CONSIDERATII LOGICO-FILOSOFICE ASUPRA DUALITATII SI UNITATII LUMINII, Principiul non-contradictiei si dualitatea luminii, O incercare asupra naturii undelor, De la dualitate la unitate referat





  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Data: 01-03, 2003.




  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

DÃNILA IOAN MARIAN

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

CONSIDERATII LOGICO-FILOSOFICE

ASUPRA DUALITÃTII SI UNITÃTII LUMINII

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

1.ABSTRACT.In acest studiu im-i propun sa realizez o cercetare-clarificare rationala-conceptuala-logica a aspectelor fundamentale si aparent contradictorii ale luminii ,cu dorinta de a depasi pretinsa contradictie.

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

In Metafizica¹ lui, Aristotel formula principiul contradictiei(dupa numele sau traditional)in modul urmator:,,...este peste putinta ca unuia si aceluiasi subiect sa i se potriveasca si totodata sa nu I se potriveasca sub acelasi raport unul si acelasi predicat...Acest principiu e cel mai sigur dintre toate,caci el surprinde in sine caracteristicile aratate mai sus.Intr-adevar,e peste putinta ca un om sa-si poata imagina ca unul si acelasi lucru este si totodata nu este.”Remarcam ca,Aristotel defineste initial principiul referitor la raportul dintre subiect si predicat ,deci cu privire la limbaj.Apoi , intr-o alta formulare,considera o imposibilitate a facultatii de imaginare(inchipuire).Deci,Aristotel semnaleaza o imposibilitate .Expresiile “totodata”si “sub acelasi raport”indica conditiile,imposibilitatii, in care se aplica si este valabil principiul enuntat.Prin aceste conditii, observam ca nu putem face abstractie totala de timp in logica.Reflectand asupra formularilor lui Aristotel,intuim o idee subiacenta nucleara,lor,care s-ar putea formula sau exprima diferit in contexte diferite.Oare ,idea lui centrala-subiacenta este valabila doar in limitele unei logici bivalente?Este,el,incalcat-discreditat de anumite aspecte dialectice ale realitatii(dualitatea unda-corpuscul)?Pentru a ilustra puterea de rezistenta si adaptare a acestui principiu ,voi incerca sa-i mai multe formulari diferite in functie de context:

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Relativ la valoarea de adevar a unei propozitii:,, este imposibil ca o propozitie sa aiba valoarea de adevar n si sa nu aiba aceasi valoare de adevar tocmai in limitele sau in conditiile in care are numai si namai valoarea de adevar n.”

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Relativ la lucruri si proprietati:,,este imposibil ca un lucru in limitele criteriilor in care are o anumita propritate ,adica, in masura stricta in care o are,sa n-o posede in acelasi timp.”

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Relativ la o valoare morala:,,daca faptele bune sunt bune prin satisfacerea unor criterii sau conditii,atunci, este imposibil ca o fapta buna,prin satisfacerea anumitor conditii,sa nu fie buna tocmai in masura in care indeplineste conditiile suficiente.”

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Relativ la reprezentari:,,este imposibil ca o stare in masura in care satisface conditia de reprezentabilitate, pe care o acceptam,sa nu reprezinte o re-prezentare...”.

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Din prima formulare,vedem ca validitatea principiului nu este afectata de numarul de valori de adevar pe care le-ar putea primi o propozitie.Principiul aserteaza in fiecare caz o imposibilitate:in masura in care avem o identitate este imposibil sa avem o diferenta.Daca subiectul ramane acelasi,daca perspectiva temporala si apreciativa ramane neschimbata,in masura in care toate conditiile initiale raman identice,este imposibila aparitia unei schimbari,diferente.Din prima formulare,remarcam ca validitatea principiului nu

este afectata in cazul in care o propozitie ar putea primi numai o valoare logica dintre n>2 valori logice.In cazul in care o propozitie ar primi simultan n>1 valori logice(de exemplu,cand o evaluam din perspectiva mai multor lumi posibile),principiul trebuie recontextualizat,posibil in modul urmator:,,daca raportand o propozitie la mai multe contexte obtinem o succesiune de n valori de logice,este imposibil ca propozitia sa nu posede aceleasi valori logice,in aceleasi contexte si in functie de aceleasi criterii de evaluare”,sau,“este imposibil ca o propozitie sa fie evaluata ca avand si neavand n valori logice,de acelasi evaluator,in aceleasi conditii,in acelasi interval temporal”.Perspectivele diferite ale variatelor lumi posibile ar putea functiona ca un criteriu complex de mai multe contexte diferite?Chiar daca ar putea, validitatea principiului ramane neafectata.In general/universal,prin principiu se fixeaza si trebuie sa se fixeze acele conditii in care este imposibila aparitia unei schimbari,in aceasta consta taria si rezistenta validitatii lui.

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

2.Principiul non-contradictiei si dualitatea luminii

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Exista filosofi care cred ca natura realitatii este contradictorie,un exemplu fiind natura dual-contradictorie a luminii, sau, mai general,a fenomenelor microcosmice.Daca ar fi adevarat,validitatea principiuluiar fi,astfel,restransa.Este,cu adevarat,dualitatea fenomenului luminos contradictorie?In lucrarea lui Principii si legi fundamentale in fizica Hutanu Gh. aserta:,,Plecand de le relatiile de nedeterminare, Niels Bohr a explicat dualismul unda-corpuscul(foton) afirmand ca cele doua aspecte sub care se prezinta lumina sunt complementare,in sensul ca nu se pot pune in evidenta in acelasi timp ambele aspecte fenomenului luminos:daca se determina caracterul ondulatoriu,este imposibil sa se determine in acelasi timp si caracterul corpuscular sau,daca se determina aspectul corpuscular nu este posibil ca,in acelasi timp,sa se detrmine aspectul ondulatortiu ”;“Bohr a aratat ca, in acord cu principiul complementaritatii,natura are doua fete complementare si ca aceste fete nu sunt vizibile in acelasi tim,simultan;dupa modul in care o interogam,ea ne arata una dintre fetele sale” ² .Din cele spuse de Bohr,remarcam ca cele doua aspecte ale luminii nu pot fi puse in evidenta nici in acelasi timp nici sub acelasi mod de interogatie,deci nu avem,aici, o incalcare a principiului non-contradictiei.Totusi,ceea ce se aserteaza aici este imposibilitatea de a pune inevidenta ---experimental---simultan cele doua aspecte,nu imposibilitatea luminii de avea simultan cele doua caractere.Pe de alta parte,pentru ca termenii “corpuscul”si “unda ”sa aiba o semnificatie diferita este necesar ca intensiunea lor sa difere.Daca corpusculii ar avea acelasi si numai acelasi proprietati pe care le au undele,atunci corpusculii ar fi indiscernabili in raport cu undele, am avea doua nume diferite pentru aceleasi existenti .Prin urmare,trebuie sa existe proprietati prin care cele doua tipuri existenti difera.Sa notam setul proprietatilor definitorii ai corpusculilor cu A iar setul propritatilor definitorii ale undelor cu B.Se accepta ca A nu este identic cu B,dearece, intre corpusculi si unde se presupune ca exista diferenta de natura.Acum,cele doua seturi pot fi utilizate ca si criterii de identificare ,sau,ca si criterii de recunoastere a obiectelor ce cad sub conceptele de “corpuscul”si “unda ”.Daca un obiect satisface,in mod esential, criteriul A,atunci este corpuscul.Dar este imposibil ca un obiect in masura care satiface criteriul A sa fie unda;criteriul A este determinantul corpuscularitatii si nu al ondularitatii ,si,pentru a determina ondularitatea trebuie sa schimb criteriul A cu criteriul B,ca este imposibil ca un obiect satisfacand criteriul B sa cada sub intensiunea A.Pe de alta parte,din punct de verdere logic notiunea de unda si cea de corpuscul nu sunt contradictorii, prin forma sau inteles,cum ar fi muritor-nemuritor sau burlac-barbat casatorit. Toate acestea au fost spuse din perspectiva cognitiei si identificarii,dar oare ce se intampla in realitate?



