Afectivitatea - Definirea si specificul proceselor afective, Proprietatile proceselor afective, Functiile afectivitatii, Clasificarea trailor afective, Afectivitatea individuala



Referat

La tema : Afectivitatea

Planul : 38871jcx41xko8g

  1. Definirea si specificul proceselor afective

  2. Ptoprietatile proceselor afective

  3. Functiile afectivitatii

  4. Clasificarea trailor afective ck871j8341xkko

  5. Afectivitatea individuala si afectivitatea in grup



Activitatea umana , in afara axei motivatie – scop , esentiala pentru buna ei desfasurare , trebuie sa dispuna si de un puternic support energetic . Cind ne intilnim cu o serie de situatii noi , neprevazute , cind trebuie sa facem fata actiunii unor factori pertubatori , mijloacele pur intelectuale suntabsolut necesare , dar nu si suficiente . In asemenea imprejurari se impune cu stringenta reactivarea . Acest lucru este posibil de realizat cu ajutorul unor noi procese psihice pe care le denumim procese afective . Omul nu se raporteaza indifferent la realitate , dinpotriva obiectele , fenomenele , evenimentele care actioneaza asupra lui au unecou , o rezonanta in constiinta sa trezesc la viata anumite trebuinte , corespund sau nu nevoilor lui , ii satisfac sau nu interesele , aspiratiile idealurile . In cadrul proceselor affective pe prim plan se afla nu atit obiectul , cit valoarea si semnificatia pe care aceasta o are pentru subiect . Nu obiectul in sine este important ci relatia dintre el si subiect , pentru ca numai intr-o asemenea relatia obiectul capata semnificatii in functie de gradul si durata satisfacerii trebuintelor . Desi strins legate si in interactiune cu toate celelalte fenomene psihice , procesile affective au propriul lor specific . Afectivitatea este o vibratie concomitent organica , psihica si comportamentala , ea este tensiunea intregului oganism cu efecte de atractie a sau respingere , cautare sau evitare .

Procesele psihice care reflecta relatiile dintre subiect si obiect sub forma de trairi , uneori atitudinile , poarta denumirea de procese affective . Cu o formula mai generala am putea spune afectivitatea reprezinta rezonanta lumii in subiect si vibratia subiectului inlumea sa .

Polaritatea proceselor affective consta in tendinta acestora de a gravita fie in jurul polului pozitiv , fie in jurul polului negativ , si aparate ca urmare a satisfacerii sau nesatisfacerii diferentiate a trebuintelor , aspiratiilor . De obicei , procesele afective sunt cuplate doua cite doua in perechi cu elemente contrare : bucurie – tristete , simpatie – antipatie , entuziasm – deprimare , iubire – ura etc . Polaritatea se exprima incaracterul placut si neplacut al starilor afective .

Intensitatea proceselor affective indica forta , taria , profunzimea de care dispune la momentul dat trairea afectiva .

Durata proceselor affective consta in intinderea, persistentain timp a acestora, indifferent daca persoana sau obectul care le-a provocat sunt sau nu prezente.

Mobilitatea proceselor affective exprima fie trecerea rapida in interiorul aceleiasi trairi emotionale de la o faza la alta , fie trecerea de la o stare afectiva la alta .

Expresivitatea proceselor affective consta in capacitatea acestora de a exterioriza , de a putea fi ‘’vazute’’ , ‘’citite’’ , ‘’simtite’’ . Exteriorizarea , manifestaea in afara se realizeaza prin intermediul unor semne exterioare care poarta denumirea de expresii emotionale .

Functia reflectorie . Ca orice proces psihic si procesele affective dispun de un continut reflectoriu propriu . Formularea data ceva mai inainte se cere s fi adincita si explicata . Relatia subiectului cu obiectul nu este atemporata si a patiala , ci se realizeaza intr-un timp si intr-un spatiu determinat . Corelarea tuturor factorilor prezenti la un moment dat , da nastere la un anumit context , situatie , imprejurare de viata . Trairile sfective reflecta , de fapt , nu relatia in sine , ci relatia integrata si subordonata acestor situatii si imprejurari de viata , extrem de concrete si differentiate intre ele . Fiecare individ isi reflecta propriile sale situatii si imprejurari de viata asa cum le-a trait , cum le traieste sau cum ar dori sa le traiasca .

Functia adaptive reglatorie .Componenta afectiva a personalitatii nu se epuizeaza in emotiile de moment , dinpotriva , ea are o consistenta si durabilitate in timp , fapt care permite constituirea unor adevarate profiluri emotionale . Aceste profiluri , mai ales ultimele doua , au ridicat problema rolului afectivitatii in viata individului . Unii autori au considerat ca emotiile , prin starea de agitatie difuza , prin intensitatea si desfasurarea lor tumultoasa deorganizeaza conduita umana . Altii autori sustin , din contra , ca emotia prin mobilizaea energeticaa intregului organism organizeaza conduita .

Procesele affective au unroll in sustinerea energetica a activitatii .

Procesele affective primare au un rol caracter elimentar , spontan ,sunt slab organizate , mai aproape de biologic si mai putin elaborate cultural , ele tind sa scape constient , rational .in categoria lor includem :

  1. tonul afectiv al proceselor cognitive , care se refera la reactiile emotionale ce insotesc si coloreaza afectiv orice orice act de cunoastere o senzatie , o amintire …

  2. trairele affective de provenienta organica sunt cauzate de buna sau proasta functionare a organelor interne .

  3. afectele sunt forme affective simple , primitive si impulsive , puternice , foarte intense si violente , de scurta durata ,cu aparitie brusca si desfasurare impetuasa .

Procesele affective complexe beneficiaza de un grad mai mare de constientizare si intelectualizare . Cuprind :

  1. emotiile curente care sunt forme affective de scurta durata , active ,

intense , provocate de insusirile separate ale obiectelor .

  1. emotiile superioare , legate nu atit de obiecte , cit de o activitate pe

care o desfasoara individual .

  1. dispozitiile affective sunt stari difuze , cu intensitate variabila si

durabilitate relativa .

Procesele affective superioare se caracterizeaza printr-o mare estructurare si raportare valorica , situata nu la nivel de obiect , ci la nivel de personalitate depasind prin continutul si structura lor starile emotionale disparate si tranzitorii .

  1. sentimentele sunt trairi affective intense , de lunga durata , relativ stabile , specific umane , conditionate social – istoric .

  2. pasiunile sunt sentimente cu o orientare , intensitate de gradul de stabilitate si generalitate foarte mare , antrenind intreaga personalitate.

Trebuie distinse doua mari forme de afectivitate , si anume afectivitatea individuala care este generata si traita de individ in functie de particularitatile sale psihoindividuale , fara ca ea sa influenteze starile affective ale altor personae, si afectivitatea de grup sau intragrupala , care viseaza combinarea spontana a emotiilor si sentimentelor individuale , soldata cu aparitia unor stari affective commune , ce este traita si impartasita de toti membrii grupului.