PROIECT - REPRELUCRAREA - VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE PRIN REPRELUCRARE referat





VALORIFICAREA MATERIALELOR

PLASTICE PRIN REPRELUCRARE








Dezvoltarea continua a productiei si consumului de materiale plastice a determinat, asa cum s-a aratat, o crestere considerabila a cantitatilor de materiale secundare de acest tip. Acestea din urma se caracterizeaza printr-un continut energetic ridicat si capacitate mare de poluare a mediului ambiant, factori care justifica preocuparile intense pentru valorificare lor.

Pentru a se ajunge la o evaluare corecta a posibilitatilor practice si economice de valorificare a SMP1, este necesar sa se ia in consideratie sursele acestora, natura chimica a polimerilor ce stau la baza lor, deosebirile dintre diferitele tipuri de produse din MP1, toti acesti factori contribuind la alegerea procedeelor de valorificare si domeniilor de utilizare a produselor care incorporeaza SMP1 sau sunt fabricate exclusiv din acestea.

Atunci cand se iau in discutie caile de valorificare a SMP1, trebuie avut in vedere atat cele rezultate in instalatiile de sinteza a polimerilor destinati prelucrarii de MP1 si cele rezultate in instalatiile de prelucrare-formare MP1, cat si pe cele sub forma de produse uzate din MP1.

In cele ce urmeaza, vor fi tratate pe larg caile de valorificare a materialelor ssecundare formate in instalatiile de prelucrare-formare a MP1 si cele sub forma de produse utilizate din MP1.


















VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE SECUNDARE FORMATE IN PROCESELE DE PRELUCRARE




Caracteristicile polimerilor, ca si necesitatile din practica utilizarii acestora, au determinat introducerea in domeniul prelucrarii MP1 aproape a tuturor procedeelor cunoscute pentru alte materiale.

La prelucrarea MP1 prin aceste procedee in afara de produsele finite se formeaza si o cantitate apreciabila de SMP1 ale caror principale surse pot fi considerate SMP tehnologice si rebuturile.

Materialele polimerice secundare tehnologice se considera toate materialele rezultate la prelucrarea MP1, inerente procedeului in stadiul respectiv, tehnologiei si constructiei instalatiei si care nu pot fi evitate, chiar in conditii perfecte de lucru. Ca exemplu de astfel de SMP1 mentionam:

culeele, materialul din canalul de injectie si bavurile formate la prelucrarea prin injectie;

bavurile formate la prelucrare prin presare, suflare si turnare;

materialele rezultate la decuparea produselor fabricate prin termoformare sau alte procedee secundare de prelucrare, confectie etc.

Rebuturile sunt materialele formate ca rezultat al unor conditii necorespunzatoare de lucru, defectiuni ale instalatiei sau variatii in structura materiei prime si compozitiei amestecului supus prelucrarii.

Ambele aceste tipuri de materiale, colectate si pastrate in conditii adecvate, se caracterizeaza printr-o structura unitara si lipsa contaminarii. Drept urmare, cea mai adecvata cale de valorificare a lor se considera a fi recircularea directa in instalatii de prelucrare.

Dar in instalatii de prelucrare a MP1 mai rezulta si alte tipuri de SMP1 cum ar fi:

maturatura provenita de la spargera sacilor in care se transporta polimerul sau amestecul ce urmeaza a fi prelucrat (cel mai adesea sub forma de granule);

corzi sau baghete din procesul de granulare si refuzul de la site de sortare a granulelor;

filme, placi, epruvete distruse etc., rezultate in urma pregatirii si incercarii epruvetelor in cadrul controlului de calitate;

materale rezultate la pornirea si oprirea instalatiilor de prelucrare sau de la curatirea utilajelor.

Aceste SMP1 se caracterizeaza, de obicei, printr-un grad mai mare sau mai mic de degradare si grade variate de contaminare. Pentru valorificarea lor poate fi luata in considerare si recircularea in procesul de prelucrare dar, cel mai adesea SMP1 de acast tip sunt colectate si vandute unor intreprinderi specializate in recircularea MP1 sau pentru alte cai de valorificare.

In prezent, toti prelucratorii de MP1 sunt preocupati de reducerea productiei de SMP1 formate in propriile intreprinderi. Dar cu toate perfectionarile aduse instalatiilor de prelucrare, chiar in conditiile eliminarii totale a SMP1 rezultate ca urmare a unor conditii neadecvate de lucru, fiecare tehnologie este caracterizata de o anumita cantitate de astfel de materiale. In functie de tehnologia de prelucrare folosita si de produsul fabricat, ponderea SMP1 formate variaza intre 3-60% din cantitatea totala de MP1 introduse in proces. O parte din acestea sunt recirculate direct in procesul de prelucrare, iar restul sunt vandute intreprinderilor specializate in recircularea MP1, sau pur si simplu, aruncate. Prelucratorii de MP1 fac eforturi considerabile in vederea reducerii ponderii SMP1 nerecirculabile, prin cresterea proportiei de astfel de materiale recirculabile in procesele proprii de prelucrare.

Se apreciaza ca proportia de SMP1t formate in instalatiile de prelucrare a MP1 (extrudare, injectie, suflare etc.) va putea fi redusa in viitor, ca urmare a unor perfectionari aduse utilajelor de prelucrare si un control mai riguros al proceselor, bazat pe date noi privind reologia topiturilor de polimeri.

Recurgerea la recircularea directa in propriile instalatii de prelucrare a SMP1, sau vinderea lor catre alti beneficiari depinde in principal de :

procedeele de prelucrare folosite;

gradul de integrare pe verticala si pe orizontala a intreprinderii;

capacitatea de prelucrare a intreprinderii.

In general, se considera ca pot fi recirculate direct in proces, fara dificultati deosebite, SMP1, cu structura unitara, nedegradate si necontaminate. Fac exceptie SMP1t care au in compozitia lor PVC-U a caror recirculare este mai greu de realizat si blocurile mari (formate in principal in cazul prelucrarii prin extrudere si prin injectie) pentru a caror pregatire in vederea recircularii sunt necesare utilaje de mare gabarit si putere de antrenare apreciabila.

Este de preferat, ca recircularea SMP1t sa se faca chiar in timpul prelucrarii MP1 respectiv, putandu-se astfel asigura amestecarea materialului reticulat cu materialul nou si alimentarea amestecului obtinut direct la utilajul de prelucrare.

Posibilitatea utilizarii la maxim, in instalatiile de prelucrare, a SMP1t depinde de marimea intreprinderii si spatiul de depozitare de care dispune aceasta, costul echipamentului de recirculare, numarul de tipuri de MP1 prelucate si varietatea lor coloristica, diversitatea procedeelor de prelucrare utilizate si gama produselor fabricate. In plus, recircularea unor SMP1t pune probleme deosebite cum ar fi:

MP1 avand la baza PVC-U se reprelucreaza greu datorita stabilitatii lor termice reduse;

Foliile orientate si fibrele din PA, PETP sau PO sunt voluminoase la depozitare si prezinta dificultati laaglomerare;

PS expandat este voluminos si necesita un echipament special pentru a-l aduce la o forma acceptata de utilajele de prelucrare;

Unele SMP1t (PA, PC, ABS etc.) absorb umiditate, acestea avand efecte negative asupra caracteristicilor polimerului prelucrat. Drept urmare se impune o uscare a SMP1t avand la baza astfel de polimeri.

Pentru a rezolva aceste probleme, SMP1t se supun unor operatii adecvate de pregatire (maruntire, macinare fina, aglomerare, aditivare, uscare, granulare etc.).

Unii prelucratori de MP1, din ratiuni care le apartin, nu doresc sa-si complice cu utilaje necesare recircularii SMP1t. Pentru acestia a luat nastere o industrie speciala, care preia SMP1t, le prelucreaza si in final le transforma in MP1 pe care le revand intreprinderilor de prelucrare, sau altor beneficiari. Serviciile oferite de aceste intreprinderi au in vedere: maruntirea sau macinarea fina, aglomerarea, granularea, uscarea etc.

In intreprinderile de prelucrare, SMP1t apar atat in procesele de transformare primara (stadiul 1 de prelucrare) cat si in cele de prelucrare secundara (stadiul 2). Se pot recircula direct numai SMP1t formate in procesele de transformare primara, cele de la transformarea ssecundara sunt, de obicei, vandute celor care asigura primul stadiu de prelucrare.

Indiferent de tehnologiile folosite sau stadiul de transformare, toate intreprinderile de prelucrare a MP1 arunca 1-2% din cantitatea de SMP1t formate. In intreprinderile mai mici, proportia de SMP1t aruncate este mai ridicata (6-10%). SMP1t aruncate se prezinta cel mai adesea sub forma de blocuri, maturatura cu grad mare de impurificare, material rezultat la curatirea utilajelor de prelucrare sau cu grad mare de degradare.




















MODIFICAREA CARACTERISTICILOR MATERIALELOR PLASTICE IN CURSUL PRELUCRARII



Cele mai raspandite procedee de prelucrare a MP1 au la baza procese termomecanice. Sub actiunea combinata a energiei termice si a fortelor mecanice se asigura transformarea MP1 in semifabricate sau produse finite, dar concomitent cu aceasta, in amestecul supus prelucrarii au loc si o serie de reactii chimice.

Dintre acestea, importanta deosebita prezinta cele de reticulare si reactiile de degradare a compusilor macromoleculari care stau la baza amestecurilor supuse prelucrarii.

Reactiile de reticulare sunt caacteristice polimerilor termoreactivi si au loc la prelucrarea MP1 care au la baza compusii macromoleculari de acest tip.

Exista insa si cazuri de procese de prelucrare in care se urmareste realizarea reticularii si la alti polimeri decat cei termoreactivi (PE, PVC), dar assemenea situatii sunt mai rare in industria de MP1.

Prin reticularea polimerilor sub actiunea caldurii, sau a unor agenti de reticulare, se asigura modificari chimice ireversibile care determina formarea de produse insolubile si infuzabile, iar materialul odata format nu mai poate fi adus din nou in stare fluid-vascoasa pentru a putea fi prelucrat.

Degradarea polimerilor in cursul prelucrarii termomecanice a MP1 constituie rezultatul conditiilor ssevare de lucru, principalii factori care pot contribui la acest proces fiind solicitarile mecanice (degradare mecanica) si termice (degradare termica), la care se adauga actiunea apei (degradare hidrolitica) si a oxigenului (degradare termooxidativa). Toate procesele de degradare care au loc in timpul prelucrarii MP1 pot fi activate catalitic, fie sub actiunea diferitelor substante ramase in polimer din faza de sinteza sau introduse special in amestecul supus prelucrarii, fie autocatalitic, cand chiar fragmentele de distructie pot activa in continuare scindarea lanturilor macromoleculare.

Solicitarile la care sunt supusi polimerii in cursul prelucrarii sunt diferite in functie de tehnologia de lucru utilizata, dar, in majoritatea cazurilor, procesele de degradare pe care acestia le sufera constituie rezultatul actiunii combinate (solicitari mecanice, termice etc.) cu efect marit in comparatie cu actiunea separata a fiecareia dintre acestea.

Se considera (tabelul 1.1) ca solicitarea mecanica este predominanta la prelucrarea MP1 in stare amorf-sticloasa ca si la formarea prin injectie si extrudere (la gradientii de forfecare peste 10³sˉΉ). Solicitarea termica puternica este caracteristica tehnologiilor de prelucrare prin presare, formare rotationala, turnare etc., in timp ce la valtuire si calandrare procesele de degradare ce au loc se datoresc aproape exclusiv actiunii oxigenului atmosferic.



Tabelul 1.1. Tipul solicitarilor in functie de procedeul de prelucrare



Procedeul de

prelucrare

Gradientul de

Forfecare, sˉΉ


Solicitare termica



Actiunea

oxigenului


Presare



In functie de material si conditii de lucru

Mica


Valtuire

Clandrarea


In functie material si conditii de lucru

Mare


Extrudere


In functie de material si conditiile de lucru

Mica

Injectie


In functie de material si de conditiile de lucru

Mica




Prelucrarea termomecanica a MP1 termoplastice determina o serie de modificari in structura polimerilor ce stau la baza lor. Aceste modificari sunt mai greu de observat dupa primul proces de prelucrare, aceasta atat datorita masurilorce se iau pentru reducerea lor la minim (alegerea adecvata a compozitiei amestecului, stabilirea unor conditii optime de lucru etc.), cat si lipsei unui standard de referinta. Situatia se schimba atunci cand se pune problema reprelucrarii (recircularii) MP1 intru-cat modificarile ce au loc se accentueaza, iar ca standard de referinta se poate folosi produsul obtinut de la prima operatie de prelucrare.

Exista numeroase studii privind comportarea la prelucrarea repetata a diferitelor tipuri de MP1. Unele dintre acestea se refera la prelucrarea polimerilor in stare amorf-sticloasa sau cristalina, dar majoritatea lor privesc prelucrarea MP1 in stari fluid-vascoase.

Daca se analizeaza in ansamblu influenta prelucrarii repetate asupra principalelor caracteristici ale diferitilor polimeri termoplastici se constata urmatoarele:

in timpul prelucrarii au loc procese de degradare a lanturilor moleculare cu formare de macroradicali capabili sa participe la reactii de recombinare, disproportionare si transfer;

degradarea este mai redusa, respectiv numarul posibil de recirculari ale materialului creste, daca se reduce intensitatea si in special durata solicitarilor mecanice si termice;

scindarea lanturilor macromoleculare, urmata de recombinarea macroradicalilor determina modificarea distributiei masei molare a polimerilor supusi prelucrarii. Se observa o crestere a proportiei de fractiuni cu masa molara mica si aparitia de fractiuni cu masa molara mare, acastea din urma ca rezultat al recombinarii unor macroradicali cu grad de polimerizare ridicat;

cresterea proportiei de catene ramificate ca urmare a reactiilor de transfer in lant;

reticularea lanturilor macromoleculare, respectiv cresterea fractiunii de gel, fapt datorat recombinarii macroradicalilor de pe catena;

inchiderea la culoare si pierderea transparentei polimerilor;

modificarea caracteristicilor reologice (tabelul 1.2) si a celor fizico-mecanice ale polimerilor (tabelul 1.3). Pentru acestea din urma se constata ca atat timp cat scaderea masei molare nu depaseste limita valorii caracteristice compusilor macromoleculari, modificarile inregistrate sunt putin insemnate. Din aceasta constatare se desprinde concluzia ca, urmarirea caracteristicilor fizico-mecanice nu poate constitui o metoda suficient de concludenta pentru a stabili modificarile care au loc ca rezultat al prelucrarii repetate a polimerilor.

Datele din literatura referitoare la rezultatul prelucrarilor repetate asupra caracteristcilor structurale, reologice si fizico-mecanice ale diferitilor polimeri termoplastici trebuie luate ca informatii si nu ca valori absolute, intru-cat ele sunt functie de particularitatile polimerului, tipul de utilaj folosit si caracteristicile constructive ale acestuia, conditiile de lucru si alti factori.


Polimeri

Temperatura

de lucru, °C

Indicele de fluiditate,

g.10 minˉΉ

Variatia indicelui de fluiditate

Dupa 5 cicluri de injectie

Dupa 10 cicluri de injectie

PMMA





PS





SAN





PC





CA





PE-HD





PE-LD





PP





PA 610





Tabelul 1.2. Variatia indicelui de fluiditate la prelucrarea repetata prin injectie pentru diferiti polimeri termoplastici




POSIBILITATI DE RECIRCULAREA MATERIALELOR SECUNDARE REZULTATE LA PRELUCRAREA MATERIALELOR PLASTICE




Atunci cand se discuta posibilitatile de reintroducere in circuitul de productie  a SMP1t trebuie sa avem in vedere, in primul rand, structura polimerilor care stau la baza acestora si modificarile pe care ei le sufera in timpul formarii.

In cazul MP1 care au la baza polimeri termoreactivi, acestia sufera modificari chimice importante ireversibile, ei devin rigizi, infuzibili si insolubili, iar materialul odata format nu mai poate fi adus din nou in stare fluid-vascoasa pentru a fi reprelucrat. SMP formate la prelucrarea acestui tip de MP1 sunt rareori recirculate direct in procesul de productie si atunci numai in scopuri cu totul speciale.

In ceea ce priveste SMP rezultate la prelucrarea pulberilor de formare pe baza de rasini fenolformaldehidice s-a incercat recircularea acestora ca componenta a masei de presare, incluzandu-le in procesul de formare.

Rasina continuta in SMP se deosebeste de cea din pulberea de formare initiala prin gradul sau de polimerizare, care variaza in functie de stadiul de reticulare ( A, B sau C) la care s-a ajuns in timpul prelucrarii. Atat timp cand in rasina ce sta la baza SMP exista inca destule grupe metilolice libere (rasina se gaseste sub forma de rezol sau rezitol), materialul poate sa se inmoaie atunci cand este incalzit la temperaturi de peste 100°C. Continutul de grupe metilolice libere din rasina cuprinsa in SMP depinde de temperatura de lucru si de durata procesului de formare; cu cat valoarea acestor parametrii este mai mare cu atat reticularea rasinii este mai completa (se atinge stadiul de rezit). Daca intru-n amestec de rasina fenolformaldehidica, faina de lemn si alte adaosuri auxiliare se introduc SMP foarte fin macinate, iar compozitia se supune unei amestecari pe cald la valt, atunci o parte din rasina continuta in SMP, respectiv cea sub forma de rezol sau rezitol, poate fi solvita de rasina nou introdusa, restul infuzibil comportandu-se ca material de umplutura.













Tabelul 1.3 Variatia principalelor proprietati fizico-mecanice la prelucrarea repetata prin injectie pentru diferiti polimeri termoplastici


polimerul

Densitatea, kg.mˉ³

Rezistenta la rupere, 10-5N.m-2

Rezistenta la soc, 10-3 Nm.m-2

 

Materialul

initial

Dupa 10 cicluri de injectie

Material initial

Dupa 5 cicluri de injectie

Dupa 10 cicluri de injectie

Material initial

Dupa 5 cicluri de injectie

Dupa 10 cicluri de injectie

PMMA









 

PS









 

SAN









 

PC









 

AC









 

PE-HD









 

PE-LD









 

PP









 

PA 610









 


valorile in procente reprezinta variatia de la 10 determinari


Caracteristicile produselor obtinute in urma prelucrarii unui amestec de pulbere de formare noua si pulbere obtinuta prin macinare fina a SMP depind de cantitatea de SMP introduse si de tipul acesteia. SMP provenite din bavuri, cu grad de reticulare mai mic decat cele sub forma de rebuturi, pe langa faptul ca pot inlocui total materialul de umplutura din pulberea de formare fenolformaldehidica, determina chiar si o imbunatatire a proprietatilor mecanice si rezistentei la apa a produselor fabricate (tabelul 1.4).


Tabelul 1.4 caracteristicile produselor obtinute din pulberi de formare fenolformaldehidice la care o parte din materialul de umplutura a fost inlocuit cu SMP1t


Tipul de material secundar

Raportul faina de lemn/SMP

Indicele de curgere,      mm

Rezistenta la incovoiere, 10-3N.m-2

Rezistenta la soc in crestatura, 10-3  Nm.m-2

Stabilitatea termica,     Martens, sC

Absorbtia de apa, 106, kg.mm10-3, 24 ore

Rebuturi

























Bavuri


























S-a constatat ca produsele obtinute dintr-o pulbere de formare continand pana la 50% SMP fin macinate (0.08 – 0.5 mm) se deosebesc destul de putin in ceea ce priveste aspectul, proprietatile fizice si valoarea de intrebuintare de cele realizate numai din material nou. Formarea acestor amestecuri poate fi realizata atat prin presare watt si prin injectie.

Prin introducerea in pulberile de formare fenolformaldehidice a SMP fin macinate se inrautatesc caracteristicile de prelucrare ale acestora. Daca pulberea obtinuta prin macinarea SMP este supusa unui tratament cu fenoli sau rasini fenolice, se constata o reducere a influentei pe care acestea o au asupra prelucrabilitatii amestecului.

Din punct de vedere economic, recircularea SMP formate la prelucrarea pulberilor de formare fenolformaldehidice prezinta unele inconveniente, legate de conditiile grele de macinare a acestora si consumul mare de energie necesitat de utilajele folosite in acest scop.

Matricele secundare rezultate la prelucrarea pulberilor de formare carbamidice, dupa macinare, pot fi reintroduse la prelucrare (pana la 10% din compozitia amestecului), dar, cel mai adesea se utilizeaza ca material de umplutura la fabricarea materialelor cu structura celulara de tip ureoformaldehidic.

Daca se au in vedere SMP format la fabricarea materialelor compozite ce au la baza polimeri termoreactivi si fibre de sticla, recircularea acestora poate fi realizata prin macinare fina si adaugarea pulberii obtinuta in rasina folosita ca liant, indiferent de tipul acesteia (epoxidica, poliesterica etc.) sau ca materiale

De umplutura la fabricarea vopselelor etc.

In cazul prelucrarii poliuretanilor, aproximativ 10%din materiile prime introduse se regasesc sub forma de SMP. La recircularea acestora trebuie sa se tina seama de configuratia (reticulata sau nereticulata) a PUR care sta la baza lor.

Daca avem in vedere numai SMP cu structura celulara pe baza de PUR reticulati, pentru reprelucrarea acestora se are in vedere in primul rand maruntirea sau macinarea fina a lor si introducerea produsului obtinut in compozitiile de turnare poliuretanice. Desi adaugarea unor cantitati stabilite de SMP determina diminuarea unor caracteristici ale amestecului supus prelucrarii, aceasta nu are nici o importanta asupra functionalitatii produsului fabricat (talpi, spume etc.).

In cazul in care SMP maruntite sau macinate sunt supuse unor procese de plastifiere (pe valt, extruder etc.) se reduce gradul de reticulare a acestora, iar modificarea proprietatilor pe care ekle o determina este mai mica.

La prelucrarea MP1 avand la baza polimeri termoplastici, in conditii de lucru ce nu depasesc o anumita limita de temperatura si durata, nu se observa modificari chimice esentiale ale acestora. Drept urmare, ele pot fi supuse unor cicluri repetate de trecere din starea amorf-sticloasa in stare de fluid-vascoasa si invers, fara a-si modifica sensibil caracteristicile lor de baza. Aceasta inseamna ca SMP1 termoplastice vor putea fi introduse in circuitul de prelucrare fara dificultati.

Cu toate ca prelucrarea SMP1t ce au la baza polimeri termoplastici nu ridica probleme deosebite si in acest caz intervin o serie de factori de care trebuie sa se tina seama la recircularea lor.

Posibilitatile de refolosire a acestor SMP sunt variate, ca urmare a diversitatii mari de materiale termoplastice prelucrate, oportunitatea recircularii si proportia de recirculare la produsul initial, sau alegerea unui alt domeniu de utilizare fiind determinate de calitatea SMP si de caracteristicile cerute produsului fabricat.

Practica a demonstrat ca, in cazul produselor de culori deschise sau transparente, la care aspectul are o deosebita importanta (bunuri de larg consum, ambalaje de prezentere, piese decorative etc.) trebuie sa se evite reciclarea SMP1t sau acestea sa se introduca in proportii mici. Aceasta restrictie este valabila si pentru diferite repere tehnice carora la se impun limite restranse a tolerantelor dimensionale si caracteristici macanice superioare. In schimb, in cazul produselor de uz industrial, pentru care se admit culori inchise, opace, proportia de SMP1t recirculate, poate sa fie mare, pana la limita la care produsele fabricate mai corespund din punct de vedere al caracteristicilor mecanice, electrice si de stabilitate dimensionala.

In cazul fabricarii unui anumit produs, lucrand pe aceeasi instalatie, se pot obtine calitati diferite ale acestuia, in functie de proportia SMP1t recirculate.

Astfel, la fabricarea prin extrudere a foliilor tubulare din PE, folosind materie prima noua, se obtine un produs transparent cu proprietati mecanice foarte bune. Daca PE noua se amesteca cu o cantitate de SMP1 rezultate dintru-n proces anterior de prelucrare, folia obtinuta nu va mai avea aceeasi transparenta, in schimb proprietatile vor fi aceleasi. In cazul in care proportia de SMP1t introiduse in amestecul supus prelucrarii este mare, nu va mai fi posibila fabricarea unei folii subtiri, dar se vor putea obtine folii mai groase, eventual colorate, ale caror proprietati mecanice vor fi apropiate de cele obtinute din materia prima noua.

Primele MP1 la care s-a pus problema recircularii SMP1t au fost cele de mare tonaj (PE, PVC, PS, ABS), aceasta ca urmare a cantitatilor mari de astfel de materiale rezultate la prelucrarea lor. In ultimii ani insa, o importanta deosebita s-a acordat recircularii SMP1t rezultate le prelucrarea tehnopolimerilor (PA, PC, POM, PSF, PTFE etc.) la care, chiar daca cantitatile de SMP1 formare sunt mici ele au un cost ridicat si in multe cazuri sunt deficitare.







ASPECTE TEORETICE




In ultimii ani s-au facut incercari de tratare teoretica a problemei recircularii SMP1t. Acestea au avut ca scop stabilirea continutului de material recirculat in produsele fabricate, calcularea cantitatii totale de material nou prelucrat si a procentului de SMP1 la fiecare ciclu de prelucrare. De asemenea, s-a urmarit gasirea unor ecuatii de bilantde materiale pentru instalatiile de prelucrare cu recirculare a SMP1t, precum si calcularea diferitelor caracteristici ale MP1 avand in compozitia lor materiale prelucrate de mai multe ori.

Avand in vedere faptul ca recircularea SMP1 se face continuu, inseamna ca in produsul obtinut vor fi inglobate materiale care au fost supuse unui numar diferit de cicluri de prelucrare. Continutul de material care a suferit un anumit numar de prelucrari depinde de raportul de amestecare dintre materialul nou si SMP1, asa cum rezulta din tabelul 1.5.

Cu ajutorul unor tabele de acest tip se poate stabili care este proportia optima de SMP1 care pot fi reintrodusse in proces, astfel ca materialul ce a fost supus unui numar de cicluri de prelucrare sa dispara din produsul fabricat, sau sa se gaseasca in acesta intr-o proportie mica (sub 0.5%) care sa nu-i influenteze defavorabil caracteristicile.

Pentru cantitatii totale de material nou necesar si a procentului de SMP1 formate la prelucrarea prin injectie s-au stabilit urmatoarele relatii:



SN = V [ Q- 2n/ (Q+1)]/(Q-1)                 (1.1.)


D = [ 2n(Q-1)100]/[ Q(Q+1)n+1 – 2n(Q+1)]        (1.2.)


In care SN eate cantitatea totala de material nou, utilizata pentru a realiza n recirculari;


D – proportia de SMP1 formata dupa n recirculari, %;

V – cantitatea de material luata initial in lucru;

n – numarul de recirculari;

Q – raportul dintre masa produsului fabricat si a SMP1 formate in urma unui ciclu de injectie.


Prin transpunere grafica a relatiilor de mai sus, pentru un raport material nou /SMP1 de 1/1 si valori ale lui Q de la 1/7 la 7, se obtin familiile de curbe din fig. 1.1:


SMP1, %

Q













25






























Din analiza curbelor prezentate in aceasta figura se constata ca, pentru un raport material nou/SMP1 dat, recircularea este cu atat mai avantajoasa cu cat Q are valori mai mici. Pentru o valoare Q data, proportia de SMP1 formate scade odata cu reducerea raportului dintre materialul nou si SMP1 din amestecul supus prelucrarii.

Astfel, pentru Q = 1 si raport material nou/SMP1 de 1/1 rezulta ca, in timp ce dupa prima injectie, proportia de SMP1 este de 50%, daca se opreste recircularea dupa al patrulea ciclu de prelucrare, procentul de SMP1 este de 20%, iaar dupa 10 injectii se reduce la circa 7.5%.

Pentru aceeasi valoare a lui Q, daca raportul de amestecare matrial nou/SMP1 este de 1/2 dupa al saptelea ciclu de prelucrare, proportia de SMP1 scade la 3.75% (tabelul 1.5).

Stabilirea ecuatiilor de bilaant pentru instalatiile de prelucrare cu recircularea SMP1 este deosebit de importanta, deoarece cu ajutorul acestora se poate calcula, atat cantitatea de SMP1 recuperabile formate, cat si capacitatea de productie a instalatiilor de prelucrare.

Daca se are in vedere un proces de prelucrare in doua stadii (fig. 1.2) din care primul corespunde instalatiei de transformare a MP1sub forma pulverulenta sau de granule in produse intermediare (semifabricate, placi, folii etc.), iar al doilea priveste instalatiile de prelucrare a acestora in scopul transformarii in produse (articole de consum etc.), se obtine un sistem complex de ecuatii cu ajutorul carora se poate calcula rapid differite ecuatii de bilant, corespunzator situatiilor intalnite in practica.

Aplicarea siatemului de ecuatii stabilit, la o instalatie de prelucrare in doua stadii, la care primul stadiu este alimentat cu un debit de 100t pe zi granule noi, SMP1 formate in proces reprezentand 16% in primul stadiu si 24% in cel de-al doilea, iar pierderile de SMP1 nerecuperabile 10%, permite sa se constate urmatoarele:

cantitatea de SMP1 formate la prelucrarea granulelor si care poate fi valorificata reprezinta 21.3% din materia prima noua;

cantitatea de SMP1 formata la prelucrarea produselor intermediare (stadiul 2) si care poate fi valorificata (la stadiul 1) reprezinta 26.9%.




Tabelul 1.5 Compoziztia produselor obtinute la prelucrarea prin injectie cu recircularea SMP1t (raportul material nou/SMP1t = 1/2)




Nr. de recirculari

Material nou, %

Material recirculat ( R ), %

R1

R2

R3

R4

R5

R6

R7

R8

R9

R10



































































































































Fig. 1.2. Bilantul de materiale al instalatiilor de prelucrare in doua stadii a MP1



SMP1 SMP1 nerecuperabile

recuperabile

Text Box: Stadiul 1 de prelucrare Text Box: Stadiul 2 de prelucrare




produs

finit finit



SMP1 SMP1

Recuperabile nerecuperabile

Text Box: Materie prima noua









Aceste cantitati de SMP1 trebuie luate in consideratie la proiectarea capacitatilor suplimentare de prelucrare necesare si anume: capacitatea suplimentara de 48.2% (21.3 + 26.9) pentru stadiul 1 de prelucrare, ceea ce corespunde cu o crestere a capacitatii cu 24.5% pentru stadiul 2 de prelucrare.

Daca se impune ca numarul de cicluri de prelucrare a SMP1 recirculatie sa fie limitat, forma ecuatiilor de bilant, se modifica, dar rezultatele obtinute cu acestea difera foarte putin de cazul in care numarul de prelucrari este infinit.

In cazul prelucrarii prin injectie s-a incercat stabilirea de ecuatii care sa permita calcularea valorii unei proprietati a produsului, avand in vedere faptul ca acesta contine, in cazul prelucrarii cu recirculare a SMP1, cantitati de material care a fost supus unui numar diferit de cicluri de formare.

Daca se presupune ca utilajul de formare are capacitatea de injectie de o unitate, iar c reprezinta fractiunea corespunzatoare produsului fabricat, rezulta ca fractiunea de SMP1 formate la un ciclu de prelucrare va fi (1 – c). SMP1 sunt colectate direct la masina de injectie si depozitate intru-n container special. In cazul in care produsul obtinut in urma unui ciclu de formare are valoarea P1 a unei proprietati, iar Pn reprezinta valoarea aceleiasi proprietati dupa n cicluri de injectie (n – 1 recirculari), proportiile de material avand valorile P1, P2, P3, … ,Pn, din containerele 1, 2, 3, … ,n vor fi cele din tabelul 1.6.



Tabelul 1.6. Proportia de SMP1 cu valoarea proprietatii P, in functie de numarul ciclurilor de prelucrare



Val. proprietatii

Nr containera

P1

P2

P3


Pn








c

1-c





c

c(1 –c)

(1-c)2





















n

c

c(1-c)

c(1-c)2


(1 – c)n-1




Cand o parte a continutului din cel de-al n-lea container este amestecat cu o fractiune k de material nou (avand valoarea proprietatii P0) in proportii de (1-k)/k, fractiunea de SMP1 fiind (1-k), valoarea proprietatii in stare stationara (Ps) poate fi calculata cu o serie de forma:

n-1

Ps = kP0 + (1+k) c Σ (1-c)j-1Pj + (1-k) (1-c)n-1 Pn (1.3.)

1


Ecuatia de mai sus poate fi exprimata ca suma a (i-1) termeni a unui rest Pr


i-1

Ps = kPn + (1-k)c Σ (1-c)n-1 Pn + Pr (1.4.)

1


in care: Pr este suma de la i la (n-1)


Valoarea proprietatii in stare stationara poate fi calculata daca se cunoaste forma functiei P = f(n).

Pentru a se realiza astfel de calcule s-a avut in vedere forma curbelor experimentale ce redau variatia diferitelor proprie3tati ale MP1 in functie de numarul de cicluri de prelucrare (fig. 1.3.).







1






2




3




4

 


111111















Numarul de injectii




Din analiza curbelor prezentate in figura 1.3. se constata ca acestea pot fi liniare (curba 1), pot prezenta o scadere mai rapida in cursul primelor cicluri de prelucrare (curba 2), prezinta o perioada de inductie si apoi o usoara scadere dupa un numar mic de procese de injectie (curba 3) sau o forma care indica o marire a vitezei de degradare odata cu cresterea numarului de recirculari (curba 4). Toate aceste tipuri de curbe sunt cunoscute experimental.

Pentru cazul in care P = f(n) este o functie liniara descrescatoare (ΔP < 0) ecuatia 1.4. este o serie aritmetica, putand fi folosita asa cum este scrisa. Insumarea este oprita la Pn = 0, adica atunci cand n>= i+Pi/ΔP.

Daca P = f(n) este o functie logaritmica descrescatoare, ea pote fi scrisa:


Pn = Pi(1 + ΔP/Pi)n-1 , in care ΔP < 0           (1.5.)


Ecuatia (1.4) va fi atunci transformata intr-o serie geometrica infinita, iar Pr este data de relatia:


Pr = (1-k) c(1-c)i-1 Pi/[ 1- (ΔP/Pi)(1-c)/c               (1.6)


Recircularea SMP1 poate fi astfel facuta, incat o fractiune constanta de material nou k sa fie adaugata acestora la fiecare ciclu de prelucrare. Proportia de material cu valorile proprietatilor P1, P2, P3, … , Pn dupa recircularile 1, 2, 3,…,n este data in tabelul 1.7.

Pentru proprietatile in stare stationara a materialelor prelucrate Ps, se poate scrie o ecuatie analoaga in care c este inlocuit cu k:


n-1

Ps = kP0 + k(1-k)Σ (1-k)j-1 Pj + (1-k)n Pm               (1.7.)

1


Rezolvarea pe calculator a acestor ecuatii permite calcularea lui Ps pentru variatii liniare si logaritmice ale lui Pi.




Tabelul 1.7. Proprietatile de material ce se regaseste in produsele obtinute la prelucrarea prin injectie prin recirculare a SMP1t


Valoarea

Proprietatii

Nr. de re-

prelucrari

P1

P2

P3

P4


Pn


1-k







k (1-k)

(1-k)2






k(1-k)

k(1-k)2

(1-k)3





k (1-k)

k (1-k)2

k (1-k)3

(1-k)4
























n

k (1-k)

k (1-k)2

1(1-k)3

k (1-k)4


(1-k)n




Utilitatea acestor calcule este dovedita de curbele din fig. 1.4 si 1.5, cu ajutorul carora se poate stabili care este numarul de recirculari dupa care, in functie de forma de variatie a functiei P= f(n), valoarea proprietatii se reduce la un procent dat (fig. 1.4 ), sau ce cantitate de material nou trebuie adaugat amestecului supus prelucrarii, asfel incat valoarea proprietatii produsului sa se mentina la un anumit nivel fata de valoarea initiala (fig. 1.5 ).

Daca se analizeaza curbele din figurile 1.4 si 1.5 se constata ca reducerea valorii proprietatii la 50% din cea initiala se realizeaza dupa 2,5 si 8 recirculari, corespunzator celor trei tipuri de variatie a functiei P=f(n), iar






Arc:        1

  2

   3




1



2

3

 










Fig. 1.4. 1 – liniara; fig. 1.5. 1 - liniara

2, 3 – logaritmica 2, 3 - logaritmica





pentru a mentine valoarea proprietatii la 90% din cea initiala este necesara adaugarea a 37,52 si respectiv 72% material nou, in amestecul supus prelucrarii.
























OPERATII DE PREGATIRE



Pentru a putea fi reintroduse in circuitul de productie SMP1t trebuie,in marea majoritate a cazurilor, supuse unor operatii de pregatire care au ca scop aducerea acestora la forma si dimensiunile materialului nou ( granule sau pulbere ) cu care, de obicei, se amesteca (fig. 1.6 ).





Unitate de prelucrare

 

debavurare

 

Control C.T.C.

 


produse

finite













Material nou









Fig.1.6. Fluxul operatiilor de pregatire a SMP1t


Prima operatie din fluxul operatiilor de pregatire a SMP1 este cea de spalare a acestora de produsul fabricat. Separarea se realizeaza prin debavurare, taierea marginilor, operatii ce pot fi acute manual sau mecanizat, precum si prin retinerea produselor necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. La SMP1t astfel colectate se adauga si cele rezultate la pornirea si oprirea instalatiilor de prelucrare.

In cadrul operatei de sortare a SMP1t trebuie sa se tina seama de gradul de degradare, forma si dimensiunile acestora. Materialele secundare care prezinta semne evidente de degradare se elimina din sistemul de recirculare. Cele de dimensiuni mari se separa de SMP1t cu dimensiuni mici, ultimile fiind trimise direct la maruntire in timp ce primele sunt supuse mai intai unei operatii de taiere si apoi sunt dirijate la maruntire. Exista si cazuri in care sortarea pe dimensiuni nu este necesara, morile de maruntire avand deschideri si dispozitive adecvate prelucrarii SMP1t indiferent de marimea acestora.

Atunci cand este necesara taierea in bucati a SMP1t cu dimensiuni mari (tevi, cuve mari etc.), aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul unor fierastraie (circulare sau cu banda) sau cu ghilotina.

Pentru SMP1t sub forma de folie sau ghemuri incalcite de fibre, prin aglomerare se asigura cresterea densitatii la gramada a SMP1t, facandu-le apte pentru a fi alimentate la utilajele de prelucrare.

In unele cazuri, inainte de a fi amestecate cu material nou sau prelucrate, SMP1t trebuie supuse unor operatii de aditivare, uscare, omogenizare si granulare. Toate aceste operatii au ca scop evitarea degradarii polimerilor care stau la baza SMP1t recirculate si o cat mai buna omogenizare a acestora.

Operatiile de pregatire a SMP1t in vederea prelucrarii, mentionate in fig. 1.6, fac parte integranta din fluxul instalatiilor de recirculare dar nu toate sunt necesare in fiecare dintre acestea. In functie de tehnologia de prelucrare, tipul si forma de prezentare a SMP1t si complexitatea schemei de recirculare, una sau mai multe dintre aceste operatii pot sa lipseasca. Indiferent insa de SMP1t trebuie sa se tina seama de prelucrare care se adopta, la alegerea schemei de recirculare a SMP1t trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari:

materialul obtinut in instalatia de pregatire a SMP1t (maruntire aglomerat sau granulat) trebuie sa aiba o distributie uniforma a dimensiunilor particulelor si sa fie lipsit de praf sau de bucati mai mari;

sa se evite amestecarea diferitelor tipuri de SMP1t, chiar daca au la baza acelasi tip de polimer dar de proveniente si caracteristici diferite sau tipuri diferite de polimeri din aceeasi clasa;

sa se evite contaminarea SMP1t cu praf, impuritati metalice, alte tipuri de MP1 etc. ;

depozitarea SMP1t sa se faca in locuri curate si uscate pentru a evita contaminarea lor si absorbtia de umiditate de catre acestea;

sa nu se recircule SMP1t prezentand semne evidente de degradare (arsuri, inchiderea pronuntata a culorii);

in cursul fabricarii unui anumit produs, proportia de SMP1t sa fie constanta pentru a asigura uniformitatea prelucrarii. Aceasta proportie se stabileste experimental pentru fiecare caz in parte, avandu-se in vedere tipul MP1, calitatea SMP1t, tehnologia de prelucrare si caracteristicile cerute produsului finit fabricat;

sa se tina seama de modificarea indicelui de fluiditate si sensibilizarea la actiunea caldurii a MP1 la reprelucrare si sa se adopte parametrii corespunzatori de lucru;

sa se aiba in vedere tipul MP1 recirculat; pentru polimeri care absorb usor umiditatea din aer (PA, PC, POM, ABS) trebuie sa se prevadainstalatii corespunzatoare de uscare inainte de reintroducerea SMP1t in circuitul de productie;

unele MP1, cum ar fi cele pe baza de POM, PS etc., contin lubrifianti care se pierd in timpul primei treceri prin utilajul de formare, si, drept urmare, trebuie inlocuiti. In alte cazuri (PVC, PP etc.) este necesara adaugarea in amestec a unor cantitati suplimentare de stabilizatori.


Maruntirea. SMP1, asa cum rezullta ele in urma separarii de produsul fabricat sau sunt colectate la utilajele de prelucrare, nu pot fi reintroduse in circuitul de productie deoarece se prezinta sub forme si dimensiuni care nu sunt acceptate de catre masinile de formare ( masini de injectie, extrudere etc.). Prima operatie din fluxul de pregatire la care sunt supuse aceste materiale este cea de maruntire. In acest scop pot fi folosite diferite tipuri de

agregate, dar cel mai adesea se recurge la morile cu cutite .

In principiu, aceste mori au la baza un rotor cu cutite care, impreuna cu carcasa (pe care sunt montate de asemenea cutite ) si sita de sortare alcatuiesc camera de maruntire. (fig.1.7 ).

Materialul ce urmeaza a fi supus prelucrarii este introdus in camera de maruntire, folosind in acest scop deschiderea de alimentare. Aici el este prins intre cutitele fixe de pe carcasa si cele mobile de pe rotor avand loc astfel o prima taiere a materialului. Bucatile rezultate, se aseaza dezordonat, in camera de maruntire, fapt ce face a urmatoarele operatii de taiere, sa determine reducerea considerabila a dimensiunilor particulelor, pana ce acestea ajung la marimi comparabile cu cele ale ochiurilor sitei de sortare si pot sa treaca pprin aceasta. Marimea ochiurilor sitei determina dimensiunea maxima a particulelor rezultate la maruntire.






Fig.1.7. Sectiunea transversala prin camera de maruntire a unei mori cu cutite: 1 – rotor; 2 – cutitele rotorului; 3 – cutitele de pe carcasa; 4 – sita de sortare; 5 – alimentare; 6 – evacuare.




Pentru maruntirea SMP1 se pot folosi mori cu cutite simple sau duble, drepte (cu muchiile paralele) in unghi simplu, sau in unghi dublu. Montarea in pozitie inclinata a cutitelor de pe rotor asigura o taiere prin forfecare, mai convenabila, fapt ce permite reducerea considerabila a zgomotului si a consumului de energie. Deoarece inclinarea intr-o singura directie a cutitelor de pe rotor determina transportul unilateral in directie axiala a materialului din camera de maruntire, acestea se fixeaza oblic, alternativ (in unghi dublu).

Cutitele de pe carcasa se monteaza in pozitia cea mai favorabila de intrare a materialului care urmeaza a fi maruntit. Modul de fixare a acestor cutite este determinat de tipul si dimensiunile SMP1 pentru care s-a proiectat moara.

Numarul cutitelor de pe rotor si carcasa (Zr, Zc ), lungimea cutitelor (l) si viteza de rotatie a rotorului (n) determina capacitatea de taiere a morilor (S) de acest tip:


S = f(Zr, Zc, l, n)

ls = Zr Zc l n

in care: ls este lungimea de taiere in unitatea de timp.

Lungimea de taiere poate servi la aprecierea capacitatii de maruntire a unei mori cu cutite numai in mod conditionat, deoarece nu da nici o indicatie in legatura cu masura in care aceasta lungime este efectiv utilizata.

Avand in vedere relatia liniaradintre capacitatea de maruntire (exprimata prin ls) si principalele marimi constructive ale morilor cu cutite, se considera ca acestea pot fi variate in limite largi, in functie de necestitati. Exceptie face viteza de rotatie a rotorului care nu poate fi aleasa oricum, deoarece viteze periferice mari ale acestuia pot determina incalzirea rapida a materialului supus maruntirii si, prin aceasta, blocarea morii.

S-a stabilit ca o vitaza periferica a cutitelor de 10 – 15 m s-1 constituie o limita ce, in cazul morilor fara posibilitati de racire nu trebuie depasita.

In cazul SMP1 casante, viteze mari ale cutitelor determina cresterea fractiunii constituite din particule de dimensiuni mici, fapt ce reprezinta o dificultate la utilizarea in continuare a materialului maruntit.

Pentru a realiza o maruntire buna, in special in cazul SMP1 sub forma de folie sau fibre, cutitele trebuie sa fie bine ascutite, iar distanta dintre cutitele de pe rotor si cele de pe carcasa sa nu depaseasca 0.1 – 0.2 mm. Deoarece tocirea cutitelor impune ascutirea lor periodica, sistemul de prindere a acestora trebuie sa fie astfel ales, incat sa permita scoaterea si reglarea lor din pozitii nepericuloase pentru operator.

Forma si marimea rotorului si a cutitelor, numarul cutitelor, viteza rotorului si distanta dintre cutite se aleg in functie de tipul si forma de prezentare a SMP1 care urmeazaa fi supus maruntirii.

Morile cu cutite pot avea rotorul cu ax vertical sau orizontal (fig. 1.8. si fig. 1.9.). morile avand rotorul cu ax vertical se caracterizeaza printr-o echilibrare mai buna, solicitare mai mica la incovoiere a rotorului si gabarit mai mic in plan orizontal, motiv pentru care acestea sunt de preferat ori de cate ori este posibil.




Fig. 1.8. Moara cu rotor cu ax vertical: 1 – dispozitiv de maruntire preliminara; 2 – cutitele de pe rotor; 3 – cutitele de pe carcasa; 4 - sita



In cazul morilor avand rotor cu ax orizontal, proiectate pentru maruntirea SMP1 cu pereti grosi sau a bucatilor masive de material, sita de sortare se monteaza deasupra rotorului, in timp ce la agregatele destinate maruntirii SMP1 sub forma de folie sau fibre, acestea se monteaza sub rotor (fig. 1.9.).


Fig. 1.9. Moara cu cutite avand sita montata in diferite pozitii: 1 – rotor; 2 – carcasa; 3 – sita montata deasupra rotorului; 4 – sita montata sub rotor; 5 – palnie de alimentare; 6 – clapeta.


Deoarece s-a constatat ca materialul maruntit strabate sita de sortare in prima zona a acesteia, dispunerea corecta ar fi o alternanta de cutite pe carcasa si site. O asemenea dispunere este greu de realizat si dificil de exploatat, deoarece blocarea sitei impune ca, in vederea desfundarii si curatirii acesteia, sa se scoata sita din sortare.

Deschiderea de alimentare a morilor cu cutite se realizeaza sub forma de palnie (fig. 1.9.). Forma, marimea si dispunerea palniei de alimentare sunt de o deosebita importanta in procesul de exploatare a morilor cu cutite.

Forma palniei trebuie aleasa astfel incat alimenterea morii, care cel mai adesea se face manual, sa nu permita aruncarea in afara, datorita fortei centrifuge a materialului maruntit. De aceea, palniile de alimentare sunt concepute sub forma cotita si sunt prevazute cu clapete de inchidere (fig. 1.9.).

La dimensionarea palniilor de alimentare trebuie sa se aiba in vedere ca SMP1 ce urmeaza a fi maruntite sa treaca usor prin sectiunea transversala cea mai ingusta, fara pericol de intepenire si blocare in aceasta zona. Deoarece infundarea palniilor de alimentare se poate produce si din alte cauze decat cele legate de dimensiunile SMP1, este necesar ca acestea sa fie prevazute cu dispozitive speciale de deblocare, evitandu-se in acest mod metoda manuala, periculoasa, de desfundare. In acest scop, se poate folosi fie un heblu actionat manual, fie un dispozzitiv special format dinttr-un cilindru pneumatic cu piston si un carlig, prin a carui miscare verticala se realizeaza afanaea materialului, fapt ce favorizeaza desfundarea palniei de alimentare.

Nici dispunerea palniei nu poate fi facuta la intamplare, asa cum rezulta din    fig. 1.10. In primul caz (fig. 1.10. a) materialului este aruncat de catre rotor aproximativ dupa directia sagetii, fapt ce face dificila patrunderea acestuia in camera de maruntire. Dispunerea palniei de alimentare conform pozitiei indicate in fig. 1.10.b asigura o buna intrare a SMP1, in schimb bucatile de dimensiuni mari nu pot ajunge in fata cutitului fix, ceea ce face imposibila maruntirea lor.

In plus, in spatiul format intre rotor si peretele palniei se produce o frecare puternica a materialului si drept urmare o incalzire excesiva a acestuia. Pentru a evita aruncarea materialului supus maruntirii cat si incalzirea acestuia, este obligatoriu ca palnia de alimentare sa fie dispusa in pozitia indicata in fig. 1.10.c.


Fig. 1.10. Posibilitati de dispunere a palniei de alimentare la morile cu cutite avand rotorul cu axul orizontal: a, b – gresit; c – corect.


Exista si cazuri in care, datorita marimii exagerate a bucatilor de SMP1, palnia de alimentare are dimensiunile cele mai mari cu putinta, adica egale cu diametrul partii cilindrice a morii (fig. 1.11).


Fig. 1.11. Moara cu cutite cu deschidere larga a palniei de alimentare: 1 – rotor cu cutite; 2 – carcasa; 3 – sita; 4 – palnie de alimentare.

Probleme asemanatoare apar si in cazul morilor cu cutite avand rotorul cu ax vertical, a caror palnie de alimentare poate fi montata la una din pozitiile indicate in fig. 1.12.




Fig. 1.12. Posibilitati de dispunere a palniei de alimentare, la morile cu cutite avand rotorul cu axul vertical: a – alimentare normala cu camera de volum mare; b – alimentare normala; c – alimentare tangentiala.


Palniile de alimentare prezentate se utilizeaza intotdeauna atunci cand SMP1 au forme neregulate. Pentru maruntirea SMP1 sub forma de placi folie sau benzi, morile sunt echipate cu cilindrii de tragere (fig. 1.13.), cu ajutorul carora materialul este alimentat continuu in camera de taiere. In vederea asigurarii unei alimentari cat mai uniforme, se reccomanda ca ambii cilindri sa fie antrenati.

Probleme deosebite apar la maruntirea SMP1 sub forma de teava in special a celor pe baza de PVC. Din cauza evolutiei neregulate a rupturilor la astfel de produse, ghidejele de sustinere trebuie sa fie lungi si foarte bine etansate. In afara de acestea, pentru fiecare diametru de teava este necesar un ghidaj cu dimensiuni corespunzatoare, iar daca teava nu este inchisa, materialul maruntit poate fi aruncat in afara prin interiorul acesteia.



Fig. 1.13. Sistem de alimentare cu cilindri de tragere: 1 – rotor cu cutite; 2 – cilindri de tragere.


Desi in cazul tevilor de diametre mici construirea unor palnii de alimentare lungi, orientate vertical, ofera o solutie, numai in putine cazuri se gasesc spatii corespunzatoare pentru montarea unor asemenea mori. Pentru tevi cu dimensiuni mari, pana la 1000 mm diametru, aceasta solutie nu este practicabila si drept urmare s-au cautat solutii adecvate de alimentare. O asemenea solutie este prezentata in fig. 1.14.


Fig. 1.14. Sistem de alimentare a SMP1 sub forma de teava cu diametrul mare.


In acest caz, SMP1 sub forma de teava sunt taiate la dimensiuni care pot fi transportate manual, iar bucatile obtinute sunt alimentate cu ajutorul unei benzi transportoare intr-o camera de asteptare care se gaseste deasupra camerei de maruntire. Aceasta camera este prevazuta cu doua clapete (4 si 5) care functioneaza alternativ si asigura atat evitarea aruncarii materialului in afara cat, si protectia rotorului impotriva eventualelor socuri produse de teava in cadere (clapeta 4).

Pentru alimentarea morii se procedeaza dupa cum urmeaza: se deschide clapeta 5 cu ajutorul benzii transportoare 1, capatul de teava 2 este aruncat in camera de asteptare. Forta de lovire este preluata de clapeta 4 care in acest caz, este inchisa. Dupa aruncarea in interior a tevii, clapeta 5 se inchide si apoi se deschide clapeta 4. drept urmare, capatul inferior al tevii cade pe rotorul 3 si incepe maruntirea. In momentul in care capatul superior al tevii ajunge sub nivelul clapetei 4, aceasta se inchide si ciclul de alimentare este reluat. Actionarea clapetelor se face pneumatic, fapt ce permite o functionare complet automata a instalatiei.

In scopul asigurarii unei game cat mai largi de utilizare, s-au construit si mori cu cutite, cu doua palnii de alimentare, una pentru SMP1 de dimensiuni mici, iar cealalta pentru tevi (fig.1.15.). Jgheabul de alimentare pentru tevi este actionat hidraulic avand posibilitatea sa-si modifice unghiul de inclinare.

Reducerea zgomotului produs la maruntirea SMP1 dure poate fi asigurata prin folosirea unor palnii de alimentare tip inchizator de aer, palnii cu pereti dubli sau izolate fonic.

Pentru maruntirea SMP1 sub forma de folie sau fibre, precum si a celor care au la baza polimeri sensibili la actiunea caldurii, morile cu cutite pot fi prevazute cu sisteme de racire cu apa (atat pentru rotor cat si pentru carcasa), sau sunt prevazute cu un sistem de evacuare fortata a materialului maruntit. In acest ultim caz, sub sita de sortare se gaseste un recipient de captare, in forma de palnie, prin care trece continuu un curent de aer care antreneaza materialul maruntit. Absorbtia cu ajutorul aerului a matreialului colectat in recipient asigura transportul acestuia, racirea lui, precum si marirea capacitatii de maruntire a morii.





Fig. 1.15. Moara cu cutite cu doua palnii de alimentare: 1 – jgheab pentru SMP1 sub forma de teava; 2 – palnie de alimentare pentru SMP1 de dimensiuni mici; 3 – rotor cu cutite.



Acelasi rezultat se obtine si prin amplasarea sub sita de sortare a unui ventilator de constructie speciala (fig. 1.16). Separarea materialului maruntit de curentul de aer se face cu ajutorul unui ciclon; aerul, dupa purificare printr-un filtru cu saci, este refulat in atmosfera, iar materialul granular este colectat intr-un buncar de depozitare sau in saci.








Fig. 1.16. Moara cu cutite si racire cu aer a materialului maruntit: 1 – palnie de alimentare; 2 – motor electric pentru antrenarea rotorului cu cutite; 3 – suport metalic; 4 – ventilator; 5 – conducta de evacuare; 6 – ciclon.




In cazul in care SMP1 ce urmeaza a fi recirculate se prezinta sub forma unor produse (placi, profile cu sectiune rotunda, patrata, ovala etc.), pentru maruntirea lor se pot folosi agregate de constructie speciala de tipul celor din fig. 1.17.















Fig. 1.17. Schema de principiu a agregatului de maruntirea SMP1 continuu: 1 – rotor; 2 – cutite; 3 – contracutit; 4 – gura de evacuare; 5 – capac rabatabil; 6 – material supus maruntirii.


Alimentarea agregatului cu SMP1 se face sub un unghi de 45° fata de axa rotorului, folosind in acest scop doi cilindrii antrenati, dintre care cel superior este mobil, putand fi ridicat si coborat in functie de grosimea materialului supus maruntirii. La astfel de agregate, cutitele de pe rotor sunt fixe, iar cel de pe carcasa (contracutitul) este regrabil. Diversele tipuri de cutite care pot fi montate la acest agregat ofera posibilitatea obtinerii unor granule de forma cubica de 1.5 – 6 mm pe latura.

Pentru maruntirea SMP1 sub forma de folie (rezultate la termoformare, margini neparalele de la extrudare, calandrare etc.) se pot utiliza masini de tipul celor din fig. 1.18. Acestea lucreaza dupa principiul morilor de taiat folie, executand taierea atat in directie longitudinala cat si transversala. Se livreaza in doua variante constructive:

cu doi arbori mobili (2 axe);

cu patru arbori mobili (4 axe).

Fiecare arbore mobil, atat la tipul de doua axe (fig. 1.18a) cat si cel cu patru axe (fig. 1.18b), are montate o serie de cutite tip roata (in forma unor freze de disc). Cutitele se monteaza in linie si se separa intre ele prin distantiere. Varfurile cutitelor se suprapun pe o lungime de 14 mm, iar distanta dintre doua cutite opuse este de 0.1 mm. Muchiile taietoare ale cutitelor sunt astfel orientate, ca folia in timpul taierii sa fie trasa intre cutite; mai intai varful cutitului patrunde in material iar apoi acesta este tras in paralel, cu muchia cutitului, care executa taierea in lungime. Bucatile de SMP1 obtinute nu depasesc 2.5·7 mm si au forma regulata.


Fig. 1.18. Schema de principiu a agregatelor de maruntire a foliilor continue: 1 – arbori mobili cu cutite; 2 – axe fixe cu raclete pentru curatirea cutitelor; 3- tambur de ghidare; 4 – carcasa superioara.


Plecand de la principiile descrise s-au construit numeroase tipuri de mori cu cutite care se diferentiaza prin:

conceptie, robustete, pozitia axului rotorului;

marimea si locul de fixare a sitei de sortare;

numarul de cutite de pe rotor si carcasa;

viteza rotorului;

marimea si dispunerea palniei de alimentare;

modul de montare si reglare a cutitelor etc.

Multe dintre ele sunt proiectate pentru un anume tip de SMP1 dar, exista si mori cu cutite cu destinatie universala (profile de diferite tipuri, corpuri, cave voluminoase, folii etc.). Acestea din urma au o geometrie speciala a rotorului si sunt dotate cu mai multe seturi de cutite. Acestea se monteaza de obicei in unghi, pentru a asigura o linie de taiere controlata care sa nu produca socuri.

Capacitatea de maruntire a morilor cu cutite este determinata de puterea motorului de antrenare (fig.1.19), ele alegandu-se in functie de tipul SMP1 pentru care urmeaza a fi folosite si de caracteristicile lor constructive.


Puterea de antrenare, kw

Capacitate de maruntire,  kg ·h-1







6

















Principalele conditii impuse morilor cu cutite se refera la realizarea unui material granular cu muchiile taiate drept, fara praf sau aschii, functionarea fara zgomot si in deplina siguranta privind normele de protectia muncii.

Faptul ca functionarea continua si in siguranta a morilor cu cutite implica echiparea acestora cu motoare puternice, de multe ori supradimensionate, a facut ca operatiile de maruntire a SMP1 in astfel de utilaje sa fie mari consumatoare de energie. Drept urmare, s-a trecut, acolo unde a fost posibil, la inlocuirea morilor cu cutite cu alte tipuri de agregate destinate aceluias scop. Dintre aceste agregate de inlocuire le mentionam in primul rand pe cele de tip Zerglomat.



Fig. 1.20. Agregat Zerglomat pentru maruntirea SMP1 sub forma de folie:           1 – cuva cilindrica; 2 – cutite fixe; 3 – axul cu cutite mobile; 4 – motor pentru antrenarea axului cu cutite


Acestea au la baza o cuva cilindrica verticala deschisa la partea superioara si inchisa la cea inferioara. Prin capacul inferior al cuvei patrunde un ax care se fixeaza o traversa, iar pe aceasta doua cutite ce pot fi antrenate in miscare de rotatie. Deasupra traversei mobile sunt fixate, in peretele cuvei, cutite dispuse radial (fig.1.20).

Maruntirea SMP sub forma de folie are loc prin sfasiere, ca urmare a prinderii acestora intre cutitele fixe si cele mobile. Viteza periferica a acestora din urma poate sa ajunga pana la 70 m·s-1. Evacuarea materialului maruntit se poate face direct, printr-un stut de evacuare amplasat la baza cuvei, dar exista si cazuri in care se recurge mai intai la spalarea SMP1 si apoi evacuarea lor. Inrtr-o serie de instalatii, cuvele de tip Zerglomat asigura si aglomerarea SMP1 maruntite.


Fig. 1.21. Cuva Zerglomat cu doi arbori mobili: 1 – cuva agregatului; 2 – arbori cu traverse portcutit.



Tot in scopul maruntirii SMP1 sub forma de folie pot fi folosite si cuve Zerglomat ovale (fig. 1.21). Spre deosebire de cele de mai sus, care au un singur ax cu cutite, acestea sunt prevazute cu doi arbori pe care se monteaza traverse portcutit. Cei doi arbori se rotesc in acelasi sens.

Deoarece montarea cutitelor mobile pe traversa diagonala favorizeaza formarea unor pachete de marerial intre acesta si fundul cuvei, s-a trecut la fixarea lor pe un disc (fig. 1.22).



Fig. 1.22. detaliu la o cuva Zerglomat cu cutite mobile montate pe disc:              1 – peretele cuvei; 2 – disc; 3 – cutit.


Transportul si distributia materalului in zona de taiere a acestor cuve poate fi imbunatatit prin montarea pe disc a unor nervuri.

Cuvele de tip Zerglomat pot fi folosite si pentru maruntirea buteliilor cu pereti subtiri.

Maruntirea SMP1 sub forma de folii sau de butelii in cuve Zerglomat este avantajoasa din punct de vedere economic numai pentru capacitati mari de productie, ceea ce inseamna agregate de volum mare, costisitoare si greu de exploatat.

Un principiu de lucru intrucatva asemanator cu al cuvelor Zerglomat are si agregatul de maruntire prezentat schematic in fig. 1.23. Deosebirea consta in aceea ca pe axul care patrunde prin capacul inferior al cuvei se dispun cateva cutite sub forma de disc, care se intercaleaza cu mai multe cutite fixe montate in peretii cuvei. Cutitele sub forma de disc se prelungesc pana in apropierea peretelui interior al cuvei, iar sub ele se monteaza narvuri care inlatura depunerile de folie in zona centrala a agregatului.




Fig. 1.23. Agregat cu cutite disc pentru maruntirea SMP1 sub forma de folie: 1 – cuva agregatului; 2 – ax cu cutite disc; 3 – cutite fixe; 4 – motor de antrenare.


Tot pentru maruntirea SMP1 sub forma de folie, pot fi folosite si agregatele cu cutite de taiere sub forma de elice (fig. 1.24). Acestea au la baza o cuva cilindrica verticala cu partea inferioara conica, in centrul caruia se gaseste un ax pe care sunt montate mai multe cutite tip elice. Prin antrenarea in miscare de rotatie a axului central, cutitele de pe acesta determina maruntirea foliei introduse in cuva. Circulatia materialului in zona activa si spre gura de evacuare este controlata de doua elemente de dirijare (superior si inferior).




Fig. 1.24. Agregat cu cutite tip elice pentru maruntirea SMP1 sub forma de folie: a – schema de principiu; b – cutit tip elice; 1 – cuva agregatului; 2 – cutit elice; 3 – element de dirijare inferior; 4 – element de dirijare superior.


In ultimii ani, pentru maruntirea SMP1 sub forma de folie se utilizeaza din ce in ce mai mult utilaje de tipul celor folosite pentru destramarea materialelor secundare textile. Capacitatea de maruntire a acestor utilaje este cu mult mai mare decat a agregatelor discutate, iar consumul specific de energie este de aproape de 10 ori mai mic. Dimensiunile particulelor obtinute dupa maruntirea foliilor in astfel de agregate este de 100 – 300 mm.

Pentru maruntirea SMP1 cu structura celulara si in special a celor din PS expandat se folosesc agregate tip „rozator”. Partea activa a acestor agregate este formata dintr-un rotor orizontal pe care sunt montate mai multe cutite in forma de stea cu patru brate prevazute cu gheare separate (fig. 1.25). In urma interactiunii dintre bratele mobile antrenate in miscarea de rotatie si SMP1 cu structura celulara, acestea din urma se transforma in bucati mici (in cazul PS expandat in perle) care strabat sita de la partea inferioara a cuvei agregatului. Deoarece particulele rezultate in urma maruntirii SMP1 cu  structura celulara sunt usoare si trec greu prin sita, agregatul este prevazut cu un sistem de aspiratie a materialului maruntit.





Fig. 1.25. Schema de principiu a unui agregat de maruntire de tip „rozator”:         1 – ax cu brate in forma de stea; 2 – sita; 3 – exhaustor.




Macinarea fina. In cazul formarii prin formare rotationala sau sintetizare se folosesc MP1 sub forma pulverulenta. Aceasi situatie se intalneste si in cazul fabricarii tevilor sau a altor profile din PVC-U, folosind extrudere cu doi melci. Pentru reintroducerea in circuitul de productie a SMP1 rezultate in urma unor asemenea procedee de prelucrare este necesar ca acestea sa fie aduse tot pana la faza de pulbere.

Morile cu cutite care asigura formarea unui material granular cu dimensiuni minime ale particulelor de 2 – 3 mm, nu pot fi folosite pentru aducerea SMP1 la stadiul de pulbere. In astfel de cazuri este necesara o a doua treapta de maruntire – macinarea fina – dupa cea realizata in mori cu cutite. Aceasta a doua treapta se realizeaza in mori de constructii diferite, la care se produc viteze de lovire de pana la 100m·s-1.

Macinarea fina a SMP1 pana la particule avand dimensiuni cuprinse intre 100μm si 500μm poate fi realizata la temperatura mediului ambiant, folosind mori conventionale (mori cu stifturi, cu bile , cu ciocane etc.). Aceste mori pot fi prevazute cu site de sortare proprii, dar cel mai adesea ele sunt incluse intr-o instalatie de macinare care functioneaza in circuit inchis (fig. 1.26). in cadrul acestor instalatii, produsul obtinut in urma macinarii este trimis la o sita vibratoare cu ajutorul careia se separa materialul grosier care se recircula la moara.

In functie de tipul morii si a polimerului care sta la baza SMP1 macinat, proportia de refuz la sita de sortare pote sa ajunga pana la 25%, pulberea constituita din particule avand dimensiuni corespunzatoare scopului urmarit, se colecteaza in saci si se trimite la prelucrare.