  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

3.O incercare asupra naturii undelor

Cand spunem:“lumina este unda”si “lumina este corpuscul”,modul in care folosim limbajul ne da impresia ca undele sunt un tip de existente alaturi de materia corpusculara.Ca si cand undele ar avea o realitate substantiala:adica,ar putea exista separat si independent de corpusculi.In realitate exista multe tipuri de unde :acustice,acvatice,seismice,atmosferice,eletromagnetice,s.a.m.d .Propritatile definitorii ale undelor sunt urmatorele:

Directia miscarii undei

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

A lungimea undei B

inaltime

----------------------------------------------------------------------------------------

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Perioada :timpul in care traverseaza distanta de la punctul A la punctul B;

Frecventa:numarul de unde care trec prin punctul A sau B in fiecare secunda;

C=viteza undei;

A=amplitudinea undei;

T=1/f;

C=L/T;

C=f*L;

Diferitele tipuri de unde difera cantitativ in ce priveste masura in care poseda aceste proprietati.Uneori,in fizica,lumina este definita ca unda electromagnetica.Dar in acest inteles,unda cuprinde si aspectul corpuscular,deoarece campul electromagnetic este cuantificat in fotoni,ori daca unda ar cuprinde si aspectul corpuscular ,pe deoparte,n-am putea sa le opunem atat de contradictoriu,pe de alta parte,n-am putea mentine separarea initiala dintre aspectul corpuscular si cel ondulatoriu.Din punctul de vedere al unui dictionar teoretic de fizica, unda este o perturbatie care se propaga din aproape in aproape intr-un mediu .Dar se pune problema :cum concepem aceasta perturbatie?ca perturbatie abstracta de mediul ei ?sau,ca o tulburare a unui mediu?Este importanta aceasta problema in masura in care se afirma ca:“lumina este unda”si “lumina este corpuscul”,pentru a le prezenta cat mai contradictoriu.Daca consideram unda abstract ca separata de madiul ei ,apare o dificultate:Nimicul nu s-ar putea deplasa de la un punct spatial A la altul B.Numai un mediu se poate perturba;numai intr-o substanta poate sa se modifice miscarea partilor ,decisa sa se produca o schimbare perturbatorie.Din acest motiv,mediul sau substanta este o conditie de posibilitate a aparitiei unei unde. Daca ar fi sa comparam cateva unde,ce ar avea ele in comun?Sa alegem un exemplu mai intuitiv:o unda seismica ,o unda acvatica,o unda acustica.Din definitia teoretica anterioara ,stim ca unda tine in mod esntial de miscare (se propaga,perturbatie).Dar miscarea rectilinie nu este in mod propriu ondulatorie,chiar daca, am putea s-o consideram ,la limita ,un caz al ei.Din acest motiv,consider ca unda nu epuizeaza toate tipurile de miscare si nu se confunda cu miscarea.In exemplul anterior aveam trei tipuri de materiale ca subiecti diferiti ,in ce priveste starea de agregare, ai miscarii;deci materia difera.

Ideea mea fundamentala este ca unda este forma unei miscari;acea forma care are ca si caracteristici proprietatile mentionate inainte(lungime de unda ,frecventa , amplitudine,inaltime,in masura in care au valori pozitive).Miscarea in forma ondulatorie poate afecta atat o particula singulara(oscilatie) cat si un mediu multicorpuscular(perturbatie).

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

4.De la dualitate la unitate

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

Din cele expuse ,am vazut ca unda nu este alcatuita din doua obiecte:undele si corpusculii.Am avansat idea ca dintr-un punct de vedere general/universal unda este o forma de miscare.Astfel definita ,forma --miscarii--are ca o conditie de posibilitate miscarea,ori, pentru ca

nimicul nu se misca,miscarea are ca o conditie de posibilitate substanta.Deci undele,asa cum le-am conceput, nu au realitate subzistenta.Ca forme posibile ale miscarii,ele au nevoie de un spatiu si substanta discreta,ca sa se poata desfasura.Aceasta inseamna ca ,daca ar fi posibil sa excludem dintr-o camera orice particula sau substanta cvasi-continua(daca exista),atunci oricat de tare am lovi din exterior in peretii ei ,in interiorul ei n-ar fi posibila aparitia niciunei miscari sau unde.

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v



  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v



  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v

  hf789s6146gffc 16789shq46gfc4v











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani