Doctrina atomista referat







Renasterea doctrinei atomiste


Critica sistematica a doctrinei lui Aristotel a deschis drum liber doctrinei lui Democrit. Cel care a readus in atentia lumii stiintifice ipoteza atomista, dezvoltand o noua filozofie corpusculara a fost preotul provensal Pierre Gassendi, unul din cei mai mari astronomi, matematicieni si filozofi ai epocii sale.




Contemporan cu Descartes, el a studiat la Universitatea din Aix-en-Provence, unde apoi a ocupat catedra de filozofie, pe care insa a trebuit sa o paraseasca din cauza persecutiei iezuitilor. De asemenea, in 1624, publica lucrarea “Exercitii paradoxale impotriva lui Aristotel” in care face o critica nimicitoare teoriilor scolastice.

Gassendi se considera discipol al lui Giordano Eruno, iar in lucrarile sale de astronomie ia pozitie pentru apararea teoriilor lui Copernic si Galilei.

In polemica sa cu Descartes, indeosebi in ceea ce priveste cosmologia, Gassendi ii opune cosmogonia lui Epicur care considera universal compus din particule materiale si vid. El considera atomostica epicuriana, admitand ca atomii sunt particule massive, posedand inertie, care se misca in vidul, a carui existenta era dovedita experimental de  elevii lui Galilei. Miscarea este considerate ca o insusire indestructibila a atomilor. Definitia despre atomi data de Gassendi va fi preluata intocmai de Newton in Optica sa.

Conceptia despre atomi si vid a lui Gassendi se opune conceptiei carteziene despre spatiul plin si vartejuri.Gassendi este autorul ipotezei cinetice care admite ca schimbarea miscarii atomilor are loc prin ciocnirea elastica. De asemenea, Gassendi elaboreaza o teorie corpusculara a luminii.

Fiind numit in 1645 la catedra de matematica de la College de France din Paris, universitate libera findata de regii Frantei pentru a opune Sorbonei, aflata sub influenta scolasticii medievale, Gassendi expune opera lui Galilei, publicitand cartea Despre acceleratia corpurilor grele.

Continuatorul operei lui Gassendi de reconsiderare a atomisticii epicuriene a fost chimistul si fizicianul irlandez Robert Boyle, figura centrala si fondator al societatii regale. Adept al noii filozofii experimentale, Boyle ramane in istoria fizicii pentru lucrarile sale epocale asupra vidului si legile gazelor, pe care le-a descoperit rationand pe baza ipotezei atomice. Aceste experiente sunt impreuna cu asistentul sau Robert Hooke,  care este considerat cel mai mare fizician experimentator englez inainte de Faraday si a fost unul din animatorii Societatii regale nou infiintate.



















Bibliografie: Valeriu Novacu:

„Istoria Fizicii”











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani