Bransamentele Electrice Aeriene - Clasificarea bransamentelor, Materiale componente si utilizarea lor referat







MEMORIU JUSTIFICATIV

 

Definitii

 

Bransamentul electric reprezinta instalatia de joasa tensiune destinata alimentarii cu energie electrica a unui consumator, executata de la linia electrica de distributie pana la contorul electric de la consumator. 53622ukz24gco3b

Partile principale ale bransamentului electric sunt:

- bransamentul propriu-zis, care constituie legatura de la linia electrica aeriana sau subterana pana la firida (nisa de bransament);





- firida (nisa) de bransament, care reprezinta un gol paralelipipedic, amenajat in zid sau construit special, in care se monteaza echipamentul electric necesar protejarii coloanei electrice si distribuirii energiei electrice;

- coloana electrica, care constituie legatura dintre echipamentul firide si contorul abonatului. kc622u3524gcco

Prin bransament se inteleg si derivatiile din bransamentele existente, inclusiv coloanele respective, sau numai derivatiile de coloane electrice din firide, existente.

Specificatiile acestui proiect se aplica la executarea bransamentelor electrice aeriene de joasa tensiune, destinate alimentarii cu energie electrica a consumatorilor care solicita puteri electrice mici (pana la 50 kW) pentru instalatiile de utilizare. Ele nu se aplica bransamentelor cu conductoare torsadate. In ceea ce priveste bransamentele aeriene, sunt tratate numai bransamentele fara siguranta aeriana.

Se trateaza toate operatiile necesare la acest gen de lucrari, in scopul uniformizarii tehologiei respective.

Procesul tehnologic de executie a bransamentelor se refera numai la operatiile executate fara tensiune.

Specificatiile proiectului se vor aplica lucrarilor noi si de reparatii capitale.

Bransamentele se proiecteaza si se executa numai in baza dosarelor preliminare depuse la intreprinderea furnizoare de energie electrica si aprobate de aceasta.

Dupa efectuarea studiilor si masuratorilor pe teren, intreprinderea furnizoare intocmeste devizele si notele de lucrari in vederea executarii bransamentului.

 

Clasificarea bransamentelor

 

Bransamentul aerian asigura legatura cu conductoare aeriene de la linia electrica aeriana de distributie a intreprinderii furnizoare de energie si pana la firida de bransament a abonatului.

In functie de pozitia consumatorilor fata de reteaua aeriana de joasa tensiune, se deosebesc doua tipuri de bransamente:

  1. Bransamente fara traversare, cand reteaua electrica se afla pe aceeasi parte a drumului cu consumatorii (fig. 1, 2).

 

 

 

 

 

 

 

b. Bransamente cu traversare, cand reteaua electrica se afla pe partea opusa a drumului, fata de consumatori (fig. 3, 4, 5).

 

Aceste bransamente se impart, la randul lor, in alte doua categori, dupa modul in care se face intrarea in cladire:

    1. Bransamente cu suport pentru zid, cand cladirea are o inaltime mai mare de 4 m de la streasina (fig. 1, 3, 5).

    2. Bransamente cu suport pe cladire, cand aceasta are o o inaltime sub 4 m la streasina (fig. 2, 4).

Bransamentele electrice aeriene pot fi considerate ca fiind compuse din doua parti:

- partea de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune pana la cladirea abonatului, realizata cu conductoare aeriene.

- partea de bransament interioara, montata in cladire, cuprinzand echipamentul firidei de bransament, coloana de coborare de la suporturile pe cladire si firida, coloanele interioare de la firida la contorul de decontare.

 

EXECUTAREA BRANSAMENTELOR ELECTRICE AERIENE

Conditii tehnice

 

La executarea bransamentelor aeriene vor fi respectate urmatoarele:

a. Conductoarele de bransament vor fi din aluminiu (funie) si vor fi izolate cu izolatie pentru tensiuni nominale de cel putin 1000 V si rezistente la intemperi.

  1. Sectiunea minima din punct de vedere mecanic va fi de 16 mm2 , in cazul bransamentelor realizate direct, fara traversari.

c. In cazul traversarilor peste drumuri, linii de telecomunicatii si diverse constructii, sectiunea minima va fi de 25 mm2 .

d. Distanta de la conductoarele bransamentului pana la suprafata solului trebuie sa fie de cel putin:

- 6 m deasupra portiunii carosabile a drumurilor de orice categorie si curtilor accesibile vehiculelor;

- 5 m deasupra curtilor si gradinilor neaccesibile vehiculelor;

- 4 m deasupra potecilor accesibile numai pietonilor sau trotoarelor (in cazul bransamentelor intrand in cladiri direct din strada).

e. Cand lungimea bransamentului depaseste 25 m se vor prevedea stalpi intermediari.

f. Suporturile curbe, precum si consolele cu izolatoare care se asaza pe cladiri trebuie sa fie fixate in materialul de baza al peretilor si nu in tencuiala sau in satratul acoperitor al cladirilor din lemn.

g. Tractiunea in conductoarele izolate ale bransamentelor nu se normeaza, cu conditia respectarii gabaritului acestora fata de sol si a depasirii momentului capabil al stalpilor.

h. Pentru legarea conductelor de bransament la linia de distributie se vor folosi izolatoare separate, fixate pe stalpul liniei sub nivelul conductorului inferior.

i. In deschiderea bransamentului nu se admit inadiri.

 

j. Suporturile de cladire, precum si accesoriile care ajung in contact cu acestea nu vor fi legate la nulul retelei si nici la priza de legare la pamant.

k. Se interzice trecerea bransamentelor peste cosurile de fum de pe acoperisurile cladirilor; in cazul trecerii bransamentului izolat peste acoperisuri, conductoarele se vor amplasa astfel, incat sa nu impiedice accesul la cosurile de fum si vor trebui sa fie asezate la urmatoarele distante minime pe orizontala, de acestea:

1,20 m – cand conductoarele trec sub planul orizontal al gurii unui cos;

0,80 m – daca trec deasupra planului orizontal al gurii cosului.

l. Distantele minime admisibile pe orizontala si pe verticala de la conductoarele bransamentelor aflate la deviatia maxima, la diferite elemente ale cladirilor (fig. 6).

In toate cazurile conductoarele bransamentelor vor fi astfel dispuse fata de cladiri, incat sa nu stinghereasca si sa nu pericliteze eventualele operatii de stingere a incendiilor.

m. Bransamentele electrice aeriene pot traversa liniile aeriene de telecomunicatii, de regula pe deasupra acestora. Daca insa stalpii liniei de telecomunicatii au mai mult de 6 m inaltime deasupra solului si nu este posibil sau nu este economic ca bransamentul sa treaca pe deasupra, se admite ca acesta sa treaca pe dedesubt (fig. 7), cu conditia ca distanta pe orizontala intre conductoarele bransamentului si cel mai apropiat stalp de telecomunicatii sa fie cuprinsa intre 2 si 15 m (fig. 8).

 

La incrucisarea cu un fider de radioficare de 480 sau 960 V, bransamentul electric va trece obligatoriu pe dedesubt. Unghiul de incrucisare cu o linie de telecomunicatii trebuie sa fie mai mare de 30° . Distanta minima admisa pe verticala intre conductoarele izolate ale bransamentului si conductoarele liniei de telecomunicatii este de 0,6 m.

 

 

n. Daca in lungul traseului bransamentului se afla pomi, nu este permisa trecerea conductoarelor prin coronamentul pomilor sau atingerea de crengi. Crengile se vor inlatura pana la o distanta de 0,5 m fata de conductoare.

o. Derivatiile dintr-un bransament aerian al unei cladiri se pot executa numai pentru cladirile vecinilor alaturati, din stanga si din dreapta cladirii respective; nu se admit derivatii din derivatii de bransament pentru consumatorii la adrese diferite; acest caz special se admite numai pentru derivatiile de la aceeasi adresa.

p. In cazul alimentarii mai multor consumatori vecini se folosesc, de regula, pentru derivatiile de bransament, stalpi intermediari plantati pe trotuar. De la acest stalp se pot executa lateral 2-4 derivatii, dupa caz.

r. Se va evita traversarea cailor publice cu mai multe bransamente de la acelasi stalp de retea; in mod normal se executa o singura traversare cu stalp intermediar de la care pleaca derivatiile de bransament la cladiri.

s. Bransamentele sau derivatiile pentru consumatorii noi pot trece peste unele mici portiuni de teren ale consumatorilor existenti, cu avizul acestora.

t. Nu se construiesc bransamente sau derivatii de bransament in lungul unei cai publice neelectrificate.

u. Bransamentele consumatorilor care absorb din retea un curent de pana la 30 A se pot executa monofazat, iar cele care absorb peste 30 A, trifazate.

 

Materiale componente si utilizarea lor

 

Stalpii

 

Pentru bransamentele la consumatorii de pe aceeasi parte a drumului cu reteaua de joasa tensiune se foloseste numai stalpul respectiv al liniei de distributie, daca lungimea bransamentului nu depaseste 25 m.

Pentru bransamentele la consumatorii de partea opusa a drumului fata de reteaua de joasa tensiune (bransamente cu traversare de drum) se vor folosi stalpi intermediari, de traversare, plantati pe trotuarul de pe partea abonatului. Stalpul intermediar de traversare va fi in lungime de 8 m, in cazul traversarii drumurilor comunale sau strazilor laterale in localitati, si de 9 m, in cazul traversarii soselelor judetene si nationale.

Pentru bransamentele de la consumatorii situati la o distanta mai mare de 25 m fata de stalpul de bransament al retelei sau fata de stalpul intermediar de traversare, se vor folosi stalpi de bransament de 8 m, din beton precomprimat. Stalpii de bransament de 8 m nu se vor folosi pentru traversare. Legarea la nulul retelei a armaturii stalpilor de bransament de 8 m este obligatorie. De regula se vor folosi stalpi de bransament din beton; stalpii de lemn vor fi folositi numai in cazul in care nu este posibila folosirea utilajelor tehnologice pentru plantarea stalpilor de beton.

Stalpii intermediari de traversare folositi la bransamente pot fi, in cazul de mai sus, din lemn de rasinoase (molid, brad, pin) sau din fag impregnati, ori din lemn de salcam, gorun sau stejar, arsi la baza.

Stalpi trebuie sa fie netezi si fara aschii, capatul ascutit sa fie netezit cu fierastraul, perpendicular pe axul longitudinal.

Alegerea lungimii stalpului se face dupa urmatoarele criterii:

- sa satisfaca cerintele de gabarit fata de locurile pe unde trece bransamentul;

- sa satisfaca cerintele de distanta fata de celelalte retele aeriene in locurile de traversare.

Se recomanda ca lungimea stalpului intermediar sa fie egala cu cea a stalpului de retea, din care se face legatura de bransament.

 

Stalpul de bransament din beton precomprimat (fig. 9)

Acest stalp este destinat a fi folosit numai ca stalp de sustinere pentru bransamente. Se utilizeza ca stalp intermediar curent pentru sustinerea bransamentului aerian la consumatorii situati la o distanta mai mare de 25 m fata de stalpul retelei electrice de la care se deriveaza bransamentul sau fata de stalpul intermediar de traversare. Armatura stalpului se va lega la nulul retelei de joasa tensiune. Stalpul a fost incercat si omologat in cadrul C.I.E.E.T. in anul 1973. El inlocuieste actualii stalpi de lemn, in scopul economisirii masei lemnoase.

Caracteristicile geometrice ale stalpului sunt:

- lungimea: 8 m;

- forma geometrica: un trunchi de piramida avand pe toata lungimea sectiune plina; sectiunea transversala nominal patrata, variabila de la 8´8 cm, la varf, la 18´18 cm, la baza stalpului;

- volum de beton: 0,142 cm3;

- greutatea stalpului: circa 376 kg.

Caracteristicile mecanice pe directia laturilor paralele sunt:

- momentul normat: 350 daN m;

- momentul experimental de fisurare: 602 si 650 daN m;

- momentul de control de fisurare: 602 si 524 daN m;

- momentul de rupere experimental: 1300 si 1190 daN m;



- sageata masurata de rupere: 948 si 852 daN m.

Materialele folosite la confectionarea stalpului sunt:

- beton B 500;

- toron TBP 12 (7 k 4);

- OB 38 k 6 la freta, cu l= 78,50 cm, introdus in zona de varf a stalpului.

Stalpul de bransament de 8 m din beton precomprimat are prevazute doua urechi de agatare la 0,4 m de la baza si la 2,00 m de la varf, pentru a usura manipularea sa.

 

 

Datorita flexibilitatii mari a stalpilor, transportul prin sprijinirea lor in dreptul punctelor de sprijin indicate de proiectant prezinta pericolul fisurarii. Transportul se poate efectua cu:

- autospeciala destinata transportului stalpilor;

- autocamion cu peridoc reglabil;

- autotransportorul cu sa, recomandat cu precadere in transportul acestor stalpi, deoarece exista posibilitatea sprijinirii pe intreaga suprafata a oricarei fete a stalpului, inlaturand posibilitatea de fisurare.

Stalpul se va monta in fundatie burata, adancimea minima fiind de 1,50 m. Pe stalp este executat un marcaj distinct, la distanta de 2 m de la baza, pentru a se masura usor adancimea de introducere in fundatie. Urcarea pe stalp se face cu scara de aluminiu montata vertical, la baza stalpului, legata cu franghii.

 

 

 

 

Suporturile de cladire

Suporturile de cladire se confectioneaza conform STAS 1307-72. Se utilizeaza pentru sustinerea bransamentelor aeriene, in cazurile in care cladirile abonatilor au o inaltime sub 4 m la streasina.

Bransamentele cu suporturi de cladiri se vor monta numai la cladiri fara pericol de incendiu. In caz contrar, se va prevedea protejarea cladirii in zona instalatiei electrice prin materiale neinflamabile.

Suporturile de cladiri se clasifica:

Din punctul de vedere al numarului de console:

- suport cu o consola pentru doua conductoare;

- suport cu doua console pentru patru conductoare.

Din punctul de vedere al ancorarii:

- cu ancorare;

- fara ancorare.

Din punctul de vedere al modului de sustinere:

- fixare pe zid cu console;

- fixare pe zid sau grinda cu colier;

- fixare pe elementele sarpantei.

Dupa marimea izolatoarelor cu care urmeaza a fi

echipate:

- pentru izolatoare N 87;

- pentru izolatoare N97;

Aspectul general al unui suport si componenta sa

sunt indicate in figura 10.

Toate piesele metalice vor fi protejate anticoroziv prin zincare (la cald sau galvanic) sau prin vopsire.

 

Teava suportului

Lungimea tevii suportului se alege astfel, incat sa se respecte doua conditii:

- distanta minima dintre conductoarele de bransament si sol sa fie conform punctului d. (pag. 3);

- distanta minima dintre conductoare si acoperis sa fie de 1 m pentru acoperisuri cu o inclinare mai mare de 45° si 2 m pentru acoperisuri cu panta mai mica de 40°.

In functie de inaltimea casei, suportul poate fi de 3 sau 4 m . Daca pentru respectarea cotelor minime va rezulta pentru suport o lungime mai mare de 4 m , se va renunta la suport si se va folosi un stalp de bransament.

Alegerea sectiunii se face in functie de sectiunea conductoarelor bransamentului si de distanta de la stalpul de bransament la suport.

 

Tubul de protectie

Teava suportului se va izola de conductoarele bransamentului prin introducerea in interiorul ei a unui tub dePVC. Fixarea tubului din PCV in teava suportului se face la partea superioara cu ajutorul capacului de fixare si de protectie, iar la partea inferioara cu bucsa de fixare (fig. 11).

Capacul de fixare si de protectie

Capacul fixeaza tubul de PCV si protejeaza

contra patrunderii umezelii in teava suportului.

Se compune dintr-un suport si o ciuperca, con-

form figurii 12, executate din PVC dur.

 

 

Consola orizontala

Serveste la fixarea suporturilor cu izolatoare. Se realizeaza conform figurii 13.

Pentru tevile cu diametrul exterior de 44,5, 48, 59,7 si 75,3 consolele se pot executa din profil U 6,5 – Ol 37 (STAS 564-71) sau L 40´40´5 (STAS 424-71).

Pentru tevile cu diametrul exterior de 57, 60, 70 si 88 consolele se pot executa din profil U 8 – Ol 37 (STAS 564-71) sau L 60´60´6 (STAS 424-71).

La bransamentele monofazate cu sectiunea de 16 mm2 consola se poate confectiona prin forjare din otel lat 45´8 – Ol 37 (STAS 395-68) si suda direct de teava.

Tot in cazul bransamentelor monofazate cu sectiune de16 mm2 consolele orizontale din profil U 6,5 sau L 40´40´5 se pot suda de teava suportului ca in figura 14.

 

 

 

 

 

 

 

 

Suportul pentru izolatoare

Suportul pentru izolatoare se poate fixa pe consola orizontala fie prin sudare, fie cu piulita de strangere. In cazul in care se sudeaza, el este din otel rotund f 16 pentru izolatoare N87 sau f 20 pentru izolatoare N 97.

Cand fixarea se face cu piulita de strangere, se folseste suportul drept SdN87 (fig. 15), respectiv SdN97 (STAS 8291/4-72).

Montarea izolatorului cu suportul SdN se face in atelier sau pe santier, iar ansamblul izolator – suport se fixeaxa ulterior pe consola.

Montarea izolatorului pe suportul drept sudat pe consola se face prin bandajarea cu fuior de canepa imbibata cu miniu de plumb uleiat si prin racirea izolatorului, cu presiune, pe capatul suportului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bratara dreapta

Serveste la fixarea consolei orizontale de teava suportului si la fixarea suportului pe grinda cladirii. Se executa din otel lat 50´6 mm (STAS 395-68), conform figurii 16.

 

Bratara oblica

Este folosita pentru fixarea suportului de capriorul acoperisului. Se executa din otel lat 50´6 mm (STAS 395-68).

Piesa de ancorare

Pentru cazurile in care suportul de cladire trebuie sa fie ancorat, cablul ancorei se fixeaza de suport cu ajutorul piesei de ancorare. Piesa de ancorare se executa din otel lat 40´4 mm, conform figurii 17.

 

 

 

Piesa de fixare pe grinda

Pentru a se impiedica deplasarile suportului pe verticala, precum si eventualele rasuciri, teava suportului se fixeaza. Aceasta piesa se executa din otel lat 40´8 mm (STAS 395-68), conform figurii 18.

La montarea piesei de fixare pe grinda se va executa in teava suportului o gaura infundata, pentru imobilizarea piesei de fixare cu un surub M6.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consola de fixare cu bratara

Pentru suportul pe zidul cladirii se folosesc doua console de fixare, realizate din otel lat 50´8 mm (STAS 395-68), conform figurii 19.

 

Bucsa de fixare a tubului de protectie

Se monteaza la capatul inferior al tevii suportului de cladire, pentru a fixa tubul de protectie din PCV in teava si pentru a imbina suportul cu coloana abonatului. Se executa din PCV dur, conform figurii 20.

 

Palnia de etansare

Se monteaza la locul de patrundere a suportului in acoperisul cladirii, pentru a obtura orificiul facut, prin care apa ploilor ar patrunde in cladire. Se executa din tabla de 0,5 mm STAS 1946-69), conform figurii 21.

 

 

 

 

 

 

 

 

 



 

 

Gulerul de etansare

Se monteaza deasupra palniei de etansare. Se executa din tabla de 0,5 mm (STAS 1946-69), conform figurii 22.

 

Inelul de strangere

Serveste la strangerea gulerului de etansare pe teava suportului, pentru a se realiza o etansare cat mai buna.

Inelul de strangere se executa din banda de otel laminata la cald 20´8 mm (STAS 908-69), conform figurii 23.

 

Fixarea suportului pe cladiri

Se recomanda urmatoarele moduri de fixare:

  1. Pe zid, fara trecere prin acoperis (fig. 24).

  2. Pe zid cu trecere prin acoperis (fig. 25,26).

  3. Pe popicul fermei acoperisului, la marginea acoperisului sau deasupra camerei in care se afla contorul electric (fig. 27, 28).

Pe zid suportul poate fi prins cu bratari si dibluri (fig. 25) sau cu console de fixare cu bratari incastrate in zidarie (fig. 24, 26).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe zidurile subtiri de caramida, de chirpici sau paianta, unde modurile de fixare a suportului indicate mai sus nu sunt corespunzatoare din punctul de vedete al rezistentei, teava suportului va fi ancorata.

Se va utiliza o singura ancora pentru o lungime de bransament de pana la 10 m si doua ancore in cazul lungimilor mai mari de 10 m. Cele doua ancore vor face un unghi intre ele de aproximativ 120° (dar nu mai mic de 90°), astfel incat bisectoarele unghiului sa cada pe directia bransamentului.

La locurile de trecere prin acoperis a ancorelor se vor prevedea

dispozitive de etansare (fig. 29).

Fixarea ancorei se va face alegandu-se de preferinta grinzi, ca-

priori sau popici cat mai departati de suportul cu care se ancoreaza si

la cel mai jos nivel posibil, pentru a se micsora cat mai mult posibilele

solicitari mecanice preluate.

Pentru ancorare se vor folosi cabluri de otel intinzatoare UU

(STAS 1106-71), dupa cum urmeaza:

- pentru suporturile bransamentelor monofazate cu sectiune de 25 mm2 si mai putin se folosesc intinzatoare 0,01 UU si cablu de otel f 3,7 mm;

- pentru suporturile bransamentelor trifazate de 3´25+16 mm² si mai mult se folosesc intinzatoare 0,20 UU si cablu de otel f 4,6 mm.

Ancora se monteaza in urmatoarele cazuri:

- cand lungimea suportului depaseste 3 m;

- cand punctul de suspensie al bransamentului de pe suport este mai inalt cu peste 15 cm decat punctul de suspensie de pe stalp;

- cand fixarea suportului fara ancore nu prezinta siguranta.

In locurile de trecere a suportului prin acoperis, etansare se va realiza cu ajutorul palniei de etansare.

Pentru invelitorile de tigla, placa de tabla va inlocui o tigla, iar pentru invelitorile de tabla ea se va lipi prin cositorire de tabla acoperisului. Etansarea intrarii tevii in palnie se face cu ajutorul gulerului de etansare, iar intre acest guler si teava suportului se va bandaja o fasie de carton asfaltat peste care sa va aseza inelul de strangere. Cartonul asfaltat se va incalzi inainte de bandajare.

 

 

Conductoarele

 

Conductoarele utilizate la executarea bransamentelor electrice aeriene vor fi din funie de aluminiu cu izolatie de policlorura de vinil, de tipul AF2YI.

Sectiunea minima, din punct de vedere mecanic, a conductoarelor va fi de 16 mm², in cazul bransamentelor directe, si de 25 mm², in cazul bransamentelor cu traversare.

Din punct de vedere electric, sectiunea conductoarelor se va stabili de la caz la caz, dupa puterea instalata a abonatului. Cand puterea instalata la consumator este mai mare de 2,2 kW sau cand lungimea bransamentului este mai mare, sectiunea conductoarelor se va verifica la caderea de tensiune admisa.

Pentru determinarea caderii de tensiune pe bransament se va folosi formula: U%=(2´l´0,5´P/μ´S´U²f)´100 , in care: l - lungimea simpla a bransamentului, m; P- puterea instalata la abonat, W; μ – conductibilitatea conductorului (34 m/W mm² pentru Al); S – sectiunea conductorului, mm²; 0,5 – coeficientul de simultaneitate.

Caderile de tensiune admise pe bransament vor fi de maximum 1%.

La executarea a doua sau mai multor bransamente de la un stalp intermediar, curent sau de traversare, se va verifica daca este necesara marirea sectiunii conductoarelor de retea la stalpul intermediar, in functie de puterea totala racordata si de lungimea bransamentului, spre a obtine caderile de tensiune admise.

Sageata conductoarelor va fi de 3-4% din valoarea deschiderii.

 

Clemele de legatura

 

Pentru executarea legaturilor de bransament la reteaua electrica aeriana se vor folosi obligatoriu clemele de legatura. Clemele de legatura realizeaza contactul electric dintre conductoare, fara a fi supuse eforturilor mecanice.

 

Pentru legarea conductoarelor de bransament AFYI la conductoarele din Al ale retelei de distributie se vor utiliza clemele universale U (STAS 3630-52) cu 1, 2 si 3 bancuri functie de curentul de sarcina al abonatului (bransamentului).Aceste cleme se executa din Al, prin turnare, in doua tipuri:

- tip A, cu profiluri egale, pentru legarea a doua conductoare de aceeasi sectiune 16-95 mm² (fig. 30);

- tip B, cu profiluri neegale, pentru legarea a doua conductoare cu sectiuni diferite 16-35 mm².

Ambele tipuri de cleme au ca elemente componente o peisa superioara si trei inferioare, prevazute cu santuri de strangere, cu piulite si saibe.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In cazul retelelor de distributie mai vechi, realizate cu conductoare de cupru, legarea conductoarelor de bransament din aluminiu se va face cu cleme cupal (fig. 31). Se pot utiliza si clemele universale, intercalandu-se intre conductor si cleme placute din tabla cupal. Clemele cupal se executa in doua tipuri constructive:

- clema cupru-aluminiu pentru conductoare cu sectiuni de 6-35 mm²;

- clema cupru-aluminiu pentru conductoare cu sectiuni de 25-95 mm².

Piesele componente ale piesei sunt: o falca superioara si o falca inferioara, care cuprind la mijloc corpul clemei, prevazut cu doua santuri pentru asezarea conductoarelor. Pentru conductorul din cupru, locasul de montare a conductorului este prevazut cu o placa de cupru fixata de corpul clemei cu un lac izolant. Strangerea intregului ansamblu se face cu doua suruburi laterale.

Corpul clemei se executa din aliaj de aluminiu ATSi 7, iar falcile si suruburile din otel zincat.

Pe portiunea care se introduce in clema conductoarele AFYI se dezizoleaza.

 

Izolatoarele si suporturile

 

Pentru sustinerea conductoarelor izolate ale unui bransament aerian

se folosesc izolatoarele de sustinere de tip N, din portelan, pentru liniile

electrice pana la 1kV, STAS 665-71 (fig. 32).

Izolatorul N87 se va utiliza pentru conductoarele izolate cu diame-

trul exterior de maxim 9 mm, respectiv sectiunea de 25 mm².

Izolatorul N97 va fi utilizat pentru cunductoare cu diametre mai

mari de 9 mm. Aceste izolatoare de sustinere sunt destinat a prelua numai

greutatea conductoarelor.

Fixarea izolatoarelor se va realiza pe urmatoarele tipuri de suporturi

(STAS 8291/4-72):

- suport drept SdN 87 si SdN 97, pentru fixarea izolatoarelor pe console orizontale metalice;

- suport curb ScN 87 si ScN 97, pentru montarea pe stalp de lemn;

- suport curb SczN 87 si SczN 97, pentru montarea pe zidaria cladirilor;

- suport curb, in forma de ancora, cu doua izolatoare de fixare in lemn prin insurubare, Sa1N 87 si Sa1N 97, sau cu fixare cu piulita SabN 87 siSabN 97, pentru montarea sub streasina;

- suport curb, ScbN 87 si ScbN 97, pentru montarea pe stalp de beton vibrat pentru fixarea cu piulita.

 

Consolele metalice pentru bransamente

 

Consolele servesc la montarea suporturilor cu izolatoare pe stalpi, atunci cand nu se pot utiliza suporturile curbe.

La stalpii retelei de distributie de la care se deriveaza bransamentul, precum si de la stalpii intermediari de traversare, se folosesc:

- consola orizontala cu doua izolatoare de sustinere (STAS 382-70) pentru bransamente monofzate;

- consola orizontala cu patru izolatoare de sustinere (STAS 382-70) pentru bransamente trifazate.

Aceste console se vor monta la stalpii din beton sau in situatiile cerute de modificari de gabarit, la stalpii de lemn.

Fixarea pe stalpi se va face cu bratari metalice, rotunde sau dreptunghiulare, dupa profilul stalpului pe care se vor monta. Pentru stalpul intermediar curent din beton armat precomprimat, se vor utiliza urmatoarele tipuri de console metalice:

- consola CB-1 forjata (fig.33);

- consola CB-2 cu stuturi din teava (fig. 34);

- consola CB-3 cu suporturi de profil U (fig.35);

- consola CB-4 din profil cu pereti subtiri (fig.36).

 

 

 

 

 

 



 

 

 

 

Pentru fixarea pe stalp a acestor console se vor utiliza bratarile metalice de forma dreptunghiulara sau trapezoidala.

 

Pocesul tehnologic

 

Operatii ale procesului tehnologic

 

O atentie deosebita trebuie acordata executarii bransamentelor electrice deoarece proasta lor executie poate provoca deranjamente in functionarea retelei electrice, in alimentarea cu energie a consumatorului si poate produce grave accidente prin electrocutare, precum si distrugeri de bunuri.

Operatiile necesare constructiei bransamentelor aeriene sunt:

- montarea suportului pe cladire sau montarea izolatoarelor cu suporturi curbe sau a unei console, cu izolatoare gata fixate, pe zid;

- montarea stalpului intermediar de bransament si echiparea lui cu izolatoare corespunzatoare;

- montarea suporturilor curbe sau a consolei orizontale cu izolatoare gata fixate pe stalpul de bransament al retelei, in vederea legarii conductoarelor;

- intinderea conductoarelor de bransament de la suportul pe cladire la stalpul de bransament al retelei;

- identificarea fazei (a fazelor) si a nulului in vederea legarii bransamentului la retea;

legatura propriu-zisa a bransamentului in retea.

Montarea suportului pe cladire

Procesul de munca cuprinde:

- masurarea si insemnarea pozitiei de montare a suportului (teava, bratara, dibluri si brate de sustinere);

- desfacerea invelitorii acoperisului si executarea gaurilor pentru introducerea tevii (la suport cu trecere prin acoperis);

- executarea gaurilor in zidarie pentru fixarea bratelor de sustinere sau diblurilor din lemn pentru bratari;

- daltuirea grinzilor pentru montarea corecta a bratarilor de fixare;

- prepararea mortarului de ciment si ipsos;

- montarea bratelor de sustinere (2 bucati) in cazul suportului fixat pe zid, cu trecere prin acoperis;

- introducerea pe teava a palniei de etansare, a gulerului de etansare si a inelului de strangere;

- asezarea provizorie a suportului in pozitia de montare;

- fixarea suportului cu ajutorul bratarii drepte, al bratarii oblice (pentru grinda) si a bratelor de sustinere;

- verificarea pozitiei suportului;

- refacerea invelitorii in jurul tevii prin impanarea cu mortar de ciment sau prin bitumarea si lipirea eventuala cu cositor a palniei de etansare din tabla a invelitorii;

fixarea capacului de protectie la capatul tevii suportului.

O atentie deosebita trebuie acordata la strapungerea acoperisului pentru montarea suportului pe cladire. Orificiul creat trebuie sa fie cat mai mic posibil, iar materialele demontate (olane, tigle) trebuie pastrate in vederea remontarii si izolarii locului de strapungere.

Inainte de consolidarea definitiva, este necesar ca suportul pe cladire sa fie orientat catre stalpul retelei sau stalpul intermediar.

Montarea pe zid a suportului curb sau a consolei de izolatoare gata fixate

Procesul de munca cuprinde:

- trasarea si insemnarea pozitiei;

- executarea gaurilor in zidarie;

- prepararea mortarului de ciment;

- fixarea pe zid cu mortar a suportului curb sau a consolei;

- curatirea excesului de mortar si nivelarea suprafetei.

Saparea manuala a gropii pentru plantarea stalpului intermediar

Procesul de munca cuprinde:

- insemnarea conturului gropii;

- saparea gropii pentru dislocarea manuala a pamantului si indepartare pamantului prin aruncarea directa, afara, pe marginea gropii (pe doua laturi);

- curatirea marginilor gropii pe o distanta de cel putin 0,50 m;

- groapa va avea in general o adancime de 1,8 – 2,3 m, cu diametru de 0,7 – 0,8 m.

 

Plantarea stalpului prefabricat din beton armat in fundatie burata cu ajutorul automacaralei

Procesul de munca cuprinde:

- asezarea automacaralei in pozitie de lucru si calarea ei;

- prinderea stalpului prefabricat de carligul automacaralei printr-un dispozitiv de prindere si prin franghii de ghidaj si verificarea legaturii;

- ridicarea de la locul de depozitare si manipularea stalpului pana in pozitia de montare;

- coborarea, potrivirea in dreptul gropii si introducerea stalpului in groapa;

- fixarea in pozitia de aliniament si laterala, provizoriu, cu ajutorul macaralei;

- verificarera pozitiei de aliniament si laterala;

- desprinderea stalpului din carligul macaralei;

- decalarea automacaralei;

- fixarea definitiva a stalpului prin burare cu piatra (patru straturi), astuparea gropii cu pamant si baterea cu maiul (in straturi de 30-40 cm).

 

Plantarea manuala a stalpului simplu din lemn

Procesul de munca cuprinde:

- verificarea adancimii gropii;

- pregatirea stalpului pentru ridicare;

- ridicarea stalpului;

- punerea in aliniament si la verticala a stalpului;

- fixarea provizorie prin impanare;

- fixarea definitiva prin burare cu piatra, astuparea gropii cu pamant si baterea cu maiul (in straturi de 30-40).

 

 

Fixarea izolatorului de portelan de sustinere tip N pe suport

Procesul de munca este alcatuit din urmatoarele operatii:

- fixarea suportului in menghina sau in dispozitivul de fixare;

- infasurarea capului suportului cu fuior de canapa si imbibarea cu ulei de in sau piatra acra;

- introducerea pe fundul gaurii izolatorului a unei saibe de protectie;

- insurubarea pana la refuz a izolatorului pe suport si verificarea pozitiei in timpul insurbarii;

- curatirea excesului de canapa sau ulei de in;

- desurubarea izolatorului pe o jumatate de pas.

 

Montarea suportului curb cu izolator gata fixat pe stalp de lemn sau pe stalp prefabricat din beton armat

Pentru stalpul de lemn procesul de munca consta din:

- masurarea si insemnarea pe stalp a locului de fixare a suportului;

- gaurirea stalpului;

- fixarea suportului curb prin insurubare, inclusiv verificarea pozitiei.

Pentru stalpul de beton vibrat precomprimat, prevazut cu gauri din teava, procesul de munca cuprinde:

- verificarea dimensiunii gaurii executate in stalpul de beton;

- fixarea suportului curb prin introducerea in gaura existenta, verificarea pozitiei fata de axul stalpului, aplicarea saibelor si strangerea piulitei.

In cazul instalarii suporturilor pe stalpi plantati, procesul de munca cuprinde si urmatoarele faze:

- prinderea carligelor de urcat, urcarea pe stalp si ancorarea;

- coborarea de pe stalp si desprinderea carligelor.

 

Montarea consolei orizontale de sustinere pe stalpi din lemn sau pe stalpi din beton armat

Procesul de munca cuprinde:

- masurarea si insemnarea pe stalp a locului de fixare a consolei;

- ansamblarea consolei;

- fixarea consolei pe stalp prin introducerea bratarii;

- verificarea pozitiei orizontale si fata de axul atalpului;

- verificarea definitiva prin strangerea piulitelor.

 

Instalarea conductoarelor aeriene de aluminiu pe stalpi si izolatoarele existente

Procesul de munca cuprinde:

- montarea si desfacerea colacului conductoarelor in pozitie favorabila desurubarii;

- scoaterea capatului conductorului de pe tambure sau din colac;

- taierea conductoarelor de masura;

- pregatirea sarmelor de legatura pentru executarea legaturilor la izolatoarele de legatura;

- executarea legaturilor (executarea buclei, taierea conductorului la dimensiune, fixarea capatului liber la conductorul retelei electrice cu cleme, legarea conductorului pe gatul izolatoarelor);

- ridicarea conductoarelor pe suporturi sau console;

- fixarea conductoarelor pe stalpii de sustinere prin legaturi;

- prinderea carligelor de urcat, urcarea pe stalp si ancorarea;

- coborarea de pe stalp si desprinderea carligelor de urcat.

 

Executarea legaturii electrice intre conductoarele liniei principale si conductoarele bransamentului

Procesul de munca este compus din:

- masurarea, taierea si dezizolarea capetelor de la conductoarele coloanei de alimentare;

- dezizolarea conductoarelor de la bransamentul aerian pe o portiune de 3-5 cm;

- introducerea in clemele de legatura a conductoarelor si strangerea suruburilor de fixare.

 

Recomandari pentru executarea lucrarilor

La executarea lucrarilor se va tine seama si de urmatoarele:

- trasarea si pichetarea gropilor se fac astfel, incat sa se respecte distantele minime de la conductoare si de la stalpi pana la constructiile supraterane;

- echiparea stalpilor se face, pe cat posibil, inainte de plantare;

- izolatoarele nu trebuie sa se miste pe suporturi, iar suporturile si consolele nu trebuie sa se miste pe stalpi;

- la ridicarea si plantarea stalpului de lemn se aseaza o scandura pe partea verticala a gropii, opusa celei pe care se introduce stalpul, astfel incat piciorul stalpului sa alunece in jos pe aceasta scandura;

- daca stalpul de lemn prezinta o curbura, el se planteaza cu planul curburii in lungul liniei electrice;

- pozitia de aliniament se verifica prin vizarea in lungul liniei iar pozitia verticala – cu fir de plumb;

- desfasurarea conductoarelor stranse in colaci se face numai cu ajutorul vartelnitei;

- in timpul desfasurarii conductoarelor se verifica daca acestea au defecte;

- inainte de introducerea in cleme conductoarle de aluminiu se curata de murdarie si oxizi pe lungimea de legatura (de circa 1,5 ori lungimea clemei), prin spalarea in benzina si se sterg cu o carpa uscata. Partea curata se unge cu vaselina neutra, curatindu-se in prealabil de oxizi cu peria de sarma;

- fixarea cunductoarelor pe izolatoare se face prin legaturi simple, in cruce;

- diametrul sarmei de aluminiu pentru legarea conductoarelor de izolator este de 3 mm.

Pentru echiparea stalpului de retea cu elemente pentru executarea derivatiei de bransament trebuie avuta in vedere complexitatea echiparii existente a stalpului.

In acest sens, izolatoarele de sustinere cu suporturi curbe sau cu console orizontale, cu doua sau patru izolatoare, vor fi dispuse pe stalp in asa fel, incat sa se respecte distantele minime intre conductoarele de bransament si celelalte obiecte si obstacole.

Legarea conductoarelor de bransament in retea se face legandu-se mai intai conductorul de nul si apoi conductoarele fazelor cu cleme.

La legarea bransamentelor monofazate in retelele trifazice trebuie avuta in vedere echilibrarea fazelor. Se va controla prezenta tensiunii la firida de bransament la intrarea in sigurante.

 

Incercarile si punerile in functiune

 

La darea in exploatare a unui bransament aerian se vor face urmatoarele verificari:









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu









Scriitori romani