sau emulsii de tipul
Ulei in apa cu diferite adaosuri de substan-te dezinfectante,conservante,umectante,
odorante.Se produc in 3 tipuri:spumoasa,
care se recomanda pt. tenuri normale si grase,nespumoasa,pt. tenuri uscate si creme de ras ambalate in sistem spraz.
D.p.d.v. calitativ cremele de ras trebuie sa
Aiba o consistenta moale,omogena,
onctuoasa,culoare uniforma,miros placut;la
utilizare sa formeze spuma densa si persis-
tenta si sa aiba actiune emolienta rapida.
Lotiunea preras electric are o compozitie
speciala,cu acid lactic si extract de musetel
(ozulena)si se aplica cu 5-10 minute inainte
de ras,cand dupa evaporare se poate incepe
raderea cu aparatul electric.Produse dupa
barbierit au rolul de a dezinfecta,inviora sau inmuia pielea.Lotiuni sunt solutii
hidroalcoolice cu diferite adaosuri de acid
boric,acid lactic,substante odorante,etc.
Emulsii de creme cu actiune emolienta,
Anestezica,atenuand iritatiile si usturimea pielii,regeneratoare si decongestionanta.
Produse pt. ingrijirea dintilor si a gurii
Au rolul de a curata si a intretine starea igienica a dintilor si a gurii,totodata avand
si o actiune antiseptica,bactericida si cura-
tiva in unele afectiuni ale dintilor.Pasta de
dinti e un produs de conistzenta pastoasa sau cremoasa,obtinut din carbonat de calciu incorporat intr-un format din sapun,
glicerina si apa.In raport cu destinatia sa,ea
mai poate continesubstante antiseptice,de
indulcire,odorante,colorante si pt.albirea
dintilor,precum si substante pt.combaterea
cariilor dentare si paradontozei.E spumoasa
si nespumoasa.Praful de dinti e un produs sub forma de pulberi albe sau colorate,
alcatuit din amestecuri de carbonat de
calciu,sapun,substante de aromatizare si colorant.Apa de gura este o solutie hidroalcoolica sau sub forma de sprayuri,
care contine substante aromatizante,anti-
septice,bactericide si dezodorizante.Are un
efect inviorator si racoritor cu actiune
bactericida si dezinfectanta.
Produse cosmetice propriu-zise.Aceste produse cuprind articole care concomitent cu rolul de ingrijire,protectie si hranire a
pielii asigura si functia de corectare si infrumusetare a anumitor parti ale corpului.
Se pot grupa astfel:pt.ingrijirea fetei;pt.par;
pt.maini si unghii;pt.corp.
Produse cosmetice pt.ingrijirea fetei.
Aceste produse au rolul de intretinere si
Infrumusetare a fetei.Cuprind:lotiuni,creme
Cosmetice,emulsii,pudre,farduri,masti cosmetice si produse cu actiune contra pistruilor si a petelor.1)Creme cosmetice
sunt produse pt.intretinerea,protejarea,
nutritia si reacidifierea pielii,fiind indicate
tuturor tipurilor de tenuri dar in special tenurilor uscate,pt.care sunt o necesitate.
Sortiment.Se pot clasifica dupa mai multe criterii:dupa procentul de grasime:uscate
(1-15%),semigrase(16-33%) si grase(peste 33%);dupa destinatie:nutritive,antisolare,de demachiat,contra ridurilor,pt.masaj si cu actiune speciala(pt.albire,antiacnee);dupa
timpul folosirii:de zi si de noapte;dupa compozitie:cu lanolina,vaselina,untura,cu stearati si coldcreme(cu ceara de albine).
2)Lotiuni pt. fata.Sunt solutii apoase,
alcoolice sau uleioase destinate pt. frictionarea pielii in vederea activarii circulatiei sangelui,stimularii functiilor biologice ale pielii,curatirii tenului si dezinfectarii pielii.Sortimentul de lotiuni e foarte diversificat:pt.toate tipurile de ten,pt.
ten uscat,pt.ten gras,pt. ten normal,pt. ten
gras si normal,pt.ten sensibil.3)Produse pt. curatat fata.Se mai numesc produse demachiante avand rolul de a curata fata de produsele de machiaj,impuritati si pt. ingrijirea tenului aspru.Ele se prezinta sub forma de emulsii,si sunt:ca la lotiuni.
4)Pudre.Sunt produse cosmetice pt. protejarea fetei impotriva agentilor atmosferici externi,acoperind ridurile si dand frumusete tenului.Pudre praf,care d.p.d.v.calitativ trebuie sa se prezinte ca o pulbere omogena,fara aglomerari,aderenta,
sa fie parfumate discret,colorate omogen,
iar colorantul sa nu se fixeze pe piele,sa aiba o putere buna de acoperire si colorare si sa absoarba secretiile prea abundente ale glandelor sebacee si sudoripare;
 
 
-9-
-pt.glazura(sticla usor fuzibila depusa in strat subtire pe suprafata produselor ceramice pt. a le face impermeabile la lichide si a le infrumuseta).Se utilizeaza glazuri alcaline,transparente,colorate sau opace,folosite la faianta,portelan si gresie,
continand oxid de staniu sau de zirconiu,
fluorina,aplicate pe glazura si sub glazura;
glazuri mixte alcalino-pamantoase,folosite pt.portelan si gresie si glazuri plumbice folosite pt.olaria comuna.Cantitatea materiilor prime,structura si compozitia chimica a acestora influenteaza proprieta-
tile mecanice,tehnologice si estetice ale produselor ceramice finite.Tehnologia
fabricarii produselor ceramice.Procesul
tehnologic de obtinere a produselor ceramice cuprinde urmatoarele operatii:
Prepararea masei ceramice.Amestecul omogen de materii prime,conform retetei de fabricatie,se poate prezenta sub forma unei paste cu un continut de 24% apa,sub forma unei barbotine ce contine 35% apa sau sub forma unei mase pulverulente uscate unde materiile prime sunt macinate in valturi speciale pt.reducerea granulelor sub 10 mm.Fasonarea este operatia de transformare a masei ceramice in produse de forme si marimi stabilite.Ea se poate realiza prin strunjire pe roata olarului,
turnare(barbotina este turnata manual in forme de ipsos,sau semiautomat prin sistemul convaier) sau presarea materiilor prime pulverulente in matrite metalice.
Uscarea urmareste trecerea masei ceramice fasonate din stare plastica in stare rigida,
pt.ca produsele ceramice sa capete rezis-
tenta si sa nu se deformeze.Aceasta operatie se realizeaza asezand produsele ceramice pe rafturi sau in cuptoare prin care circula un curent de aer cald.Astfel se
obtine scaderea umiditatii la circa 4%.
Arderea I se realizeaza in cuptoare unde au loc transformari de compactizare,sintetiza-re si vitrificare a constituentilor ceramici,
cristalini,obtinandu-se biscuitul ceramic.
Arderea este cea mai importanta operatie deoarece masa ceramica elimina apa,isi modifica culoarea si isi mareste compacti-
tatea si rezistenta mecancia.Glazurarea e
operatia prin care produsul ceramic brut e
acoperit cu un strat fin,sticlos,ce patrunde in porii produsului facandu-l impermeabil.
Dupa aspect,glazura poate fi:transparenta,
Cu aspect de sticla,cristalizata sub forma de flori de gheata,cracleuri-o retea de fisuri
fine de suprafata datorita diferentelor de temperatura ale glazurii si a ciobului cera-mic,mata,pe baza de bioxid de zirconiu,co-
rata cu oxizi metalici,tip venturin,prin arderea in conditii speciale a oxidului de fier sau crom in exces,formandu-se cristale stralucitoare sub forma unor fluturi metalici.Procesul de glazurare se poate realiza prin imersia produsului ceramic biscuit intr-o compozitie de glazura,prin stropire cu ajutorul aerografului sau prin pensulare.Arderea II a produsului ceramic glazurat urmareste obtinerea unui strat de glazura aderenta,neteda si uniforma pe suprafata produsului ceramic brut si se realizeaza in cuptoare la temperaturi inalte.
Decorarea produselor ceramice are ca scop
Imbunatatirea caracteristicilor de ordin estetic,utilizandu-se materiale de colorat (pigmenti metalici)pt.colorarea masei cera-
mice(pasta sau barbotina),pt.colorarea glazurilor si pt.decorurile aplicate sub sau peste glazura.Cele mai utilizate procedee de decorare sunt:-pictare manuala,cu pensule,pe produsul neglazurat sau glazurat
-cu decalcomanii se realizeaza decoruri,in culori ceramice,depuse prin imprimare pe o hartie speciala si acoperite cu o pelicula suport de glisare ce permite transferarea si depunerea lor pe produsul ceramic./-prin
pulverizare cu aerografe pe sabloane fixate pe produsul ceramic/-prin stampilare cu ajutorul unor stampile prevazute cu un strat subtire de cauciuc in care este reliefat decorul ce se aplica dupa ce stampila a fost apasata usor in pasta de colorare./-prin imprimare cu ajutorul unor placi sau cilindri de otel pe care se afla gravat desenul.In gravura se introduce pasta de colorat iar peste placa sau cilindru se trece o foaie de hartie de matase amidonata care se preseaza pe cilindru cu un valt de pasla.
Decorul de hartie se aplica prin presare pe obiectul ceramic.
 
-10-
-prin serigrafie,procedeu modern aplicat la produsele ceramice deserie mare folosindu-se masini de imprimat cu serigrafie cu site sablon./-prin gravare se aplica incrustatii de aur pe produsele ceramice fine,
folosindu-se actiunea acidului fluorhidric care produce denivelari pe glazura,prin care se aplica benzi,medalioane,apoi produsele se ard./-procedeul fotoceramic consta in reproducerea unor fotografii cu culori vitrificabile pe suprafata produselor ceramice fine.Pt.vaze,scrumiere,farfurii,s.a
-prin lustre,folosindu-se saruri ale acizilor rezinici cu metale ca Au,Ag,Cu,crom di-
zolvate in uleiuri eterice.Prin aplicarea lor pe produsele glazurate si arse la tempera-turi inalte se formeaza incrustatii in culori
irizante ale spectrului solar./-prin angoba,
adica acoperirea produselor ceramice cu un
strat de bartonita colorata folosindu-se pro-
cedeul prin imersiune.Clasificare
Dupa marimea particulelor constituen-tilor:Clasa A-produse ceramice brute caracterizate printr-o textura grosiera de particule cu diametrul pana la 5 mm:cara-
mizi,tigle,olane,tuburi ceramice,placi.Clasa B.produse ceramice semifine cu diamtrul max.al particulelor de pana la 1,5mm:
gresia semifina.Clasa C-produse ceramice fine cu diametrul particulelor de pana la 0,06 mm:portelan,faianta,majolica.Dupa
structura ciobului ceramic:-produse cera-
mice poroase:materiale de constructii,
faianta,olaria comuna/-produse ceramice semivitrificate:semiportelanul,gresia,faian-
ta/-produse vitrificate cu porii inchisi aproape in totalitate:portelanul.
Portelanul este un produs ceramic vitrificat,translucid,la grosime sub 3 mm,de culoare alb-albastrui,impermeabil la apa si gaze;glazura face corp comun cu masa ceramica datorita arderii caolinului la 1300-1450oC.Tipuri de portelan:-moale;
Obisnuit la 1300oC.,caracterizat prin transparenta deosebita,,glazura semidura ce poate fi zgariata cu un varf de otel.Acesta
Dupa fondantul folosit poate fi:fosfatic
(englezesc),continand faina de oase,
caracterizat prin transluciditate si grad ridi-
cat de alb;portelanul feldspatic(seger),cu un continut de 30-60% feldspat,culoarea ciobului alb-galbuie;portelanul de frita(arti-ficial) care prezinta transparenta unei sticle opale,utilizat la obiecte de arta./tare,
caracterizat prin glazura dura,o foarte buna transluciditate,rezistenta ridicata la com-presiune,folosit pt.produsele de uz casnic.
Poate fi:feldspatic(frantuzesc) ce contine 50% caolin,25% feldspat si 25% cuart,cu o buna stabilitate termica si chimica,iar sub 3 mm transmite si difuzeaza lumina;portelan magnetic,care are ca fondant steatitul,
talcul,portelanul calcic(de Saxa),cu un continut bogat in compusi ai calciului.
Faianta e un produs ceramic obtinut din caolin,cuart,calcar si feldspat,la tempera-turi de ardere 850-1250oC,caracterizat prin ciob poros,de culoare alb-galbuie,
permeabil la lichide si gaze,cu glazura opaca,mata,colorata,care nu face corp comun cu masa ceramica.Tipuri de faianta:-dupa compozitia chimica:silicioase
cu un continut de 85-95% silice,arse la temperaturi de circa 1000oC;argiloase,care dupa fondantul folosit pot fi:calcaroasa(5-20% calcar),produse ceramice arhitectu-rale;feldspatica si mixta-vase de menaj si placarea interioarelor;faiante tip majo-lica,obtinute din materii refractare,cu gla-zura colorata cu oxizi metalici verzi,
albastri,bruni sau albi,utilizate la confectio-narea placilor de teracota.Intre portelan si



faianta se situeaza un alt produs ceramic denumit semiportelan,cu o structura semivitrificata,cu ciob alb sau gri,glazura transparenta sau opaca folosit la obtinerea obiectelor tehnico-sanitare,dar si pt. articole de menaj.Principalele carac-teristici de calitate ale articolelor de uz casnic.Aspectul:neted,fara fisuri,crapaturi,
graunte de material netopit,basici in glazura,deformari ale formei.Absorbtia de apa –portelanul este impermeabil,faianta este permeabila,datorita porozitatii structurii ciobului ceramic.Rezistenta la acizi a glazurii se exprima conventional prin pierderea in masa la un dm2 a unei eprubete introdusa intr-o solutie de acid clorhidric 10%.
 
MARFURI ELECTROTEHNICE PT. de acceptabilitate(pe piata)
 
 
 
 
 
 
 
-3-
Pudre lichide-suspensii de pudre in apa sau alcool diluat si se recomanda pt.tenul gras,
Avand proprietati sicative;Pudre compacte
Comprimate,comprimate sub forma de tablete lipite pe o rondela de carton sau stofa si apoi introduse in cutie;Pudre crema
-combinatie de pudra concentrata si crema de zi in culori ocru,roz,etc.5)Farduri sunt
produse cosmetice destinate pt. colorarea
tenului,a buzelor,genelor,sprancenelor si pleoapelor,acoperind si unele imperfectiuni
ale fetei.Fond de ten-se prezinta sub forma fluida,crema sau compacta.Constituie baza peste care se aplica fardul,asigura o machiere rapida si uniforma.Farduri pt. obraz sunt colorate mai intens decat pudra.
Farduri pt. buze se prezinta sub forma de
Batoane cilindrice,intens colorate intr-o gama larga de nuante,creionul contur pt.buze,crema pt.stralucirea buzelor.
Farduri pt gene numite si rimeluri ce pot fi compacte,lichide sau crema.Farduri pt. sprancene numite„creion dermatograf”,de
Diferite nuante:negru,maron,brun,gri.
Farduri pt.pleoape de consistenta solida,pasa si lichide.6)Masti cosmetice Sunt amestecuri speciale de diferite substante care au rol in atenuarea ridurilor,netezirea si inviorarea pielii fetei.
Se prezinta sub forma de masa cremoasa,
gel transparent sau mat,emulsie si pulbere.
7)Produse cosmetice contra pistruilor si petelor Se prezinta sub forma de lotiune,
emulsii si masti.
Produse cosmetice pt. ingrijirea parului
Ingrijirea parului cu produse cosmetice are ca scop sa asigure curatirea pielii capului,
sa mentina hranirea lui naturala si functionarea normala a glandelor sebacee
ale pielii.Pot fi:sampoane,lotiuni si briantine,vopsele si fixative.1)Sampoane
Contin in principal o substanta detergenta la care se adauga lanolina,lecitina,cazeina,
oua,extracte de plante,etc.Pot fi:uscate,
fluide si pastoase.Sortiment:pt.toate tipurile de par,pt.par uscat,pt.par normal,contra matretii,pt.copii.2)Lotiuni pt.par.Au rol in
hranirea,tonifierea si intarirea parului.
3)Briantine.Sunt produse utilizate pt.a da parului suplete si stralucire.Ele pot fi lichide,crème si solide.Briantinele lichide pot fi grase,formate pe baza de uleiuri si alcoolice pe baza de amestecuri de ulei si alcool.Cele solide au un continut mare de vaselina si ceara de albine.4.)Vopsele si sampoane colorate.Sunt produse destinate pt.colorarea parului,in stare lichida sau cremoasa.Sortiment:sampon colorant,
vopsea de par.5)Lacuri fixative.Sunt produse pt.mentinerea ondulatiilor parului,
protectia contra umiditatii si pt.asigurarea unui luciu placut.Lacurile fixative sunt solutii apoase sau hidroalcoolice de polimeri sintetici care au in continut uleiuri
si plastifianti.Produse cosmetice pt.
ingrijirea mainilor si a unghiilor.Uscarea
pielii,iritatiile si crapaturile pot fi evitate prin folosirea unor produse cosmetice specifice ingrijirii mainilor.Sortimentul lor
cuprinde:solutii pe baza de alcooli si glicerina;crème pe baza de stearati;pudre,
paste de protectie,balsam pt.maini pe baza de grasimi minerale si vegetale.Produsele
cosmetice pt.ingrijirea unghiilor se prezinta sub forma de solutii si crème pt.inmuierea
pielitelor,pudre si paste pt.lustruirea unghiilor,solutii pt.albirea pielii de sub unghii si lacuri pt.unghii.Lacurile pt.unghii
pot fi transparente,sidefate si sub forma de pasta care dau pelicule opace.Produse pt.
ingrijirea corpului:produse deodorante si antisudoripare,produse antisolare si pt.
bronzare,produse cosmetice pt.baie si pt.
epilare.1)Produse deodorante si antisudoripare.In anumite conditii de efort,
temperatura,boala devine abundenta transpiratia care in cadrul unor reactii de fermentatie capata un miros neplacut.
Fenomenul poate fi combatut prin folosirea unor substante cu actiune antisudoripara sau substante deodorante.Aceste produse se prezinta sub forma de lotiuni spray,emulsii,
sapun,creme si pudre.Sortiment:deodorante
ambalate in sistem spray si sub forma de baton(stick);produse antisudoripare sub forma de emulsie,sub forma de crema si ambalate tip spray.2)Produse antisolare si pt.bronzare.Soarele,la expunerea corpului,
poate produce asupra acestuia bronzarea pielii,dar si roseata,arsuri sau descuamari ale pielii.
-4-
Pt.combaterea acestor fenomene se folosesc:crema antisolar,uleiuri,emulsii si crème de plaja.3)Produse cosmetice pt. baie.Aceste produse au o actiune tonica si invioratoare pt.stimularea functiilor pielii.
De asemenea au rol in dedurizarea apei si in parfumarea corpului.Ele se prezinta sub forma de uleiuri,emulsii,tablete.Sortiment:
spumant,aromatizant si supraspumant.
4)Produse pt.epilare.Indepartarea parului de prisos se face cuajutorul unor substante
chimice care contin sulfuri metalice
alcaline.Produsele se numesc depilatoare,
fabricate sub forma de pudra,creme,solutie si solidificata(o masa ceroasa).
Produse de parfumerie.Aceste produse sunt solutii hidroalcoolice cu miros placut care se intrebunteaza in scop igienic pt.
inviorarea si parfumarea pielii precum si a imbracamintei.La obtinerea lor se folosesc ca materii prime substante odorante(uleiuri
volatile naturale sau sintetice),fixatori
(maresc durabilitatea si stabilitatea mirosului),alcool etilic,apa si coloranti.
Sortimentul produselor de parfumerie se diferentiaza in functie de continutul in ulei de parfum la litru de produs,concentratie alcoolica si persistenta mirosului.
MARFURI DIN STICLA.Sticla este un corp solid,cu o structura amorfa,obtinut prin subracirea unor topituri cu compozitii chimice variabile,ce devin rigide la intervale diferite de temperatura,datorita cresterii treptate a vascozitatii.Trecerea din starea fluida in starea rigida este reversibila.Materii prime folosite la fabricarea sticlei.Dupa rolul pe care il indeplinesc in cursul procesului tehnologic materiile prime se clasifica:materii prime
principale(de baza);materii secundare
(auxiliare).Materii prime principale
Vitrifiantii confera sticlei duritate,o buna transparenta si o structura amorfa.Cei mai importanti sunt:bioxiful de siliciu(silicea),
Trioxidul de bor,boraxul si pentaoxidul de fosfor.Fondantii au rolul de a cobori temperatura de topire a silicei.Se folosesc
in acest scop carbonatul de sodiu(soda de rufe) sau de potasiu(potasa).Stabilizantii confera sticlei rezistenta chimica,mecanica si termica:calacrul(carbonatul de calciu),
feldspatul,dolomitul,oxidul de zinc,
carbonatul si sulfatul de bariu.Materiile secundare influenteaza procesul de topire si confera sticlei anumite proprietati.
Afinantii au rolul de a limpezi masa sticloasa topita indepartand bulele de gaze rezultate in procesul de topire,dand omoge-nitate sticlei:trioxidul de arsen,azotatul de sodiu sau de potasiu(salpetru),sulfatul de sodiu sau de calciu si clorura de sodiu.
Decolorantii au rolul de a indeparta nuanta verzuie sau galbuie a sticlei,datorita impu-
ritatilor silicei:trioxidul de arsen,sulfatul sau azotatul de sodiu,bioxidul de seleniu sa
Colorantii sunt compusi metalici cu rolul de a colora masa sticloasa:oxizii de fier pt.
verde-albastrui sau galben-verzui;oxidul de cupru pt.albastru;oxizii nichelului pt.violet-brun;oxidul de cobalt pt.albastru-violet;










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani