Energia valurilor, Energia eoliana - Pompe de vant, Generatoare de vant, Roti de apa, Energia maremotrica



Energia eoliana si cea a valurilor

 

Multe rauri au un flux de apa destul de eficient si continuu pentru a actiona turbine si a genera electricitate. Vantul, valurile, si mareele contin si ele energie, dar valorificarea ei este mai greoaie.

 

Morile de vant se foloseau in secolul al VI lea in Persia ( actualul Iran). Spre deosebire de tipul care mai tarziu a devenit raspandit in vest, aceste mori de vant aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi orizontale. Pietrele de moara de la capatul inferior al axului macinau cerealele pentru a obtine faina. Prima mentionare a unei mori de vant in Europa se refera la cea din Bury St Edmunds din Suffolk, Anglia.



Primele mori de vant din Europa erau de tipul moara stalp. Velele se roteau pe un plan aproape vertical, iar corpul morii de vant era montat pe un stalp central. O parghie lunga, numita maneta de intoarcere, se prelungea in spate. Cand directia vantului se schimba, morarul apasa pe maneta de intoarcere pentru a roti din nou moara cu fata spre vant.

Cu timpul, morarii ingeniosi au gasit cai de a folosi moara si in alte scopuri, precum ridicarea sacilor de cereale. Olandezii au inceput sa foloseasca morile de vant pentru a drena apa de pe camp. Un sistem consta dintr-o moara de vant ce actiona un mecanism asemanator cu o roata de apa, care scotea apa. Principalul dezavantaj al morilor de vant este ca, spre deosebire de rotile de apa, ele nu pot fi folosite daca este necesara energia continua; daca vantul inceteaza, se opreste si mecanismul.

 

Pompe de vant

Morile de vant se mai folosesc si acum in unele tari pentru macinarea cerealelor. Pompele cu palete multiple, actionate de vant, sunt folosite pentru a obtine apa din puturi in regiunile mai izolate, in special in Australia si Africa de Sud. Apa pompata este depozitata intr-un turn din apropiere. Desi in mod obisnuit se numesc mori de vant, aceste mecanisme sunt numite masini de vant si pompe de vant. O pompa de vant tipica are o roata cu diametrul intre 3-4 m, cu circa 20 de palete de otel presate. Roata este montata pe un stalp metalic avand inaltimea de aproximativ 8 m. Forta vantului pe o deriva verticala din spate mentine roata cu fata spre vant. Insa deriva este conceputa sa intoarca roata cand vantul devine extrem de puternic, pentru a preveni vatamarea organismului.

Generatoare de vant

Multa lume prefera generarea electricitatii din energie eoliana deoarece este un proces curat si nu foloseste combustibil. In unele regiuni din Tara Galilor si Scotia si in America de Nord functioneaza turbine de vant experimentale conectate la generatoare de electricitate. Este nevoie de un diametru al rotorului de circa 50 m pentru a genera un MW (1.000.000 de Watt) de energie, deci 1.000 de astfel de generatoare de vant ar putea egala capacitatea unei centrale electrice uzuale. In unele tari s-au construit „ferme de vant“, care constau din campuri de generatoare de vant, insa publicul ar putea obiecta daca aspectul peisajelor ar avea de suferit. Din acest motiv, viitorul energiei eoliene la scara larga este nesigur. Generatoarele de vant mici asigura insa o cale ieftina de reincarcare a bateriilor electrice in zonele izolate, fara alimentare de la retea.

Roti de apa

 

Rotile de apa, care dateaza din secolul I e.n., se foloseau initial pentru macinarea cerealelor. Fluxul apei actiona roata si aceasta miscare era folosita pentru a macina cerealele intre doua pietre de moara. Cu aproximativ 1.000 de ani mai tarziu, oamenii au inceput sa exploateze energia apei pentru alte procese, ducand la dezvoltarea industriilor, de-a lungul vailor.

Cu un mecanism potrivit legat la roata, energia apei putea fi folosita pentru a actiona foale, ferastraie si ciocane grele. Primele industrii ale fierului, hartiei si textilelor se bazau pe energia apei, aceasta continuand pana la introducerea masinilor cu aburi fiabile la sfarsitul anilor 1700. In prezent, rotile de apa de tip vechi sunt pastrate pentru valoarea lor istorica, dar echivalentul lor modern - turbina de apa - este larg utilizat pentru a furniza energia necesara actionarii unor generatoare de electricitate imense in retelele hidroelectrice. Unele tari, de exemplu Norvegia, produc cea mai mare parte a electricitatii in acest fel.

 

 

 

Energia maremotrica

 

In unele locuri unde raurile cu flux lent nu sunt potrivite pentru proiectele hidroelectrice, marea poate fi o sursa alternativa de energie.

Energia mareelor poate fi folosita pentru a actiona turbine conectate la generatoare de electricitate. Locul in care costul unor asemenea proiecte este justificat sunt insa putine, deoarece castigul din electricitatea produsa in acest fel este relativ mic. La reteaua de hidrocentrale maremotrice de pe Raul Rance din Franta, fluxul din estuar genereaza o energie medie de numai 100 MW - o zecime din energia generata de o centrala electrica obisnuita.

Energia valurilor

 

O alta sursa de energie a apei marilor sunt valurile. Valurile imense ale oceanelor poarta cantitati masive de energie, dar aceasta energie este greu de exploatat eficient si ieftin. Se testeaza diferite scheme experimentale. Intr-o schema, niste plute numite „ratuste“ urca si coboara o data cu trecerea valurilor. Aceasta miscare actioneaza o pompa, care impinge apa dintr-o turbina ce actioneaza un generator.

O noua schema experimentala de energie a valurilor pentru Insula Islay, in dreptul coastei de vest a Scotiei, a fost conceputa pentru a genera 180 kW de electricitate. Ea functioneaza pe principiul coloanei de apa oscilanta. O camera scufundata, deschisa in partea inferioara, contine o coloana de apa cu aer deasupra. O data cu trecerea valurilor, coloana de apa se ridica si coboara, impingand si scotand aerul dintr-o turbina conectata la un generator de electricitate.