Bransamente Electrice Subterane - Clasificarea bransamentelor, Materiale componente si utilizarea lor referat







MEMORIU JUSTIFICATIV

Definitii

 

Bransamentul electric reprezinta instalatia de joasa tensiune destinata alimentarii cu energie electrica a unui consumator, executata de la linia electrica de distributie pana la contorul electric de la consumator. 21665clk18dvk1p

Partile principale ale bransamentului electric sunt:

- bransamentul propriuzis subteran care constituie legatura de la linia electrica subterana pana la nisa bransamentului;





- nisa de bransament, care reprezinta un gol paralelipipedic, amenajat in zid sau construit special, in care se monteaza echipamentul electric necesar protejarii coloanei electrice si distribuirii energiei electrice;

- coloana electrica, care constituie legatura dintre echipamentul nisei si contorul abonatului. lv665c1218dvvk

Domeniul de aplicare al proiectului se refera la executarea bransamentelor electrice subterane de joasa tensiune, utilizate pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor care solicita puteri electrice mici (pana la 50 kW) pentru instalatiile de utilizare.

Se enumera toate operatiile necesare la acest gen de lucrari, in scopul uniformizarii tehnologiei respective.

Procesul tehnologic de executie a bransamentelor se refera doar la lucrarile realizate fara tensiune.

Domeniul de aplicare al proiectului se reflecta asupra lucrarilor noi si a reperatiilor capitale.

Bransamentele se proiecteaza si executa numai in baza dosarelor preliminare depuse la intreprinderea furnizoare de energie electrica si aprobate de aceasta.

Dupa ce se va efectua studiile si masuratorile pe teren, intreprinderea furnizoare intocmeste devizele si notele de lucrari in vederea executarii bransamentului.

Clasificarea bransamentelor

 

Bransamentul subteran asigura legatura in cablu de la reteaua electrica de distributie la nisa de bransament a abonatului.

Bransamentele subterane se pot racorda direct din cablul principal de alimentare, cu ajutorul unui manson de derivatie, drintr-o nisa principala, sau dintr-o retea aeriana pentru alimentarea unor consumatori la care nu se pot realiza bransamente aeriene.

Bransamentele electrice subterane pot fi considerate ca fiind compuse din doua parti:

  • parte de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune pana la cladirea abonatului, realizata cu cablu subteran;

  • parte de bransament interioara montata in cladire cuprinzand echipamentul nisei de bransament si coloanele interioare de la nisa la contorul de decontare.

EXECUTAREA BRANSAMENTELOR ELECTRICE SUBTERANE

 

Bransamentele electrice subterane la abonati se realizeaza prin cablul electric subteran, care se leaga la cablul retelei de distributie de joasa tensiune cu ajutorul unui manson de derivatie sau la reteaua electrica aeriana cu ajutorul unei cutii terminale montate pe stalp.

Utilizare bransamentelor subterane se impune in special in zone urbane cladite si sistematizate, unde reteaua aeriana si respectiv bransamentele aeriene nu sunt indicate.

Nefiind expuse diversilor factori exteriori, bransamentele subterane prezinta o siguranta mai mare in functionare.

Cablurile, dupa montare, numai permit un control vizual periodic, care sa previna eventualele defectiuni in exploatare. Din aceasta cauza, se impune ca pozarea si apoi exploatarea lor sa se faca in

conditii tehnice corespunzatoare.

Prezentul capitol trateaza numai lucrari necesare montarii cablurilor de bransament.

Conditii tehnice

 

Principalele conditii tehnice pentru montarea cablurilor de bransamente electrice sunt:

  1. Traseul cablurilor se alege de regula astfel, incat sa se realizeaza legatura cea mai scurta, in concordonanta cu reteaua existenta de cabluri. Totodata, se va asigura accesul la cabluri pentru lucrari de montaj, reparati si eventuale inlocuiri de cabluri.

  2. La pozarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva cu lungimea de circa 1,5 m la capete, necesara pentru a se permite introducerea sau inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor in plan orizontal.

  3. Razele de curbura ale cablurilor, realizate in timpul manevrarilor precum si la fixare, vor avea urmatoarele valuri minime, exprimate prin multiplul diametrului exterior d al cablului:

  • cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de plumb;

  • cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de aluminiu;

  • cabluri cu izolatie si manta de PVC;

  • cabluri cu izolatie si manta de PVC cu conductoare multifilare in constructie sector.

Pentru conductoarele de faza ale cablurilor cu izolatie de hartie sau PVC raza de curbura va fi de 15 ori diametrul conductorului respectiv.

  1. La valorile cablurilor monofazate trebuie sa se asigure o distributie simetrica a sarcinilor pe cele trei faze din circuitele trifazate de la care se deriveaza.

e. Desfasurarea cablului de pe tambur si pozarea sa se vor face numai in conditiile in care temperatura mediului ambiant si a cablurilor nu a coborat in perioada de timp friguros, in decurs de 24 ore inaintea desfasurarii si pozarii , in nici un monent, sub urmatoarele valori:

  • 0° C pentru cablul cu izolatie de fartie;

  • +4° C pentru cabluri cu izolatie si manta de PVC.

In cazuri deosebite se admit desfasurarea si pozarea cablului si la tempereturi mai scazute, dupa incalzirea prealabila a tamburului cu cablu intr-o incapere inchisa.

f. La pozarea cablurilor pentru bransamentele subterane alaturi de alte cabluri electrice se vor respecta urmatoarele distante libere:

  • 70 mm fata de cablurile de joasa tensiune;

  • 100 mm fata de cablurile de comanda si control;

  • 250 mm fata de cabluri de 20 kV < U <110 kV;

  • 500 mm fata de cablurile telefonice sau fata de cablurile elecrtice exploatate de alte intreprinderi.

Chiar daca se respecta distantele de mai sus, cablul de bransament se va sepera prin caramizi de celelalte cabluri electrice.

g. La intrarea in cladiri, la pozarea sub drumuri, cablurile trebuie sa fie protejate in tuburi metalice sau din alt material rezistent mecanic. Tevile trebuie sa aiba un diametru interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului si sa nu aiba mai mult de doua curbe, realizate cu curbura corespunzatoare tipului de cablu. Capetele de tevi trebuie sa fie bercluite.

h. La pozarea cablurilor in apropiere de cladiri, pomi, sine de tramvai, se vor respecta distantele minime.

i. La pozarea cablurilor in paralel cu conductoare subterane se vor respecta distantele minime (fig. 1).

j. Adancimea de pozare a cablurilor in pamant, masurata de la suprafata solului este de minimu 700mm (fig. 2). Cablurile asezate in pamant se instaleaza in sant pe un strat de nisip de 10 cm si se acopera cu un alt strat de nisip, peste care se aseaza un strat de caramizi.

La intrarea in cladiri se poate reduce adancimea de pozare, pe portiuni scurte, sub 5 m (fig. 3).

k. La intersectia unui cablu de bransament cu retele de cabluri se va face o separare printr-un strat de pamant de cel putin 500 mm. Aceasta distanta poate fi redusa pana la 250 mm, la intersectia cu cabluri

 

 

pana la 35 kV cu conditia protejarii acestora din urma in zona de intersectie, plus cate 500 mm de fiecare parte, cu placi sau cu tuburi de beton, sau cu alte materiale rezistente (fig. 4). De regula cablul de bransament va supratraversa cablul cu tensiune mai mare, cu conditia mentinerii adancimilor de pozare.

l. Intersectia cablurilor de bransament cu retele de conducte subterane se va realiza prin respectarea urmatoarelor distante pe verticale:

  • h ³ 250 mm fata de conductoare de apa si canalizare;

  • h ³ 500 mm fata de conducte cu fluide combustibile si conductoare de termoficare.

Distanta de intersectie se poate reduce la 250 mm cu urmatoarele conditii:

  • protejarea cablului in zona intersectiei plus cate 500 mm, in cazul conductelor cu fluide combustibile;

  • intarirea izolatiei termice la conductele de termoficare in zona intersectiei plus cate 1000 mm; izolatia termica va fi realizata astfel, incat sa nu depaseasca o supratemperatura de 10° C fata de restul solului.

La intersectarea cu conductoare pozate la adancimi de cel putin 1 m, cablurile electrice vor supratraversa conductele.

m. Supratraversarea strazilor din localitati se va efectua prin montarea cablului de bransament intr-un tub de protectie a carui lungime va depasi limita bordurii (fig. 4).

n. La pozarea cablurilor pe stalpii retelelor electrice aeriene se vor respecta urmatoarele:

  • cablul va fi curatat, pe portiunea iesita din pamant, de materiale de protectie combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire;

  • cablul va fi protejat impotriva deteriorarilor mecanice prin introducerea in tub de protectie pe o portiune de 2 m deasupra solului;

  • tubul de protectie poate fi izolant sau metalic;

  • la stabilirea locului de iesire din pamant se va avea in vedere evitarea laturi spre zonele de circulatie; de asemenea, se va urmari, pe cat posibil, pozarea pe partea nordica a stalpului, pentru evitarea incalzirii cablului sub actiunea razelor solare;

  • se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea in bucla la baza stalpului.

o. In orase si in zone locuite, cablurile electrice trebuie pozate, de regula, pe parte necarosabila a strazilor (sub trotuare) si in zonele verzi din cartierele de locuit.

p. Pe trotuare, ordinea de asezare a cablurilor electrice, dinspre partea cladita inspre partea carosabila (cu pastrarea distantelor indicate la punctul f) este:

  • cabluri de distributie de joasa tensiune;

  • cabluri de distributie de medie tensiune;

  • cabluri de curent continuu;

  • cabluri pentru iluminat public.

 

 

 

 

 

 

Materiale componente si utilizarea lor

 

Cablurile electrice

 

Cablurile utilizate la bransamentele subterane pot fi cu conductoare de cupru sau din aluminiu, cu izolatie de hartie sau PVC, cu manta de plumb, aluminiu sau PVC.

Se folosesc cabluri elecrtice de joasa tensiune de urmatoarele tipuri:

  • CHPAbY, ACHPAbY (STAS 4481- 73) – cabluri cu conductoare de cupru, respectiv aluminiu, cu izolatie de hartie in manta de plumb, armate cu benzi de otel si manta exterioara de PVC. Se fabrica cu doua, trei sau patru conductoare cu sectiunea de la 16 mm² la 400 mm².

  • CYAbY, ACYAbY (STAS 2405- 71) – cabluri cu conductoare de cupru, respectiv aluminiu, cu izolatie si manta de PVC, cu armatura din benzi de otel si invelis exterior din PVC. Se fabrica cu doua, trei si patru conductoare, cu sectiuni de 1,5 mm² (2,5 pentru aluminiu) pana la 400 mm².

  • CYPAbY, ACYPbY (STAS 2405- 70) – cabluri cu conductoare de cupru respectiv aluminiu, cu izolatie de PVC, in manta de plumb, armate, cu manta exterioara de PVC. Se fabrica cu doua, trei si patru conductoare, cu sectiuni de la 1,5 mm² (4 mm² pentru aluminiu) pana la 185 mm².



Montarea acestor cabluri se face in pamant sau pe stalpi, expuse actiunilor mecanice la montaj sau in timpul exploatarii, fara a fi expuse la eforturi mari de tractiune.

La dimensionare cablurilor pentru bransamente se va tine seama de puterea instalata la consumator si de incarcarea maxima admisibila a cablului (Imax. adm.) indicata in normele interne sau in cataloagele producatorilor. Pentru tipurile de cabluri produse in tara, curentul maxim de sarcina Imax.sarc. care trece prin cablu trebuie sa satisfaca relatia: I max. sarc. £ K I max. adm., unde K este un coeficient de corectie, care tine seama de conditiile de pozare si de mediul si se determina cu formula: K=K1. K2. K3, in care K1 este coeficient de corectie, functie de rezistenta termica specifica a solului; K2 coeficient de corectie, functie de numarul cablurilor pozate alaturat; K3 coeficient de corectie, functie de temperatura solului. Cablurile cu sectiune mare se folosesc de regula la bransamentele electrice subterane pentru blocurile de locuinte.

 

Mansoanele si accesoriile

 

Una dintre operatiile importante pe care le comporta montarea

bransamentelor electrice in cablu subteran o constituie lucrarile de

imbinare. Pentru realizarea unei legaturi electrice si mecanice intre

doua portiuni de cablu se folosesc mansoanele de cablu, care pot fi

de inadire sau de derivatie.

 

Mansoane de legatura

Mansoanele de legatura pentru cablurile de joasa tensiune se

executa conform STAS 2739- 70, in sapte marimi, marcate in functie

de diametrul gatului de intrare a cablurilor in manson, si anume:

ML- 45, ML- 55, ML- 60 etc.

Mansonul se executa din fonta din doua jumatati, un capac si doua bratari de prindere a cablului.

El este prevazut cu suruburi de punere la pamant din bronz, suruburi de asamblare, suruburi de fixare a capacului, saibe si garnituri de etansare, toate aceste elemente fiind reglamentate prin STAS.

Suprafata exterioara a mansonului se protejeaza prin gudroane.

 

Mansoanele de derivatie

La executarea bransamentelor subterane se utilizeaza mansoane de derivatie (tip bransament) atunci cand cablul principal nu este sectionat.

Se construiesc, conform STAS 1570- 69, in cinci tipuri, marcate in functie de diametrul cablului principal si al cablului de derivatie (de bransament), si anume: MD 60/50, MD 75/65, MD 85/75 si MD 90/80.

Mansonul de derivatie se confectioneaza din fonta si este format din doua jumatati, cu capac si trei bratari de prindere a cablului. Este prevazut, de asemenea, cu suruburi de punere la pamant din bronz, cu suruburi de fixare a capacului, cu suruburi de asamblare, saibe si garnituri de etansare, toate aceste piese fiind reglementate prin STAS.

Suprafata exterioara a mansonului se protejeaza prin gudroane.

 

Accesoriile pentru executarea mansoanelor

 

Clemele de legatura

Mansoanele de legatura, pentru legarea in prelungire a conductoarelor cablurilor subterane de cupru sau aluminiu prin metoda lipirii cu aliaj de cositor, se folosesc cleme de legatura in prelungire CLP (STAS 6731-68). Clemele CLP se confectioneaza din teava de alama cositorita, in doua variante:

  • normale-CLPN (fig. 6);

  • lungi-CLPL; folosite pentru legarea conductoarelor scurtate din cauza arderii cablurilor.

La cablurile cu conductoare de aluminiu, in afara legaturilor

realizate prin lipire, se realizeaza si imbinarea prin presare la rece.

Conductoarele se introduc in cleme speciale de aluminiu si se strang

in bacurile de presare, astfel incat presiunile sa fie apropiate de limita

deformarilor plastice ale sarmelor. Dispozitivele de presare pot fi

prese hidraulice manuale sau clesti hidraulici ori mecanici actionati

tot manual. La executarea legaturilor de inadire prin presare cu presa

fidraulica manuala PH-00 (produs R.D.G.) se vor utiliza cleme din

teava de aluminiu realizate prin stantare. Clemele se fabrica la I.C.

M.P. si sunt marcate atat cu simboluri care indica sectiunea conduc-

torului, cat si cu simbolul prescurtat al bacului de presare. Forma acestei cleme de legatura este indicata in figura 7.

In cazul conductoarelor in forma de sector, acestea vor fi in prealabil rotunjite cu ajutorul unor bacuri speciale de rotunjire, corespunzatoare fiecarei sectiuni.

 

Role de distantare

Sunt folosite la executarea mansoanelor de legatura de joasa tensiune si au rolul de a distanta in zona instalatiei refacute.

Rolele de distantare se confectioneaza din ebonita.

 

Cleme de derivatie

Pentru legarea in derivatte a conductoarelor de cupru sau aluminiu, in mansoanele de bransament se folosesc cleme de derivatie demontabile, cu ghiara tip CTD (STAS 1234- 67). Clemele se construiesc in doua variante:

  • pentru legaturi pe conductoarele de cupru sau aluminiu, cu sectiuni de 6-25 mm²;

  • pentru legaturi numai pe conductoare de aluminiu cu sectiuni de 35-240 mm²;

Clemele de derivatie se monteaza pe conductoarele cablului principal, iar conductoarele cablului derivat, prevazute la capete cu papuci de cablu, se leaga mecanic, prin surubul de strangere, la cleme. La conductoarele in forma de sector se procedeaza la rotunjirea lor folosind un cleste fara dinti sau dispozitive de presare hidraulica si bacuri de rotunjire.

Clemele CTD se confectioneaza din alama. Inainte de montarea pe conductor, clemele se cositoresc cu aliaj de cositor LP60, pentru asigurarea unui contact bun la locul de legatura (fig 8).

In cazul mansoanelor de derivatie tip bransament montate pe claburi de forta la care conductoarele derivate au o sectiune mai mica sau egala cu 50% din sectiunea conductoarelor cablului principal, se poate face legarea in derivatie prin lipire in cleme de legatura deschise, de dimensiuni corespunzatoare,

prevazute cu borne pentru legarea conductoarelor derivate. Se recomanda folosirea acestor cleme pana la derivatii de 50 mm².

Cleme este prevazuta cu o deschidere pe generatoare care serves-

te la asezarea (prin desfacere si apoi strangere) pe conductoarele intregi

ale cablului principal si la turnarea aliajului de lipire.

Se confectioneaza din tabla sau din teava de cupru si apoi se cositoresc.

 

Cutiile terminale si accesoriile

 

La bransamentele realizate in cablu subteran se folosesc doua

tipuri de cutii terminale: cutia terminala de interior si cutia terminala de exterior pentru montaj pe stalpi.

 

Cutia terminala cilindrica de interior (ICI) – STAS 1572-62.

Este folosita in nisele de abonati montate pe peretii exteriori

ai cladirilor, pentru legare, protejarea si izolarea capetelor cablurilor

cu izolatie de hartie, cu doua sau patru conductoare avand sectiuni pana

la 300 mm².

La cablurile de PVC nu se vor executa cutii terminale.

Piesele componente ale cutiei cilindrice sunt: corpul cutiei (fig.

9), capacul cutiei si doua suruburi de fixarea a capacului.

Corpul cutiei se executa din fonta sau aliaje de aluminiu proveni-

te din recuperari de deseuri pentru turnatorie.

Capacul cutiei se executa din banchilita sau din alt material izo-

lant corespunzator, prevazute cu doua sau cu patru gauri pentru iesirea

conductoarelor. Suruburile de fixare a capacului se executa din bronz.

Suprafata exterioara a cutiei se protejeaza prin gudroane.

Cutia terminala ICI se fabrica in sase marimi, dupa sectiunea conductoarelor cablurilor la care se folosesc.

 

Cutia terminala de exterior pentru montaj pe stalpi (STAS 3535- 69)

Se foloseste la bransamentele electrice subterane recordate la o

retea electrica aeriana si se monteaza pe cabluri armate cu izolatie de

hartie, cu doua sau cu patru conductoare, avand sectiuni de 16-185

mm².

La cablurile din PVC se vor executa cutii terminale.

Cutiile terminale de exterior, simbolul CteS, se executa in doua

tipuri:

  • CTeS – 25, pentru cabluri cu doua conductoare cu sectiune

normala pana la 25 mm²;

  • CTeS 1, CTeS 2, CTeS 3 (trei marimi, pentru cabluri cu con-

ductoare cu sectiune normala pana la 3´185+95 mm².

Cutia se confectioneaza din fonta si este formata dintr-un corp,

un capac si un jug de prindere. Ea este prevazuta cu suruburi si saibe

pentru prinderea capacului si a jugului, cu dop de inchidere si surub de

legare la pamant, toate aceste piese fiind reglementate prin STAS.

Montarea pe stalp se va realiza conform figurii 10.

 

Papucii de cablu

Sunt piesele care se fixeaza pe capetele conductoarelor pentru racordare la bornele instalatiilor electrice. Fixarea papucilor pe conductoare se poate face prin mai multe metode, cele mai utilizate fiind fixarea prin lipire si fixarea prin presare.

Se utilizeaza urmatoarele tipuri de papuci:

  1. Papuci stantati pentru conductoare de cupru (STAS 243- 71).

Se folosesc la conductoarele de cupru unifilare si multifilare cu

sectiuni de 4-240 mm², fixandu-se prin lipire.

Pentru lucrarile de bransamente electrice se utilizeaza papuci tip

A, cu urechea inchisa dreapta (fig. 11).

Papucii se confectioneaza din alama, pentru sectiuni pana la 16

mm² inclusiv, si de cupru pentru celelalte sectiuni. Se protejeaza prin

cositorire galvanica.

  1. Papuci presati sau turnati pentru conductoare multifilare de cu-

pru (STAS 1596- 71). Se utilizeaza pentru conductoare cu sectiuni de

25-300 mm². Conductoarele in forma de sector se rotunjesc in prealabil

cu dispozitive de rotunjire. Se fixeaza pe conductor prin lipire cu cosi-

tor. Pentru conductoarele de bransament se folosesc papuci tip N (fig.

12).

Papucii se confectioneaza din alama si sunt acoperiti cu un aliaj

de cositor Lp 40. Papuci stantati pentru conductoare multifilare din alu-

miniu (STAS 8298- 69). Se folosesc pentru conductoare cu sectiuni de



la 16 la 500 mm². Fixare pe conductor se face prin lipire cu aliaj de co-

sitor, dupa ce firele de aluminiu au fost in prealabil metalizate in regiu-

nea de prindere si lipite impreuna (masivizate). Pentru protejare impo-

triva coroziunii electrochimice a locului de contact dintre teaca papucu lui si conductorul de aluminiu,

acesta va fi etansat cu infasurari din banda lacuita si lac de banchelita sau cu benzi adezive de PVC.

Utilizarea cea mai raspandita o au papucii cu ureche dreapta (fig. 13).

Papucii se confectioneaza din banda sau din tabla de cupru sau alama, prin stantare si se cositoresc la cald, pentru a asigura o buna lipire cu conductoarele.

  1. Papucii pentru montare prin presare pentru conductoare multifilare din aluminiu cu sectiuni circulare de 16-300 mm², folositi pentru legarea la borne sau la suruburile de contact.

Se executa in doua variante:

  • prin turnare sub presiune;

  • prin stantare.

Papucii executati prin turnare se obtin din aliaj de aluminiu ATSI 12 (STAS 201- 67), iar cei stantati din teava de aluminiu 1/2 t 99,5 (STAS 524- 67).

Sunt destinati a fi montati in incaperi inchise cu urmatoarele caracteristici ale mediului: temperatura +10, +40°C, umiditate 65% la +20°C, fara gaze cu actiune chimica.

Presarea se face cu presa hidraulica sau cu clestele mecanic, cu ajutorul bacurilor hexagonale special construite pentru fiecare sectiune de conductoare.

Conductoarele in forma de sector se rotunjesc in prealabil cu bacurile de rotunjire.

 

Fondantii

 

Cupru si aluminiu, metale folosite la fabricarea conductoarelor electrice, in contact cu aerul, capata la suprafata o pelicula de oxid, care impiedica lipirea sau sudarea si deci trebuie indepartata.

Pentru indepartarea stratului de oxid de cupru, pe cale chimica, se folosesc fondatii.

Pentru indepartarea stratului de oxid de aluminiu se folosesc fondatii cu care se acopera suprafata conductoarelor, in special, inaintea operatiilor de imbinare prin sudura. Fondantii folositi la sudura sunt de obicei clorurile.

Compozitia fondantului recomandat la imbinarea prin sudura electrica a conductelor de aluminiu este urmatoare:

- clorura de potasiu - 50%;

- clorura de sodiu - 30%;

- criolit - 20%.

Temperatura de topire a acestui fondant este de 630°C. El este nehigroscopic, se topeste rapid si in prima faza a sudarii acopera suprafata metalului cu o pelicula lichida, care, in combinatie cu oxidul de aluminiu, da nastere la zgura, ce se elimina usor. Fondantul se intinde in strat subtire numai pe suprafetele de contact.

 

Aliajele de metalizare si de lipire a conductoarelor de cupru si aluminiu

 

Lipirea reprezinta imbinarea a doua piese metalice din materiale identice sau apropiate, in material strain ajutator, avand temperatura de topire mai mica decat cea a materialelor pieselor considerate. In timpul lipirii numai materialul ajutator (aliaj de lipit) se topeste, aliindu-su cu piesele de imbinare, care raman in stare solida.

Conditia pentru obtinerea unei imbinari rezistente prin lipire este indepartarea inainte de lipire sau in timpul ei, a peliculei de oxid dupa suprafetele imbinate.

Pelicula de oxid se indeparteaza fie pe cale chimica, fie prin folosirea fondantiilor, fie pe cale mecanica, prin curatire.

 

Aliaje de lipire

La lipirea intre ele a conductoarelor de cupru sau la lipirea firului de cupru cu mantaua de plumb a cablurilor pentru realizarea punerii la pamant, se folosesc aliaje de cositor-plumb (STAS 96- 73), care se deosebesc intre ele prin procentajul elementelor componente. Simbolul marcii aliajelor de lipit coprinde grupul de litere Lp (prescurterea cuvantului ’’lipit’’), urmat de un numar care indica continutul mediu al cositorului cu aliaj.

Aliajul Lp 40 se utilizeaza la inadire prin lipire a conductoarelor de cupru sau aluminiu in mansoane.

Aliajul Lp 60 se intrebuinteaza la montarea prin lipire a papucilor pe conductoarele de cupru sau de aluminiu, deoarece, papucii fiind in contact cu aerul din jur, acest aliaj reduce mult efectul coroziunii.

Aliajul Lp 37 se foloseste la lipirea conductorului de cupru, pentru legarea la pamant de mantaua de plumb.

 

Aliajele de metalizare pentru conductoarele de aluminiu

Firele componente ale conductoarelor de aluminiu, inainte de lipire in cleme sau papuci, se curata de straturi de oxid si apoi se metalizeaza, folosind in acest scop aliaj pe baza de cositor.

 

Materialele izolante

In procesul de executare a mansoanelor si a cutiilor terminale pentru bransamentele subterane se folosesc urmatoarele materiale izolante:

  1. Masa izolanta bituminoasa (STAS 3897- 73). Serveste la umplerea mansoanelor de legatura sau de derivatii si a cutiilor terminale. Se fabrica in doua tipuri:

  • tip B 65, pentru cabluri subterane si cabluri montate in cladiri reci;

  • tip B95, pentru cabluri montate in incaperi incalzite.

Masa izolanta bituminoasa se livreaza in cutii sau in butoaie de tabla, sau pe placaj, cu un continut net de 10-15 kg. Depozitarea se va face in locuri adapostite, ferite de soare, de praf sau de umezeala.

  1. Banda izolatoare din panza cauciucata (STAS 3658- 62). Se executa din tesatura de bumbac, acoperita pe ambele fete cu un amestec de cauciuc nevulcanizat, izolant. Se livreaza in rolouri avand lungimea 5- 10- 15 m si latimea de 10- 15- 20 mm.

  2. Hartia impregnata prin cabluri (N.I.D. 877- 60).

Se foloseste sub forma de benzi de hartie impregnate cu mase bituminoase pentru izolarea imbinarilor si a capetelor de cablu subterane inainte de compundare.

 

 

Procesul tehnologic

 

Lucrarile de executare a bransamentelor subterane se realizeaza de personal special instruit si dotat cu scule si utilaje corespunzatoare acestui fel de lucrari.

Procesul tehnologic pentru executia bransamentelor subterane cuprinde urmatoarele operatii principale:

  • organizarea si pregatirea lucrarii;

  • stabilirea traseului;

  • executarea traversarilor (unde este cazul);

  • executarea sapaturilor pentru sant si pentru mansonul de bransament;

  • desfasurarea si pozarea cablului;

  • tragerea cablului prin tuburi;

  • introducerea cablului in nise de bransamente;

  • executarea mansolnului de bransament;

  • executarea profilului;

  • astuparea santurilor;

  • refacerea pasajelor;

  • executarea cutiei terminale;

  • fixarea cutiei terminale in firida si pe stalp.

Executarea mansonului de derivatie, precum si a mansonului de legatura, atunci cand este necesar, cuprinde urmatoarele operatii:

  • pregatirea capetelor de cablu si controlarea acestora pentru a nu contine umiditate;

  • desfacerea capetelor de cablu;

  • dezizolarea cablului;

  • pregatirea capetelor conductoarelor in vederea executarii legaturilor de derivatie sau de inadire;

  • montarea clemelor;

  • izolarea legaturilor;

  • montarea conductoarelor de legare la pamant;

  • montarea mansonului de fonta;

  • umplerea mansonului cu masa izolanta;

  • etichetarea mansonului de catre executant.

La executarea cutiei terminale, operatiile principale sunt:

  • stabilirea locului de amplasare;

  • introducerea cablului in cutia terminala;

  • pregatirea capetelor de cablu;

  • desfacerea capetelor de cablu;

  • pregatirea conductoarelor;

  • montarea conductoarelor de legare la pamant;

  • executarea cutiei terminale;

  • pregatirea capetelor conductoarelor pentru montarea papucilor;

  • montarea papucilor;

  • legarea la pamant a cutiei terminale.

 

Incercarile si punerile in functiune

 

La darea in exploatare a unui bransamet electric subteran se fac incercarile prevazute pentru cabluri electrice de joasa tensiune:

  • determinarea continuitatii conductoarelor cablului;

  • identificarea fazelor la ambele capete;

  • incercarea rezistentei de izolatie.

Masurarea rezistentei de izolatie se face cu un megohmmetru de 1000 sau 2500 V.

Valoarea rezistentei de izolatie masurate se considara satisfacatoare daca este mai mare de 1MW.

 

ORGANIZAREA LUCRARILOR LA EXECUTAREA BRANSAMENTELOR ELECTRICE SUBTERANE

 

La executarea bransamentelor electrice subterane se folosesc urmatoarele materiale mai importante:

  • cabluri subterane de forta
  • mansoane de derivatie din fonta
  • cutii terminale
  • masa izolanta neagra
  • carton asfaltat
  • sfoara de azbest
  • sarma de legat
  • nisip
    benzina
  • aliaj cositor – zinc
  • lavete
  • cleme de derivatie in T, tip CDT
  • papuci stantati
  • papuci de aluminiu
  • caramizi
  • etichete din tabla de plumb

Scule si utilaje principale pentru echipele de pozare a cablurilor in santuri:



Vinci de 4-7 tone
Ax metalic pentru tambure
Cleste pentru cuie
Ciocan de 0,5 si 5 kg
Ferastrau pentru metal
Tesla tamplar
Pila triunghiulara
Coloaci de sarma de legat
Galeti
Lada cu scule complete
Colac de sarma de otel galvanizat
 
2buc.
1buc.
1buc.
1buc.
1buc.
1buc.
1buc.
1buc.
3buc.
1buc.
 
1buc.
 
Butoi de petrol
Troliu de 5 t
Rola de ghidare
Lopeti
Tarnacoape
Cazmale
Placi avertizoare
Genuchiere
Ochelari de protectie
Roaba
Scripeti cu role
Bidoane de 10 kg
1buc.
1buc.
1buc. 2buc.
2buc.
2buc.
10buc.
21buc.
5buc.
1buc.
2buc.
3buc.

Scule si dispozitive pentru echipa de mansonari:

Carucior de pneuri pentru mansonari
Suport metalic pentru cort mare
Placi avertizoare de securitate
Placi avertizoare pentru circulatie
Pana pentru bercluirea camasii de plumb
Ciocan de lemn
Sablon de lemn pentru fasonarea fazelor
Perie de sarma de otel
Lampa de benzina
Bidon de petrol
Galeata
Fund de lemn pentru groapa
Canciog pentru masa neagra
 
 
1buc.
 
1buc.
 
2buc.
 
2buc.
 
2buc.










Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani