Determinarea rezistivitatiii de volum si de suprafata ale materialelor electroizolante



 

 

Determinarea rezistivitatilor de volum si de suprafata ale materialelor electrizolante

  1. Chestiuni de studiat

Se vor determina rezistivitatile de volum si de suprafata ale unor materiale electroizolante sub forma de placi.

  1. Materiale utilizate:

1- Sticlotextolit 6- Textolit



2- Pertinax 7- Izolatie mixta

3- PCV plastificat 8- Micanita

4- PCV neplastificat 9- Poliamida nylon

5- Prespan

  1. Modul de experimentare:

Se trece comutatorul K2 pe pozitia a in vederea determinarii

rezistivitatii de volum . Se aplica tensiunea de incercare de 500V.

La masurarea rezistentelor, citirea valorilor indicate de aparate se face dupa un interval de timp (bine precizat ) de la aplicarea tensiunii, deoarece imediat dupa aplicarea tensiunii curentul din epruveta scade asimptotic datorita unui curent anormal, de absorbtie, datorita polarizarii dielectricului, prezentei sarcinii spatiale, etc. Astfel dupa un minut de la aplicarea tensiunii (cand in general valoarea curentului nu difera cu 10% de valoarea de regim stationar) se va masura curentul Iv in functie de care se va determina rezistivitatea de volum astfel”: 37618okk61phr4v

S= suprafata electrodului e1;

d=grosimea placii de material;

Rp=100kW (rezistenta de protectie)

Iv=curentul masurat;

U=tensiunea;

Se deconecteaza tensiunea de alimentare de la pupitru, apoi se descarca bateria de condensatoare pana cand volmetru indica o tensiune nula la bornele circuitului, apoi se trece comutatorul K2 pe pozitia b in vederea determinarii de suprafata.

Se aplica tensiunea de incercare de 500V si dupa un minut se masoara It in functie de care se determina rezistivitatea de suprafata, astfel ;

P=lungimea medie a coloanei circulare dintre electrozii e1 si e3; kh618o7361phhr

g=dinstanta dintre electrozii e1 si e3.

  1. Montajul utilizat:

 

 

 

 

 

S- sursa stabilizata in curent continuu;

V- voltmetru;

K1 si K2 – comutatoare;

A – ampermetru;

e1 , e2 si e3 – electrozi;

M - materialul dintre electrozi;

5. Tabel de date si rezultate :

Material
d[mm]
U[V]
IV[A]
RV[W]
rV[WM]
It[A]
Rt[W]
rs[W]
Sticlotextolit
1.6
500
0.7*10-9
714.3*109
1.16*1012
4.4*10-9
113.6*109
16.8*1012
Pertinax
0.6
500
3.15*10-9
158.73*109
660.58*109
9.25*10-9
54.05*109
27.1*1012
PCV plastificat
0.8
500
0.8*10-6
624.89*106
2*109
1.4*10-6
37.48*107
2.4*1012
PCV neplastificat
1.4
500
8.5*10-9
58.82*109
104.7*109
9.9*10-9
50.5*109
53.2*1012
Textolit
1.5
500
0.4*10-6
1.25*109
2.1*109
0.5*10-6
1*109
0.66*1012
Izolatie mixta
0.2
500
125*10-9
4*109
50*109
1.5*10-6
0.33*109
0.36*1012
Micanita
0.3
500
4.2*10-9
119.04*109
991.6*109
6.9*10-9
72.46*109
11.71*1012
Poliamida nylon
1.6
500
0.4*10-9
1.25*1012
1.95*1012
0.7*10-9
714.3*109
0.2*1015
Prespan
1.1
500
0.59*10-6
847.45*106
1.92*109
2.05*10-6
0.24*109
6*1010

 

 

 

Exemplu de calcul la Izolatie mixta :

RV = - RP = - 110*103 = 4*109 Ω

ρV = RV *

S = = = 2497.05*10-6 m2

ρV = 4*109* = 50*109 Ωm

Rt = - RP = - 110*103 = 0.33*109 Ω

RS = = *109 = 0.35*109 Ω

ρV = RS*

g = = = 6.85 mm

6. Observatii si concluzii :

6.1. Clasificarea din punct de vedere al rezistivitatii de volum :

  • poliamida nylon

  • sticlotextolit

  • micanita

  • pertinax

  • pcv neplastificat

  • izolatie mixta

  • textolit

  • pcv plastificat

  • prespan

Cel mai bun isolator este poliamida nylon iar cel mai prost material isolator este prespanul.

7.1. Clasificarea din punct de vedere al rezistivitatii de suprafata :

- poliamida nylon

- pcv neplstificat

- pertinax

- sticlotextolit

- micanita

- textolit

- izolatie mixta

- prespan

- pcv plastificat

Cel mai bun isolator este poliamida nylon iar, cel mai prost material isolator este pcv plastificat.