MIHAI EMINESCU SI FIZICA,MECANICA,ELECTROMAGNETISMUL,TERMODINAMICA referat






EMINESCU SI FIZICA



Virtutile curiozitatii au facut ca un mare poet al culturii noastre sa fie puternic atras de cunostintele stiintifice ale timpului sau, aceasta devenind uneori chiar izvor al propriei creatii.



Studiile facute la Viena si Berlin l-au apreciat pe Eminescu de operele unor nume cunoscute si recunoscute ale stiintei –Arhimede, Galileo Galilei ,Johannes Kepler,Isaac Newton ,Daniel Bernoulli, Chales de Coulumb,Brown,Robert von Mayer,James Loule,Hermsann von Helmholtz,Rudolf Clausius etc.familiarizindu-l totodata cu teoriile stiintifice ale momentului. In sprijinul acestei afirmatii sau nu numai poemele sale,ci si insemnarile referitoare la chestiuni legate de Fizica , insemnari cuprinse de doua caiete numite de Eminescu FIZIOLOGIE I si FIZIOLOGIE II .In acestea sunt citate formulari ale unor reprezentativi oameni de stiinta ai vremii:Mayer ,Joule,Hirm,Helmholtz,Clausius.

Manuscrisele eminesciene impresioneaza prin variantele domeniilor abordate,dar si prin gradul de elaborare a informatiei stiintifice cele mai ample desfasurari avind insemnari referitoare la matematica si fizica.In cele ce urmeaza am incercat o ordonare a informatiilor cuprinse in caietele poetului si o prezentare a modului in care aceasta si-au gasit o expresie lirica in opera poetului.

MECANICA

Ce-a mai mare parte a chestiunilor legate de mecanica si caldura au fost extrase de poet din Annalen der Chemie und Pharmacie von Wohler une Liebig,fiind reunite sub titlul Observatii asupra puterilor naturii. Sunt abordate aici notiuni din domeniul mecanicii clasice newtoniene cum ar fi:masa,acceleratia ,miscarea rectilinie si legea acesteia ,greutatea,forta gravitationala,forta centrifuga si miscarea in cimp central de forte,lucru mecanic si conversarea energiei mecanice.

In caietele eminesciene gasim notite referitoare la notiunile de repaus , miscare si la cauzele acestora.Legile miscarii sunt formulate corect fara a fi insotite de relatii matematice. Sunt subliniate principiile newtoniene ce guverneaza miscarea corpurilor,fiind luate in discutie exemple sugestive, cum este cel al ghiulelei a carei miscare este modificata de frecarea cu aerul si de propria greutate pentru a evidentia principiul inertiei.

Principiul fundamental al dinamicii este sugerat printr-un exemplu aelebru in fizica: Daca o locomotiva comunica unui tren intr-o secunda accelerarea cutare,se cer doua locomotive pentru a comunica aceiasi accelerare unui tren de doua ori atit de greu.

Pentru ilustrarea principiului actiunilor reciproce sunt folosite exemple referitoare la interactiunea dintre piatra si masa,cal si caruta,magnet si fier: O piatra asezata pe o masa exercita asupra ei o presiune in jos.Dar ia sufera din partea mesei o contra presiune egal de mare in sus.Un cal de tras indarat de hamuri spre caruta cu o putere egal de mare cu care trage el caruta inainte.Un magnet care atrage o bucata de fier e tot atit de tare atras de fier in directia opusa.

In unele cazuri gasim in caiete expresii matematice ale unor legi fizice , care se subliniaza o data in plus interesul poetului pentru matematica si fizica.Este vorba de expresiile legilor care guverneaza miscarea corpurilor sub actiunea greutatii: viteza in cadere libera ( v = g t) si expresia spatiului in aceiasi miscare ( S=at2/2) .Sunt mentionate totodata numele celor ce s-au ocupat de legile caderii libere: Galilei,care le-a intuit ,si Newton ,care le-a stabilit statutul de axiome ale dinamicii.Eminescu surprinde faptul ca intimplari obisnuite ,observate cu atentie ,pot conduce la descoperii remarcabile.El citeaza in acest sens exemplul lui Newton:Printr-un mar ce cadea ,Newton a fost adus la gindul ca greutatea nu e nimic alta decit atractiunea de masa , exercitata de corpul Pamintului .

Pornind de la controversa dintre Descartes si Leibnitz in legatura cu masura miscirii,poetul discuta notiunea de lucru mecanic si ajunge la principiul conversarii energiei.El pastreaza vechea terminologie de munca mecanica si in loc de energie cinetica pastreaza sintagma folosita de Leibnitz putere vie.Eminescu subliniaza ca notiunea de lucru mecanic presupune existenta a doua elemente:forta si deplasarea.El ilumineaza acest lucru printr-un exemplu sugestiv:nu este suficienta aplicarea unei forte asupra unie stinci pentru a se efectua lucru mecanic,daca stinca ramine in repaus.Reusind a discerna intre energie cinetica si cea potentiala,potul defineste energia mecanica ca pe o putere de actiune sau putere de munca a unui corp.In ceea ce priveste lucrul mecanic,Eminescu noteaza:Lucrul mecanic se refera la orice efect care schimba pozitia maselor ponderabile in spatiu.

In insemnarile sale stiintifice ,Eminescu foloseste deseori modalitati de expresie specifice poeziei,epunind problemele intr-o forma vie,colorata,de multe ori comentariile sale devenind adevarate poeme in proza.Lucrurile se desfasoara asemanator in momentul ilustrarii unei idei stiintifice intr-o forma lirica.Principiulconservarii materiei,pe care-l considera o lege fundamentala a tuturor fenomenelor este enuntat si discutat in caietele sale sub diverse unghiuri ,din perspectiva diferitelor tipuri de fenomene(mecanice,termodinamice,electrice,magnetice,etc.)Pornind,probabil de la acest principiu dar si de la mitul vietii de dupa moarte , construieste un poem sugestiv,Strigoii ( 1876),poem care ar putea fi considerat o ilustrare lirica a doua planuri ale cunoasterii umane-cunoasterea stiintifica si cunoasterea mitica.





Dar perspectiva legii conservarii materiei si a mitului privind viata de dupa moarte,s-ar putea crede ca timpul eminescian este un timp reversibil(in poemul Strgoii).Aceasta tema a eternitatii legilor,menite sa asigure intelegerea Universului ,este chiar si de Fizica moderna prin acceptarea posibilitatii unei eterne reinceperi ,adica a unei serii infinite de universuri.

ELECTROMAGNETISMUL

In aceleasi caiete apar idei referitoare la relativitatea clasica si la teoria maxwelliana a elecromagnetismului ,idei,care,se poate crede,au costituit sursa de inspiratie unor versuri ca cele din poemul Luceafarul sau La steaua.

Cunostiintele referitoare la cimpul fizic sunt relevate nu numai de rindurile consacrate notiunilor de unda,electricitate sau magnetism ce apar in Caiete ,ci si de versurile Glossei in care ideile de continuitate din Fizica sunt explorate celor de continuitate a vietii,a ideilor etc.

TERMODINAMICA

Unele din cele mai reprezentative versuri sunt datorate cunostintelor poetului referitoare la un domeniu al Fizicii puternic studiat in sec. al XIX-lea : termodinamica .Pornind de la lucrarea lui Stefan C.Mihailescu Influienta ,Eminescu,se apleaca problemei energiei radiate de soare si a efectelor acestuia asupra vietii si a atmosferei terestre . De altfel,studiile sale in domeniul meteorologiei si Fizicii Pamintului I-au fost inspirate de lucrarea lui Pouillet Elementes de Physiqe experimentale et de Meteorologie .Frecventarea unor cursuri de Fizica si stiinte naturale in universitatile europene il aproprie pe Eminescu de teoria mecanica a transmisiei energiei calorice.Din perspectiva oamenilor de stiinta ai momentului ,cum ar fi Mayer ,Joule,Helmholtz,Carnot,modificarea starii termice a unui corp se face pe baza unei substante ipotetice numita caloric,lucru cu care Eminescu este familiarizat,dar citindu-I caietele se observa ca nu-i sunt straine nici teoriile anterioare ca cea a phlogisticului .

Poetul isi aproprie teoriile cele mai moderne ale vremii , ca sunt cunoscute notitele sale referitoare la problema caldurii radiate sau cea a radiatiei luminoase.Scrierile sale indica faptul ca teoria mazweliana era cunoscuta.Referindu-se la caldura Eminescu prezinta natura caldurii a caldurii radiate,echivalenta ei cu lucrul mecanic.In ceia ce priveste caldura organismului animal ,poetul arata ca fenomenele vitale au la baza procesul de vegetatiune a plantelor.Schimbul de materii intre organismul viu si mediul exterior se realizeaza cu ajutorul energiei solare,ideie care-l face pe poet sa ajunga la o problema mult discutata la acea vreme: resursele de energie ale soareloui.Pornind de cunostinte referitoare la principiile termodinamicii ,Eminescu subliniaza teama oamenilor de stiinta de o eventuala organizare a tuturor deosebirilor de temperatura in sensul fiintelor organice –moartea universala.

In ciuda cunostintelor referitoare la faptul ca razele calorice emise in spatiu de catre corpurile incalzite difera de cele luminoase doar prin lungimea de unda,poetul este adeptul teoriilor lui Mayer ,conform carora caldura solara ar fi un efect al materiilor cosmice care se arunca necontenit in soare.Eminescu isi exprima nedumerirea in fata ideii ca procesul respectiv s-ar putea desfasura invers,adica acela ca soarele ar zvirli iar in departari nemasurate alte mase.

Teoria entropiei este artistic prezentata in versurile Scrisorii I,iar sageata timpului , evocata prin evolutia sistemului spre o stare de echilibru,este in perfect acord cu sensul principiului lui Clausius .Nasterea vietii insa este guvernata de negentropie lucru pe care Eminescu il subliniaza in poemul Amintiri. Ideia ireversibilitatii timpului apare nu numai in Scrisoarea I ,ci si in poeme ca Revedere,Sonete,Glosa,Cu mine zilele-si adaugi ,Luceafarul.

Aparent devenirea ,adica timpul ireversibil ,este in contradictie cu eternitatea legilor ce guverneaza Universul fizic .Este insa doar o aparenta ,caci eternitatea sagesii timpului este acceptata de fizica tot atit cit si ideia reversibilitatii timpului.








loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani