Elemente moderne in filosofia romaneasca referat





Gonta Oleg, cl. XII-a „A”

Elemente moderne in filosofia romaneasca


Dezvoltarea filosofei, in general, si celei moderne, in particular, s-a datorat  in mare parte rangului sporit al spiritualitatii romanesti. Cel mai de seama filosof, carturar si om de stiinta din toate timpurile, Dimitrie Cantemir(1673-1723), a fost remarcabil prin expunerea absolut clara a unor idei si conceptii absolut confuze in acea perioada in Europa. Cantemir admite actul creatiei divine, insa in comparatie cu contemporanii sai, care considerau ca Dumnezeu intervine in continuare in tot ce se intampla in lume, filosoful roman afirma ca dupa creatie Dumnezeu „de lucru se odihneste”. Si aceasta are loc fiindca in univers domina niste legi, care determina toate procesele naturale. Prin aceasta noua conceptie in filosofia romaneasca s-a determinat o privire diferita fata de religie si stiinta. Insusi Cantemir spune: ”Despre unu si acelasi adevar, care e simplu, teologii vorbesc teologiceste, iar de alta parte fizicii(naturalistii) vorbesc fiziceste.”




Un alt merit al filosofului moldovean este ca el interpreteaza putin diferit cele patru feluri de cauze ce influenteaza universul (materia, forma, eficienta si finalul). Astfel, Cantemir sustine ca primele trei actioneaza asupra intregului univers, pe cand cea de-a patra este doar parte componenta a existentei umane. Prin aceasta conceptie, Cantemir distinge clar specificul tuturor procese naturale si specificul existentei umane.

Pe langa faptul ca Cantemir e un umanist, el e si un iluminist de talie. El considera ca omul e o fiinta deosebita, „cea mai de-a firea si mai evghenichi(aleasa). Constrangerea fizica poate fi de diferit fel, insa sufletul va rezista tuturor presiunilor. Si inca o idee iluminista progresista, si anume ca omul din nascare e bun, si orice om poate deveni bun numai dorind aceasta.

O importanta considerabila au avut-o in filosofia romaneasca reprezentantii Scolii Ardelene (I.H.Radulescu, Simion Barnutiu). I.H.Radulescu sustinea ideea dualitatii de principii contrare. Astfel, sunt dualitati monstruoase(bine-rau, Dumnezeu-Satana, lumina-intuneric), care nu pot produce sinteze din cauza confruntarilor permanente, si, dualitatile naturale sau simpatice care au forma de teza-antiteza-rezultat(timp-loc-eternitate, suflet-corp-om, guvern-popor-societate, progres-conversatie-perfectibilitate). Aceasta conceptie vine si de la dorinta reprezentantilor Scolii Ardelene sa dobandeasca drepturi egale cu celelalte natiuni din Imperiul Austro-Ungar.



Filosofia sec. al XIX-lea (Nicolae Balcescu, Titu Maiorescu, Vasile Conta) se caracterizeaza prin raspandirea si dezvoltarea stiintelor. Are loc o schimbare a primatului artei cu cel al stiintei. O asemenea modificare a punctului de vedere a dus la ceea ca mai tarziu au fost ignorate complectamente poezia si artele. V. Conta se impune ca cel mai original filosof si un adevarat materialist. El considera ca sufletul e o „functie” a creierului. De asemenea el considera, in opozitie cu Kant, ca timpul si spatiu exista obiectiv si ca exista corelatie intre timp, spatiu, timp si miscare. Studiind formele de existenta a corpurilor V. Conta a emis ipoteza ca atomii sunt „corpuri relativ mari” ce in alcatuirea lor cuprind corpuri „infinit de mici”. Aceasta a fost confirmata de descoperirile ulterioare din fizica.

Astfel, putem conclude ca dezvoltarea filosofiei moderne romane a avut loc simultan sau aproape simultan cu cea Europeana, chiar uneori mai rapid. Asa, de la spiritualismul genial a lui D. Cantemir s-a ajuns la materialismul lui V. Conta, asa cum in Europa s-a evoluat de la filosofia lui Giovanni Pico della Mirandola pana la Kant si Ficthe.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani