Felix Bloch



Felix Bloch



Felix Bloch s-a nascut pe 23 octombrie 1905 la Zurich in Elvetia. Inre1912 si 1918 a urmat cursurile scolii primare si ulterior "Gymnasium" din Zurich pe care l-a terminat in 1924 promovand examenul final "Matura" permitandu-i astfel sa urmeze cursurile unui institut.



Planuind sa devina un inginer, a intrat direct la Institutul Federal de Tehnologie in Zurich. Dupa primul an de studiu in inginerie s-a decis sa studieze fizica in cadrul aceluiasi institut. In timpul urmatorilor doi ani el a asistat si la cursurile lui Weyl, Scherrer,Schrödinger care preda in acelasi timp si la universitatea din Zurich. Interesele lui Bloch l-au determinat sa se axeze pe fizica teoretica. Dupa ce in 1927 Schrödinger a parasit Zurich, Felix a continuat sa studieze impreuna cu Heisenberg la universitatea din Leipzig, unde a primit titlul de Doctor in Fizica in vara anului 1928 cu teza despre mecanica cuantica a electronilor din cristale si despre teoria conductibilitatii metalice.Diferiti membri care au venit in ani urmatori i-au oferit posibilitatea sa lucreze cu Pauli, Kramers, Heisenberg , Bohr si Fermi si sa promoveze studiile teoretice despre starea solida la fel de bine ca oprirea puterii schimbarii particulelor.

In primavara anului 1933 Bloch a plecat din Germania si un an mai tarziu a acceptat un post la Universitatea Stanford. Noul mediu in care el s-a aflat in Statele Unite l-a ajutat sa-si materializeze dorinta, el avand suficient timp sa incerce o cercetare experimentala.Lucrand cu sursa unui foarte simplu neutron, s-a produs o dovada directa pentru momentul magnetic al



neutronilor liberi care pot fi obtinuti prin observarea imprastierii in fier. In 1936 a publicat un document in care a dat detalii despre fenomenul pe care l-a descoperit si in care era punctat faptul ca duce la o prductie si observare a polarizarii neutronilor.

In timpul anilor de razboi Dr. Bloch a fost deasemenea ocupat cu primele etape ale muncii sale in energia atomica la Universitatea Stanford si Los Alamos. Dupa terminarea acestei munci el s-a familiarizat cu progresul modern al electronicii care l-a inspirat in munca sa de mai devreme despre momentul magnetic al neutronului, o noua avansare spre investigarea momentalor nucleare.

Aceste investigatii au fost incepute imediat dupa ce s-a intors in Stanford in anul 1945. A lucrat in colaborare cu W.W.Hansel si M.E.Packard in noua metoda a inductiei nucleare, o procedura in totalitate electromagnetica pentru studierea momentelor nucleare in solide,lichide sau gazoase. Dupa cateva saptamani de la succesul experimentului , el a primit vestii despre niste descoperiri pe care l-au facut E.M.Purcell si colabaratorul sau Havard in mod independent si in acelasi timp.

Multi ani din munca lui Bloch au fost acordati descoperirii de noi metode.In particular reusea combinand rezultatul lucrarii recedente, in momentul magnetic al neutronului, cu rezultatele lucrarii in colaborare cu D.Nicodemus si H.H.Staub (1948). Lucrarile sale teoretice mai recente au fost despre problemele aparute in conjunctie cu experimentele din laboratorul lui . In 1954 Bloch a plcat din Stanford pentru a deveni director general la o Universitate din Geneva. Iar dupa un an s-a intors continindu-si experimentele.

In 1961 a primit premiul pentru fizica de la Universitatea din Stanford.

Profesorul Bloch s-a casatorit in 1940 cu doamna doctor


Lore Misch, o refugiata din Germania deasemenea ocupandu-se cu studiul fizicii.

Profesorul Bloch a decedat in 1983.