Personalitatea - Latura relational-valorica a personalitatii, Componentele de baza ale caracterului - atitudinea stabilita si trasatura volitiva, Sistemul de atitudini referat





Grup Scolar Industrial :”UNIREA”

59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g

59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g

59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g

59479gcq83zjb7g

59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g 59479gcq83zjb7g Elev: Belei Alexandru

CARACTERUL

  cj479g9583zjjb




  cj479g9583zjjb

1. Latura relational-valorica a personalitatii

 

59479gcq83zjb7g In sens larg, caracterul este un mod de a fi, un asamblu de particularitati psihoindividuale ce apar ca trasaturi ale unui „portret” psihic global .

59479gcq83zjb7g In sens restrans si specific, caracterul reuneste insusiri sau particularitati privind relatiile pe carele intretine subiectul cu lumea si valorile dupa care el se conduce.

In sistemul de personalitate, caracterul reprezinta latura relationala si valorica, este in principal un ansamblu de atitudini-valori.

59479gcq83zjb7g In timp ce temperamentul este neutral, gdin punct de vedere al continutului, sociomoral, al semnificatiei umaniste, caracterul se defineste, in principal, prin valorile dupa care subiectul se calauzeste, prin raporturile pe care le intretine cu lumea si cu propria fiinta.

59479gcq83zjb7g Caracterul este o formatiune superioara la structurarea caruia contribuie trebuintele umane, motivele, sentimentele superioare, convingerile morale, aspiratiile si idealul, in ultima instanta, conceptia despre lume si viata.

59479gcq83zjb7g Intre caracer si aptitudini distinctia este mai pregnanta. In timp ce aptitudinea, ca sistem operational eficient, se investeste in activitate si se apreciaza dupa rezultatele obtinute, trasaturile de caracter constau din modul de raportare la diversele laturi ale realitatii inclusiv activitatea proprie. Poate exita deci o discordanta intre sensurile nivelurile atitudinale ( caracteriale) si aptitudninile, dupa cum poate sa se constate partial denivelari si discordante sau o dezvoltare superioara si concordanta a ambelor formatiuni.

59479gcq83zjb7g 2. Componentele de baza ale caracterului : atitudinea stabilita si trasatura volitiva

59479gcq83zjb7g Insusirea caracteriala reprezinta o pozitie a subiectului fata de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. In stiintele umaniste, aceste modalitati de raportare care pornesc de la subiect, il exprima pe el si se traduc prin comportamente, poarta numele de atitudini.

59479gcq83zjb7g La nivelul caracterului ne intereseaza nu atitudinile circumstantiale si variabile, ci acelea care sunt stabile si generalizate, fiind proprii subiectului in cauza, intemeindu-se pe convingeri puternice.

59479gcq83zjb7g Definim atitudinea ca o modalitate de raportare la o clasa generala de obiecte sau fenomene si prin care subiectul se orienteaza selectiv si se autoregleaza preferential.

Sistemul intaririlor
sociale
(aprobare-dezaprobare)

59479gcq83zjb7g

Fluxul evenimentelor care determina formarea si exprimarea atitudinilor
Intrepretarea
evaluare
alegere (optiuni)

 

Orientare
Directionare
Exteriorizare
in opinie
sau actiune
 
Efecte



 

conexiuni inverse

─ Schema-bloc a formari unei atitudini.

59479gcq83zjb7g

59479gcq83zjb7g Observam insa ca insusirile voluntare pot sa depaseasca atitudinile de o categorie sau alta si sa se manifeste in orice situatie, constant. In acest caz, se vorbeste de un caracter dominat de vointa, indiferent de orientarile sale atitudinale. De altfel, un vechi psiholog german, P. Klages, definea caracterul ca vointa moraliceste organizata. Intrucat omul nu exista decat intre oameni, trebuie considerata categoria atitudinilor fata de oameni . Indepartarea sau chiar contrazicerea principiului despre om ca valoare suprema este o retragere pe poziti ostile omului.

59479gcq83zjb7g Nu putem despari insa atitudinea fata de oameni de atitudinea fata de sine.

Demnitatea inseamna constiinta propriei valori in conditiile respectului fata de altii neacceptarii injosirii. Sant inacceptabile atat umilinta cat si aroganta. Cat priveste modestia, aceasta se cere a fi colerata cu demnitatea.

59479gcq83zjb7g Un rol esential in viata si existenta omeneasca il indeplinesc activitatea, munca. Rolurile profesionale indeplinite cu efort si competenta sunt, dupa multi autori, indicatori ai valorii sociale ale personalitatii.

59479gcq83zjb7g Intregrandu-le pe toate celelalte, ultima categorie de altitudini priveste societatea, raspunderile cetatenesti si politice pe care fiecare le are fata de destinele colectivitatii din care face parte in conditile semocratiei si ale deplinei libertati. In plan social-istoric, valoarea diriguitoare este patriotismul.

59479gcq83zjb7g

59479gcq83zjb7g 3. Sistemul de atitudini; structuri caracteriale

59479gcq83zjb7g Atitudinile si calitatile voluntare asociate lor sunt colerate, interdependente si chiar organizate intr-un sistem prin intregrari la diverse niveluri.

59479gcq83zjb7g Marele caracterolog american G. Allport arata ca la fiecare individ, asa cum aratau si moralisti francezi, se pot descoperi 1-2 trasaturi caracteriale care domina si controleaza pe celelalte. Este apoi un grup de trasaturi principale (10-15) care pot fi cu usurinta recunoscute la individ ca fiindu-i caracterirstice, iar in rest, sute si mii de trasaturi secundare si de fond, care sunt slab exprimate si pe care insusi subiectul uneori le neaga.

59479gcq83zjb7g

59479gcq83zjb7g A cunoaste pe cineva, inseamna a-i determina trasaturile caracteriale cardinale.

Trasatura –„stapana” nu trebuie sa se rupa de trasaturile principale pe care si le subordoneaza si pe care le integreaza intr-o structura unica . 59479gcq83zjb7g

Ierarhizarea atitudinilor si trasaturilor in sistem este principala particularitate a structurii caracteriale.

¨ Unitatea caracterului inseamna a nu modifica in mod esential conduita de la o etapa la alta din motive de circumstante, contrare principiilor declarate.

¨ Expresivitatea caracterului se refera la dezvoltarea precumpanitoarea uneia sau a catorva trasaturi, care dau o nota specifica intregului. Caracterele expresive sunt cele clar definite, usor de relevat si dominate in raport cu situatia in care se afla;

¨ Originalitatea caracterului presupune autenticitatea in insusirea si realizarea anumitor valori, coerenta launtrica a acestora, forta lor morala, gradul lor diferit de dezvoltare si imbinare la fiecare individ, cu alte cuvinte, nota distinctiva a persoanei in raport cu alte persoane.

¨ Bogatia caracterului rezulta din multitudinea relatiilor pe care persoana le stabileste cu viata sociala, cu munca, cu semenii etc.

¨ Statornicia caracterului se realizeaza daca atitudinile si trasaturile caracteriale au o semnificatie de o mare valoare morala, acesta fundamentand constanta manifestare in comportament.

¨ Plasticitatea caracterului apare ca o conditie a restructurari unor elemente ale caracterului in raport cu noile cerinte impuse cu necesitatea slujirii acelorasi principii.

¨ Taria de caracter se exprima in rezistenta la actiuni si influente contrare scopurilor fundamentale, convingerilor, sentimentelor de mare valoare morala etc., pe care persoana le-a transformat in linii de orientare fundamentala si de prespectiva. Datorita fortei caracteriale, omul atinge nivelul suprem al eroismului.

Toate aceste particularitati, de ansamblu, ale caracterului releva inca odata faptul ca aceasta poate fi definit ca sistem de atitudini stabile si specific individuale, avand o semnificatie social si moral, atestandu-l pe om ca membru al societatii, ca purtator de valori, deci, ca personalitate.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani