HERACLIT din EFES – numit
si obscurul, datorita faptului ca el traia izolat era
melancolic, dar este filosoful ce a trait pentru filosofie. Avea incredere
nemarginita in ratiune.
Diogene Laertios
– spune ca ar fi scris o carte in mod intentionat neclara ca
sa fie citite numai de cei capabili.
Hraclit sub
forma metaforica pune in circulatie idei fundamentale pentru
dedublarea viitorului. El exprima o intreaga conceptie despre
lume si anume 'Aceasta lume, aceeasi pentru toti n-a
fost creata nici de vreunul dintre zei , nici de vreunul din oameni. Ea a
fost intotdeauna, este si va fi un foc vesnic in care dupa
masura se aprinde si dupa masura se stinge” .
Prin urmare la el focul este principiul intemeietor . Heraclit sustine
ideia unitatii principiului. Lumea este aceiasi pentru
toti. Stingandu-se focul trece in aer, din aer in apa, din apa
in pamant, dar el nu se transforma ca principii ci ramane foc
vesnic viu.
Prin urmare apa,
aerul, pamantul nu sunt forme de instrainare a focului ci
modalitati de manifestare a lui. El se aprinde si se stinge
dupa masura. Aceasta masura poarta numele de
LOGOS (TAO, DAO) – un concept crerat de Heraclit in care el
denumeste contradictia. In acest sens el spune ca din cele mai
diferite tonuri rezulta cea mai frumoasa melodie, ca
razboiul este comun tuturor lucrurilor, dreptatea este lupta, ca nu
te poti scalda de doua ori in apele aceluiasi rau.
Prin logos el
intelege ca exista o ordine in natura, intelege
ca natura nu se desfasoara haotiuc ci dupa o
anumita ordine care-I este proprie, si logosul este tocmai
aceasta ordine. Ordinea are caracter universal si necesar. Prin
creatia s-a Heraclit a ramas in istoria filisofiei pana in
zilele noastre.
Etapa
preclasica a filosofiei se incheie cu activitatea si creatia a
doi filosofi, si anume: EMPERACLE din AGRICENTE si ANAXAGORA din
CLAZANEME, care nu aduc tenme noi in filosofie, ci le redimensioneaza pe
cele vechi, filosofia lor fiind un fel de compendiu.