Fig. 1.26. Instalatie de macinare fina la temperatura mediului ambiant a SMP1:    1 – buncar pentru SMP1 maruntit; 2 – jgheab vibrator; 3 – moara; 4 – ciclon; 5 – sita vibratoare; 6 – linie de transport; 7 – filtru; 8 – suflanta; 9 – sac pentru pulbere.


Principala dificultate a operatiei de macinare fina deriva din faptul ca majoritatea SMP1, la temperatura mediului ambiant, se gasesc in stare vascoplastica. Aceasta face ca, la macinarea in aceste conditii, dimensiunile particulare obtinute sa nu poata fi reduse sub 100μm, iar tendinta de aglomerare a acestora sa fie mare.

O oarecare rigidizare a SMP1 supuse macinarii poate fi realizata folosind mori percutante racite cu aer. Prin reglarea vitezei curentului de aer se poate mentine continuu temperatura cu putin sub cea de inmuiere a SMP1, asigurandu-se prin aceasta obtinerea unei granulatii mai fine. In cazul in care se urmareste obtinerea unor particule cu dimensiuni sub 200μm, este necesara folosirea unor mori cu discuri.

Tot in scopul macinarii fine a SMP1 se folosesc si morile ULTRA – ROTOR fabricate de firma Altenburger Maschinen KG din Germania (fig. 1.27).

In cazul acestor mori, materialul granular din palnia de alimentare a agregatului este adus in camera de macinare cu ajutorul unui transportor cu melc. In continuare, materialul este preluat de catre aerul aspirat de rotorul ventilatorului si obligat sa treaca prin zona cutitelor, unde are loc macinarea. Cutitele rotorului sunt astfel asezate incat sa creeze in interiorul camerei de macinare curenti turbionari care au o influenta favorabila asupra procesului. Distanta dintre cutite si mantaua camerei de macinare se regleaza in functie de dimensiunile particulare pe care dorim sa le obtinem.

Materialul macinat este antrenat de curentul de aer pana la partea superioara a morii, unde se gasesc barele de sortare. Cu ajutorul acestora, particulele de dimensiuni mari sunt readuse in camera de macinare, in timp ce pulberea fina paraseste moara impreuna cu aerul si ete separata de acesta intr-un ciclon (fig. 1.28).

Pe langa faptul ca asigura o simplificare considerabila a instalatiilor de macinare, morile ULTRA – ROTOR mai prezinta si urmatoarele avantaje:

au o constructie robusta;

nu produc zgomot si nici vibratii;

asigura un proces continuu de macinare si formarea de particule foarte fine;

in timpul macinarii are loc si uscarea materialului.

Morile de tip ULTRA – ROTOR pot fi folosite pentru macinarea fina a SMP1 avand la baza PVC, PS, PA etc.


Fig. 1.27. Schema de principiu a morii ULTRA – ROTOR: 1 – palnie de alimentare; 2 – transportor cu melc; 3 – rotorul ventilatorului; 4 – orificii pentru aspirarea aerului; 5 – rotor cu cutite; 6 – bare pentru sortarea materialului macinat.


Proiectate corespunzator, instalatiile de macinare fina a SMP1 pot sa functioneze in regim complet automat.



Fig. 1.28. Instalatie de macinare cu maoara ULTRA – ROTOR: 1 – moara;         2 - ciclon


Un calcul privind nivelul cheltulielilor specifice, implicate in procesul de macinare fina la temperatura mediului ambiant a SMP1, a evidentiat faptul ca acestea sunt cu atat mai mici cu cat capacitatea morii este mai mare, iar timpul de functionare al instalatiei mai indelungat.


In cazul in care se urmareste obtinerea unei pulberi foarte fine (dimensiunile particulelor sub 100μm) din MP1 sensibile la actiunea caldurii (PVC, PA, PP etc.) se recurge la macinarea joasa (criogenica). Utilizarea acestui principiu a intarziat mult timp datorita lipsei unor utilaje adecvate de racire si macinare, precum si din motive economice.

Ca agent si mediu de racire se poate folosi aer lichid, bai de racire cu matanol si dioxid de carbon solid, dioxid de carbon lichid sau azot lichid, importanta deosebita capatand racirea cu azot lichid.

Prin racire la temperaturi joase a SMP1, acestea devin rigide si casante, fapt ce usureaza mai mult macinarea fina a lor.

Pe langa morile pendulare si morile percutante, pentru macinarea fina a SMP1 rigidizate prin frig se folosesc si morile cu ciocane. Indiferent de agentul de racire folosit, pentru macinarea criogenica a SMP1 se recomanda trei tehnici de lucru:

introducerea directa a azotului in camera de macinare;

racirea preliminara a materialului intr-un buncar;

racirea preliminara a materialului pe o banda de racire sau intr-un transportor cu melc.

Ca exemplu de tehnica de racire preliminara a materialului intr-un buncar se mentioneaza instalatia realizata la Alpine-Messer (Griessheine, Germania) si cea de tip Cryo-Palla, rod al colaborarii dintre KHD Industrieanalgen AG (Germania) si Air Products and Chemicals (S.U.A.). Schema de principiu a instalatiei de tip Alpine-Messer se prezinta ca in fig. 1.30.

SMP1, in prealabil maruntite, sunt depozitate in buncarul 1, de unde sunt preluate de catre transportorul cu melc 2 si trecute in buncarul de racire 3. In partea de jos a acestuia se gaseste azot lichid care asigura racirea materialului granular pana la - 196sC. Azotul care se evapora determina o racire a partii superioare a buncarului, in acest spatiu avand loc o preracire a materialului. Melcul transportor 4 asigura alimentarea materialului racit la moara percutanta 5. o parte din azotul evaporat se reintroduce in circuitul de macinare, folosind in acest scop filtrul cu saci 6 si ventilatorul 7. pulberea de SMP1 se trimite la sortare, refuzul de la sita fiind readus la macinare.

Instalatii de acest tip de macinare la temperaturi joase pot fi folosite in cazul SMP1 avand la baza PE si PA, asigurand obtinerea unui material pulverulent cu dimensiuni ale particulelor sub 80μm.


Fig. 1.30. Schema de principiu a instaltiei Alpine-Messer pentru macinare criogenica a SMP1: 1 – buncar cu SMP1 maruntite; 2, 4 – transportoare cu melc; 3 – buncar pentru ridicarea SMP1; 5 – moara percutanta; 6 – filtru cu saci; 7 – sulfanta.


Sistemul de macinare Cryo-Palla (fig. 1.31.) consta in principal dintr-un buncar de alimentare cu material maruntit 1, roata celulara 2 care alimenteaza buncarul de racire 3, melcul dozator racit cu azot 4, moara vibratoare 5, buncarul de material macinat 6, roata celulara 7, ventilatorul pentru recircularea azotului gazos 8, conducta de azot lichid 9 si rezervorul de azot lichid 10. o instalatie de acest tip poate asigura macinarea fina a PA (55% reziduu pe sita cu ochiuri de 0.125 mm) cu un consum de 0.9 kg azot lichid pentru un kg material macinat.


Fig. 1.31. Schema de principiu a instalatiei Cryo-Palla de macinare criogenica a SMP1.


Tot pe principiul racirii preliminare a materialului de macinat intr-un buncar, functioneaza si instalatia firmei Bonermeister (Germania). Instalatiile de acest tip prezinta avantajul ca o parte din „frigul” acumulat in materialul macinat este recuperat pentru racirea aerului folosit la transportul SMP1 maruntite, asigurand prin aceasta o preracire a lui.

In instalatiile realizate de firma Rammenholler (Bad Driburg, Germania), racirea materialului ce urmeaza a fi macinat se face direct in moara de macinare. Ca agent de racire se foloseste dioxid de carbon lichefiat. Acesta se pulverizeaza cu ajutorul unor duze, la intervale determinate, direct in moara de macinare (fig.1.32.).



Fig. 1.32.Moara Rammenholler pentru macinarea fina a SMP1.


Prin evaporarea CO2 rezulta un gaz inert rece, cu o temperatura de –78.9sC a materialului de macinat. Aceasta poate fi reglata cu ajutorul unui dispozitiv care modifica intervalul de timp la care se face pulverizarea agentului de racire.

Instalatiile de macinare criogenica ale firmei Air Products and Chemicals (Abbentown, S.U.A.) functioneaza pe principiul racirii materialului de macinat intr-un transportor cu melc (fig. 1.33).

Aceste instalatii pot fi folosite atat pentru macinarea fina a SMP1 cu structura unitara (foliile din PVC pot fi transformate in pulbere cu particule avand pana la 60 mesh), cat si a celor cu structura compozita. Incel de-al doilea caz, instalatia permite o separare in componente a SMP1 supuse macinarii. Aceasta separare se bazeaza pe faptul ca prin racirea la temperaturi coborate, materialele care au coeficienti de dilatare diferiti se desprind unul de altul, iar rigiditatea acestora este diferita in functie de natura lor.



Fig. 1.33. Schema de principiu a instalatiei Air Products and Chemicals pentru macinarea criogenica a SMP1: 1 – moara cu cutite; 2 – buncar pentru SMP1; 3 – transportor cu melc pentru racirea SMP1; 4 – moara cu discuri orizontale; 5, 7 – site vibratoare; 6 – buncar pentru refuzul de la sita 5.


Macinarea criogenica a SMP1 prezinta mai multe avantaje, dintre care mentionam:

se obtin pulberi cu particule foarte fine;

produsele obtinute in urma macinarii sunt de buna calitate;

distributia granulometrica a particulelor este redusa;

materialele pulverulente obtinute au o curgere foarte buna;

poate asigura separarea in componente a materialelor compozite.

Principalele dezavantaje ale procedeelor de macinare criogenica deriva din necesitatea folosirii unui agent de racire relativ scump si a unor instaltii mai complexe, construite din oteluri speciale.



Aglomerarea. In cazul maruntirii SMP1 avand peretii compacti (culee, bavuri, rebuturi de la prelucrarea prin injectie si extrudere – suflare, placi etc.) rezulta un material granular ce poate fi recirculat direct la prelucrare. Nu la fel se poate proceda si in cazul SMP1 formate la fabricarea foliilor, fibrelor sau matrialelor cu structura celulara (expandate), deoarece la maruntirea lor se obtine un marerial voluminos care nu poate fi acceptat de catre utilajele de prelucrare. Neacceptarea la prelucrare a materialelor de acest tip se datoreste faptului ca, melcii de constructie obisnuita, folositi curent ca organe active ale utilajelor de prelucrare, nu pot asigura prelucrarea corespunzatoare a acestor SMP1 si drept urmare, alimentarea utilajelor se face neuniform. Probleme asemanatoare apar si in cazul recircularii unor SMP1 sub forma de pulbere.

Pentru astfel de SMP1 se impune ca inainte de a fi recirculate sa se procedeze la aglomerarea lor. Se considera ca aglomerarea este necesara in cazul tuturor tipurilor de SMP1 prin a caror maruntire se obtine un material voluminos cu o densitate la gramada mai mica de 250 kg · m-3. materialele maruntite a caror densitate la gramada depaseste aceasta limita pot fi recirculate direct la prelucrare. Prin aglomerarea SMP1 de tipul mentionat trebuie sa se botina un material granular cu densitatea la gramada sporita si cu bune proprietati de curgere.

In vederea asigurarii procesului de aglomerare a SMP1 s-au pus la punct mai multe instalatii, principiile de functionare ale acestora diferind de la o firma constructoare la alta.

In cazul instalatiilor de tip Condux (fabricate de firma Condux Werk, Hanau, Germania), aglomerarea SMP1voluminoase are loc prin sintetizare datorita unor forte de forfecare mari rezultate ca urmare a frecarii a doua discuri metalice (fig. 1.34).


Fig. 1.34. Schema de principiu a instalatiei Condux de aglomerare a SMP1.


Materialele secundare, sub forma de folii, fire lungi incalcite, materiale cu structura celulara sau pulbere (avand la baza PS, PVC, PA, PP, PE etc.), sunt sortate pentru eliminarea impuritatilor grosiere, dupa care sunt introduse in moara cu cutite, 1. materialul maruntit sub forma de fulgi, este preluat cu ajutorul aerului si descarcat in palnia de alimenterea a dispozitivului de aglomerare, 2 (Plastcompactor). La partea superioara a aceste palnii se gaseste un sistem de agitare care serveste la amestecarea materialului maruntit cu eventualele adaosuri (coloranti, lubrifianti, stabilizatori etc.), iar la partea inferioara are un melc de dozare cu ajutorul caruia amestecul este trecut in Plastcompactor. Acesta este alcatuit din doua discuri, unul mobil iar celalalt fix, profilul si distanta dintre ele alegandu-se in functie de tipul polimerului care sta la baza SMP1 supus aglomerarii. Sintetizarea amestecului are loc datorita presiunii si fortelor de forfecare care iau nastere ca urmare a miscarii de rotatie a discului mobil. Cu cat viteza de rotatie a discului mobil este mai mare si distanta dintre discuri mai mica, cu atat gradientul de forfecare este mai mare, iar sintetizarea are loc mai rapid. Un material aglomerat de buna calitate se obtine atunci cand sintetizarea are loc la o temperatura sub cea de topire a amestecului, iar temperatura de aglomerare se atinge in cateva fractiuni de secunda. Acest lucru este posibil atunci cand materialul parcurge zona de aglomerare cu mare viteza. In timpul aglomerarii are loc si o amestecare intensa a materialului, fapt ce face ca amestecul obtinut sa fie omogen, chiar si in cazul in care in proces s-au introdus cantitati noi de aditivi.

Materialul aglomerat este eliminat din Plastcompactor sub forma de straifuri (30 – 40 mm lungime). Acestea sunt preluate de un curent de aer si transportate la moara cu cutite, 3, in care sunt maruntite la dimensiunile dorite. Materialul granular obtinut la moara este transportat cu ajutorul aerului furnizat de suflanta 6, la un dispozitiv de separare a particulelor fine. Acestea din urma sunt recirculate la palnia dispozitivului de aglomerare ier materialul maruntit este colectat si recirculat la prelucrare sau trimis la granulare.

Instalatia poate fi folosita pentru aglomerarea SMP1 avand la baza aproape toti polimerii termoplastici care pot fi prelucrati sub forma de folii, fibre etc. (tabelul 1.8).

In cazul compactarii unor SMP1 avand la baza PA sau PETP se recomanda introducerea in amestec a unei cantitati mici de PE-LD (2%), aceasta facilitand legarea particulelor sinterizate si contribuind la reducerea solicitarii termice a materialului aglomerat.

Instalatiile de tip Condux asigura transformarea SMP1 intr-un produs granular cu particule de dimensiuni uniforme si proprietati de curgere bune. Ca dezavantaj al acestor instalatii se mentioneaza imposibilitatea separarii impuritatilor mecanice, forma neregulata a particulelor aglomerate si costul de operare relativ ridicat.

O solutie cu totul diferita este cea care sta la baza instalatiei de aglomerare de tip Progress – Zerglomat pusa la punct de firma Krauss-Maffei. Partea principala a acestei instalatii o constituie o cuva Zerglomat cu un singur ax (fig. 1.35).

Materialele secundare sub forma de folii taiate grosier, sunt introduse in cuva 1, in care are loc o maruntire a acestora ca urmare aprinderii lor intre cutitele mobile si cele fixe de la partea inferioara a cuvei. Ca urmare a fortei centrifuge imprimate de cutitele mobile, materialul maruntit, sub forma de fulgi, este aruncat pe langa peretii cuvei si pluteste de-a lungul acestora.







Fig. 1.35. schema de principiu a instalatiei Progress-Zerglomat de aglomerare a SMP1.



















Tabelul 1.8. Capacitatea de aglomerare a instalatiilor de tip Condux si greutatea volumetrica a materialului obtinut.



Tipul instalatiei



Tipul de SMP1

Greutatea vulometrica,

kg·m-3

Capacitatea de aglomerare, kg·h-1

Plastcompactor

CV 30*

Plastcompactor

CV** 5

Folie PE, 20 μm




Folie PE, 80 μm




Folie PE, presata




Fibre PE




PE expandata




Folie PP




Folie PETP, 20-40 μm




Fibre PETP




FoliePETP, 20-80μm




Folie PS, 10-20μm




Folie expandata PS,    2 mm




FoliePVC-U  10-30μm




Folie PVC-P 70/30




Folie PVDC




Pulbere PVDC




Folie PA




Fibre PA





* diametrul discului 300 mm, puterea de antrenare 22 – 30 kw;

** diametrul discului 500 mm, puterea de antrenare 50 – 90 kw.


In urma proceselor de frecare ce au loc intre particulele de material si intre acestea si peretii cuvei, se produce incalzirea SMP1 pana aproape de temperatura lor de vitrifiere. In momentul in care se atinge un anumit grad de gelifiere a materialului, in cuva cilindrica 1, se adauga din dozatorul 7, o cantitate determinata de apa astfel calculata, incat sa asigure solidificarea polimerului, dar sa se si evapore complet datorita caldurii preluate de la acesta. Materialul solidificat este maruntit grosier intre cutitele fixe si cele mobile si apoi trecut la moara cu cutite 5. dupa o noua maruntire in aceeasi moara, materialul este transportat pneumatic la ciclonul 6, care serveste si pentru separarea acestuia de aerul de transport.

Materialul granular obtinut cu ajutorul acestei instalatii este constituit din particule avand dimensiuni cuprinse intre 2 si 15 mm. Acest material poate fi recirculat direct la prelucrare sau trimis la o instalatie de granulare. In cazul aglomerarii foliilor din PE este admis ca materialul obtinut sa aiba o umiditate reziduala de sub 0.15% (tabelul 1.9).


Tabelul 1.9. Caracteristicile aglomeratului obtinut in instalatiile de tip Progress-Zerglomat.


Caracteristica

valoarea

Continutul de umiditate, %

Min. 0.1

Densitatea, kg·m-3


Compozitia granulometrica, %:

particule cu dimensiuni sub 3 mm;

particule cu dimensiuni intre 3 – 5 mm;

particule cu dimensiuni intre 5 – 7 mm;

particule cu dimensiuni peste 7 mm.







Distributia oarecum larga a dimensiunilor particulelor face ca greutatea volumtrica a aglomeratului sa fie variabila (300 – 450 kg·m-3), fapt ce determina dificulatati la prelucrarea in continuare a acestuia. La acest dezavantaj se adauga si cel legat de imposibilitatea separarii impuritatilor mecanice, eventual prezente in SMP1 si faptul ca instalatiile de acest tip pot fi utilizate pentru aglomerarea unei game restranse de SMP1.

Instalatiile de tip Progress-Zerglomat pot avea in componenta lor cuve de diferite marimi, care asigura sarje de pana la 50 kg. Capacitatea de aglomerare a acestor instalatii este de 80 – 450 kg·h-1 (tabelul 1.10), cheltuielile specifice de prelucrare variind in functie de gradul de utilizare al instalatiei (fig. 1.36).


















Tabelul 1.10. Capacitatea de aglomerare a catorva tipuri de instalatii Progress-Zerglomat (kg·h-1)




Tipul

instalatiei

tipul de SMP1

PZ - 600

PZ - 780

PZ - 1050

Folie PE – LD




Folie PE – HD




Folie din PP



- 350

Folie din PETH




Folie din PS



- 450

Folie din PVC - P





Dificultatile intampinate in exploatarea instalatiilor de aglomerare de tip Progress-Zerglomat au facut necesare unele modificari si imbunatatiri ale cuvei Zerglomat folosite de acestea si anume:

folosirea de cutite fixe ajustabile din exterior;

folosirea de cutite mobile segmentate, usor de inlocuit;

turatie variabila a cutitelor mobile;

folosirea cuvelor de forma ovala;

montarea a doua cutite mobile in cruce;

unghi de taiere reglabil.






















Text Box: Cost specific











0 1000 2000 3000 4000

timpul de functionare, ore·an-1


Fig. 1.36. Variatia cheltuielilor specifice de aglomerare in functie de timpul de functionare a instalatiei Progress-Zerglomat: a – cheltuieli totale; b – amortizarea instalatiei; c – cheltuieli de exploatare.


Cu aceste imbunatatiri sistemul de aglomerare Zerglomat s-a extins mult, astfel ca in prezent este folosit in multe tari.

Instalatii de aglomerare avand la baza principiul cuvelor de tip Zerglomat a realizat si firma Gene Lowery Inc. (Hamilton, Ohio, S.U.A.).

Sistemul de aglomerare Regenolux, pus la punct de firma Weiss gmbH &Co. KG (Dillenburg, Germania) are la baza un principiu asemanator celui al cuvelor Zerglomat (fig. 1.37).


Fig. 1.37. Schema de principiu a instalatiei Regenolux de aglomerare a SMP1: 1 – ghilotina; 2 – banda transportoare; 3 – Regenolux; 4 – suflanta; 5 – palnie de evacuare; 6 – separator; 7 – ciclon; 8 – buncar.



Partea principala a acestei instalatii este Regenolux-ul. Acesta este un agregat de aglomerare, constituit dintr-o cuva semicilindrica orizontala in care sunt montate doua axe. Pe ele sunt fixate cutite care se intersecteaza la mijloc ca un foarfece. Datorita miscarii de rotatie in sens contrar a cutitelor (1500 rot·min-1) SMP 1 sunt maruntite si amestecate intens, fapt ce permite ca simultan cu aglomerarea sa se asigure si introducerea in acestea a noi cantitati de aditivi. Caldura rezultata din frecare determina plastifierea SMP1 pentru a caro solidificare se foloseste apa. Apa introdusa in Regenolux se elimina prin evaporare datorita caldurii acumulate in SMP1 aglomerate. In final, materialul se prezinta sub forma de granule sferice. La o greutate a sarjei de 40 – 60 kg, instalatia poate asigura aglomerarea a 600 kg pe ora. Acest sistem de aglomerare este adecvat in cazul SMP1 care au la baza PE, PP, PVC si PETP.

Materialul granular obtinut cu instalatiile de tip Regenolux poate fi prelucrat ca atare sau poate fi supus unei operatii de regranulare cu ajutorul unui extruder.

O instalatie de aglomerare putin deosebita de cele discutate a pus la punct si firma Pallmann (Germania) (fig. 1.38).



Fig. 1.38. Schema de principiu a instalatiei Pallmann de aglomerare a SMP1:     1 – moara cu cutite; 2 – dispozitiv de aglomerare; 3 – suflanta; 4 – ciclon; 5 – container.


In cadrul acestei instalatii, SMP1 sub forma de folii, fibre sau produse cu structura celulara, in prealabil maruntite, sunt trimise cu ajutorul unui melc dozator intr0un turbocompactor. Sub actiunea fortelor de frecare are loc incalzirea si aglomerarea mateialului, dupa care acesta este obligat sa treaca prin orificiile unei filiere. Filierele astfel obtinute sunt granulate prin taiere in stare fluid-vascoasa, iar granulele obtinute sunt racite cu aer in timpul transportului acestora. Daca este necesar, instalatia poate fi completata cu dispozitive de dozare a unor noi cantitati de aditivi (coloranti, lubrefianti, stabilizatori etc.).

Aceste instalatii sunt livrate in trei marimi, cu puteri instalate intre 20 si 90 kw si capacitati de aglomerare de 150 – 500 kg·h-1 (tabelul 1.11).



Tabelul 1.11. Capacitatea de aglomerare a instalatiilor Pallmann



Tipul de SMP1

Capacitatea de aglomerare, kg·h-1

Greutatea volumetrica kg· m-3

Folie ABS



Folie PE si PVC



Folie PA



Folie PP





Granulele obtinute cu ajutorul acestor instalatii sunt uniforme ca diametru si au o curgere foarte buna (fig. 1.39).








Fig. 1.39. Modul de prezentare a SMP1 inainte (a) si dupa (b) aglomerare in instalatia Pallmann.



Intreprinderi mai mici, care nu-si pot permite sa achizitioneze o instalatie speciala de aglomerare a SMP1 pot sa-i improvizeze una folosind un malaxor rapid, de tipul celor utilizate curent in industria de prelucrare a MP1. acest sistem de aglomerare prezinta avantajul ca atat incalzirea cat si racirea materialului are loc in acelasi utilaj (fig. 1.40).

Modul de transformare a malaxorului rapid in agregat de aglomerare a fost pus la punct de firma Rheinsthal Maschinenban, Hanschel Kunstoffmaschinen (Kassel, Germania). Agregatul are la baza cuva calda a malaxoarelor rapide de constructie obisnuita, pe al caro capac superior se monteaza o teava inelara prevazuta cu gauri de dimensiuni mici prin care se sufla aer.

Elicea malaxorului se completeaza cu doua palete (fig. 1.41).

Materialul secundar, in prealabil maruntit, se introduce in cuva agregatului unde, sub actiunea elicei montata la partea inferioara a acesteia este antrenata in miscarea ascendenta (fig. 1.40). sub actiunea fortelor de frecare dezvoltate in sistem, materialul se incalzeste si apoi se aglomereaza in bugari. Viteza periferica initiala a elicei agregatului este de 40 m·s-1, aceasta reducandu-se la 20 m·s-1 dupa incalzirea materialului.

Fig. 1.40. Schema de principiu a agregatului Henschel de aglomerare a SMP1: 1 – ventil pentru admisia aerului; 2 – teava inelara perforata; 3 – filtru.


Dupa aglomerare, prin teava inelara montata pe capacul superior se introduce aer sub presiune, acesta determinand racirea materialului si evitarea lipirii aglomeratului de cuva. Aglomeratul obtinut este eliminat prin gura de descarcare a cuvei iar, daca este necesar, acesta se supune unei operatii suplimentare de maruntire intr-o moara cu cutite.

Durata totala a unui ciclu de aglomerare este de 8 – 10 min., din care 4 – 6 min. revin perioadei de incalzire a materialului.



Fig. 1.41. Elicea agregatului de tip Henschel: 1 – paletele obisnuite; 2 – paletele suplimentare.


Agregatele livrate de firma Henschel, in trei marimi constructive cu capacitati ale cuvei de 200, 500 si 1000 l, pot fi folosite pentru aglomerarea SMP1, sub forma de folii avand la baza PE, PP si PS. Acestea ofera o solutie avantajoasa si economica de aglomerare a SMP1.

Pe baza principiului elaborat de firma Henschel s-au construit si alte tipuri de agregate de aglomerare, cele mai cunoscute fiind masina Foliolux a firmei Pastmachinen (Gelderland, Olanda) si cea de tip Condor 800, a lui Wilco AG (Wohlen, Germania).

Sistemul de aglomerare PL-100 al firmei Pasticisers (Drighlington, Anglia), realizeaza o presare hidraulica a SMP1 in blocuri, dupa care acestea sunt maruntite in mai multe trepte, pana la marimea dorita a granulelor. Instalatia este destinata in special SMP1 sub forma de folii din PE si are o capacitate de aglomerare de 100 – 120 kg·h-1.

O atentie deosebita trebuie acordata aglomerarii SMP1 cu structura celulara, aceasta datorita greutatii lor volumetrice mici si prezentei in acestea a unor urme de agenti de expandare.

Pentru astfel de SMP1 s-au pus la punct mai multe procedee speciale de aglomerare dintre care mentionam, in primul rand, pe cel elaborat de  Institutul pentru prelucrarea materialelor plastice din Aachen (Germania). Conform acestui procedeu, SSMP1 cu structura celulara avand la baza PS, se incalzesc pana la 110sC sub vacuum. In aceste conditii, gazul continut in celule difuzeaza prin peretii acestora si ca rezultat particulele de SMP1 se contracta. Materialul granular obtinut poate fi prelucrat prin extrudere sau injectie, produsele realizate avand usoare urme de expandare.

O alta cale de aglomerare a SMP1 cu structura celulara din PS are la baza incalzirea acestora, in prealabil maruntite, intr-o autoclava cu apa supraincalzita si mentinerea lor la 0.5 – 1.10 MN·m-2 un timp determinat. Dupa racire si uscare, materialul obtinut este supus prelucrarii.

Pentru aglomerarea SMP1 cu structura celulara avand la baza polimeri termoplastici poate fi folosita si instalatia a carie schema de principiu este prezentata in fig. 1.42.



Fig. 1.42. Schema de principiu a unei instalatii pentru aglomerarea SMP1 cu structura celulara.


Materialele secundare rezultate la fabricarea produselor cu structura celulara sunt maruntite mai intai in moara cu cutite, 1, depozitate apoi in buncarul 3, si trecute cu ajutorul rotii celulare 4, la jgheabul vibrator 5.

Aceasta are o constructie speciala, cu peretii dublii prin care circula un agent de racire si prevazut cu un sistem de vibrare longitudinala. Deasupra jgheabului vibrator se gaseste radiantul 6, cu ajutorul caruia, particulele cu structura celulara sunt incalzite pana la temperatura la care are loc contractia acestora si sintetizarea lor. Racirea jgheabului are ca scop evitarea aderarii particulelor de material la suprafata interioara a acestuia.

Rezulta o banda de material care este trecuta la dispozitivul de compactare 7, racita cu un jet de aer si apoi granulata. Granularea se face cu un dispozitiv special sau cu moara cu cutite. Materialul granular obtinut, singur sau in amstec cu un material nou, se trimite la reprelucrare.

Instalatia asigura o crestere a densitatii materialelor de aproape 20 ori si poate fi folosita pentru aglomerarea SMP1 avand la baza PS si copolimeri ai stirenului, PVC, PE, PP, PMMA etc.

Dizolvarea reprezinta o alta posibilitate de distrugere a structurii celulare a SMP1 pe baza de PS. Dizolvati ca benzen sau clorura de metilsolva peretii celulelor, conducand la o solutie din care polimerul poate fi separat prin evaporarea solventului sau prin precipitare cu metanol. Polimerul obtinut poate fi recirculat la prelucrare. Daca dizolvarea se face in stiren, solutia obtinuta poate fi amestecata cu polisteri nesaturati si folosita la fabricarea MP1 armate cu fibre de sticla, sau supusa polimerizarii in vederea transformarii din nou in PS. Ultima varianta a fost avuta in vedere de Rubber and Plastics Research Association (RAPRA) din Anglia, care a pus la punct procedeul de dizolvare prezentat in schema din fig. 1.43.



Fig. 1.43. Schema de principiu a procedeului RAPRA de dizolvare a SMP1 cu structura celulara pe baza de PS: 1 – cilindru; 2 – piston; 3 – buncar; 4 – SMP1 cu structura celulara; 5 – topitura de PS; 6 – malaxor cu brate cotite.


Conform acestui procedeu, SMP1 este dizolvat in stiren si dupa adaugarea de diversi aditivi, inclusiv initiatori de polimerizare, solutia se incalzeste. Se obtine astfel un PS cu rezistenta medie la soc, apt pentru a fi prelucrat prin extrudere si injectie. Necesarul de monomer este de aproximativ 100 cm³ la 1 kg de SMP1.

Nippon Repromachine Industry Co. (Japonia) a pus la punct o instalatie speciala pentru recircularea SMP1 cu structura celulara pe baza de PVC. Instalatia are la baza un extruder care neaparat trebuie sa fie cu zona de degazare.





Aditivarea. Exista situatii in care SMP1 maruntite sau macinate fin, inainte de a fi trimise la reprelucrare trebuie amestecate cu noi cantitati de aditivi ca stabilizatori, lubrifianti, coloranti etc. In cazul in care SMP1 urmeaza a fi supuse aglomerarii, omogenizarea acestora cu noile cantitati de aditivi se poate face in cadrul acestei operatii. Daca reprelucrarea SMP1 se face fara aglomerare, sau acestea trebuie supuse regranularii pe utilaje speciale, amestecarea lor cu aditivi (Aditivarea) se realizeaza in utilaje special destinate acestui scop.

O buna dispersare a diferitilor aditivi intre particulele de SMP1 poate fi asigurata cu ajutorul unei game largi de amestecatoare:

amestecatoare mecanice cu toba rotativa;

amestecatoare cu organe interioare de amestecare;

amestecatoare pneumatice.

In cazul folosirii amestecatoarelor mecanice cu toba rotativa, materialele solide, sub forma de granule sau pulverulenta sunt introduse in interiorul utilajului, care se prezinta sub forma unei tobe sau tambur, cu diverse configuratii si care se roteste in jurul unei axe (fig. 1.44). rotirea tobei partial umplute face ca continutul acesteia sa se deplaseze, dintr-o parte in alta sau sa se roteasca. Dupa un numar mare de rotatii se realizeaza omogenizarea.

Cel mai simplu utilaj de acest tip este amestecatorul cilindric ce se roteste orizontal in jurul propriei axe (fig. 1.44a). cilindrul este umplut partial cu material care tinde sa se roteasca impreuna cu toba, pana ce se depaseste unghiul de taluz natural, in acest moment, materialul de la partea superioara aluneca in jos. Amestecatorul trebuie sa faca un numar mare de rotatii pentru a se obtine un produs omogen. Cel mai important dezavantaj al acestui tip de utilaj este absenta aproape totala a deplasarilor axiale.


Fig. 1.44. amestecatoare mecanice cu toba rotativa.



Din aceasta cauza, raportul dintre lungime si diametru trebuie sa fie cat mai apropiat de unitate. Modificari ale acestui amestecator includ:

rotirea cilindrului in jurul unei axe normale la axa de simetrie (fig. 1.44b);

inclinarea cilindrului, rotirea are loc in jurul unei axe orizontale dispuse dupa diagonala planului diametral (fig. 1.44c);

introducerea unor sicane interioare;

modificarea formei; se construiesc tobe in forma de prisma hexagonala (fig. 1.44d), prisma patratica, (fig. 1.44e) sau cubica (fig. 1.44f). in   general, modificarea formei si inclinarea tobei favorizeaza miscarea axiala.

Amestecatoarele cu toba rotativa sunt prevazute cu o gura de incarcare- descarcare, dispusa in asa fel, incat descarcarea sa se poata face prin cadere libera.

Amestecatorul cu con dublu (fig. 1.44g) este unul dintre cele mai utilizate, deoarece are un spectru foarte larg de aplicare si exploatare. El este indicat pentru materialele pulverulente care nu au tendinta de aglomerare. Avantajul acestor amestecatoare consta in faptul ca prin variatia sectunii de curgere a materialului, miscarea transversala este mult amplificata.

Amestecatorul cu toba dubla in V (fig. 1.44h) prezinta o forma asimetrica a sectiunii de curgere a materialului. El este format din doi cilindrii asamblati in forma de V sub un unghi de 90s. Materialul este amestecat prin rotire si apoi prin taiere de catre muchia ascutita care-l imparte si il preia in cele doua brate, iar la intoarcere le reuneste. Descarcarea se face prin cadere libera prin deschiderea practicata la partea inferioara a punctului de imbinare a cilindrilor. Prin introducerea unor sicane interioare cu diverse unghiuri se intensifica mult operatia de amestecare.

Amestecatoarele tip ciuperca (fig. 1.44i) pot fi folosite pentru materiale pulverulente. Avantajul lor consta in aceea ca permite introducerea de aditivi chiar si in timpul functionarii, folosind in acest scop deschiderea centrala de la partea superioara.

Toate amestecatoarele cu toba rotativa prezinta avantajul ca sunt simple din punct de vedere constructiv, dar si dezavantajul unei eficacitati reduse a amestecarii.

Din categoria amestecatoarelor mecanice, cu organe interne de amestecare fac parte un numar mare de utilaje, de constructii foarte diferite. Varietatea acestora se datoreste formei si pozitiei amestecatorului si in special, a organelor interioare actionate.

Daca avem in vedere amestecatorul cu elice (fig. 1.45), acesta este format dintr-o cuva orizontala 1, cu un fund rotund si capacul plan. Organul activ este format din doua benzi 2, dispuse in forma de elice, fixate cu ajutorul unor brate radiale de un arbore central 3, actionat de un motor. In cazul amestecatorului cu doua elice, infasurarea acestora este inversa, in asa fel incat elicea exterioara deplaseaza materialul axial intr-o directie, iar elicea interioara asigura deplasarea acestuia in directia contrara. In afara de miscarea cauzata de elice, gradul de amestecare a materialului este amplificat prin miscare radiala, de unde el cade din nou in masa principala, dar intr-un loc diferit de cel in care a fost initial. Deplasarea radiala este mai intensa decat cea longitudinala. Pentru a evita stationarea materialului langa perete, elicea exterioara se poate construi in asa fel incat sa racleze peretele cuvei.



Fig. 1.45. Amestecator cu elice: a – sectiune longitudinala; b – sectiune transversala.



Amestecatorul cu elice poate functiona continuu sau discontinuu. El este prevazut cu gura de incarcare, 4, la un capat si cu gura de descarcare, 5, plasata la capatul opus. Unele amestecatoare de acest tip au o gura de descarcare centrala. Acestea sunt prevazute cu doua elice exterioare cu infasurarea opusa, care imping materialul de la capete spre centru, iar cu doua elice interioare, o parte din material este deplasat in directie opusa (fig. 1.45).

Pentru Aditivarea SMP1 sub forma de pulbere, in special a celor pe baza de PVC, se pot folosi amestecatoare rapide.

Amestecatoarele pneumatice, desi larg folosite in industria de prelucrare a MP1, nu si-au gasit utilizare in cadrul instalatiilor de recircularea a SMP1.

Exista cazuri in care, reintroducerea in circuitul de prelucrare a unor SMP1 necesita amestecarea acestora cu plastifianti. Aceasta operatie nu poate fi realizata cu nici unul din amestecatoarele deja mentionate. In aceste cazuri se recurge la malaxoare interne, larga utilizare capatand cele de tip Banbury (fig. 1.46).







Fig. 1.46. Schema de principiu a malaxorului Bandbury.


Malaxorul Bandbury este format dintr-o carcasa 1, fixata pe un batiu 2, in interiorul careia se afla camera de amestecare 3. aceasta este construita din doi cilindri intrepatrunsi, cu sectiune transversala in forma de 8. In interiorul camerei de amestecare sunt montate doua rotoare profilate 4, prin a caro rotire se realizeaza malaxarea. Introducerea materialelor solide se face manual sau cu ajutorul cupei 5, in care sarja este pregatita dinainte. Componentele lichide se introduc prin racordul 6. inainte de incarcare se deschide clapeta 7, si se ridica pistonul 8, prin ationare pneumatica a pistonului 9. camera de umplere 10, este prevazuta cu nu racord 11, pentru aspiratia vaporilor si a prafului care se degaja in timpul umplerii, si cu vizorul 12, pentru asigurarea controlului.

Omogenizarea componentelor are loc sub actiunea fortelor de forfecare ce se dezvolta in material. Acesta este prins intre rotoare sau intre acestea si peretii camerei de amestecare si este supus la eforturi de forfecare mari. Durata necesara pentru amestecarea unei sarje este de 2 – 6 min.

Descarcarea sarjei se face pe la partea interioara a camerei de amestecare. In acest scop, obturatorul 13, actionat de la un cilindru pneumatic, culiseaza in directia camerei de lucru si rotoarele indeparteaza materialul prin deschiderea rezultata.

Peretii camerei de amestecare, rotoarele, obturatorul si eventual pistonul inchizator sunt prevazuti cu cavitati inferioare prin care circula un agent termic (apa calda sub presiune sau apa rece). Temperatura acestuia este astfel aleasa, incat la sfarsitul amestecarii, materialul sa se gaseasca in stare de scurgere vascoasa, fara insa a exista pericolul degradarii lui.




Uscarea. Uscarea, ca operatie de pregatire a SMP1 in vederea recircularii lor la prelucrare se impune in cazurile in care depozitarea si pastrarea acestora nu s-a facut in conditii corespunzatoare, ca si atunci cand acestea au capacitatea de a absorbi umiditate din aer. Pentru uscarea SMP1pot fi utilizate o gama larga dintre uscatoarele folosite in mod curent in industria de sinteza si prelucrare a polimerilor. Utilitate practica au capatat insa uscatoarele care lucreaza sub vacuum si cele in curent de aer cald. Aceste din urma pot lucra in strat fix sau in strat fluidizat. Dar, unele dificultati legate de adapterea lor la uscarea SMP1t si de exploaterea instalatiilor de acest tip au facut ca acestora sa le fie preferate sistemele de uscare ce pot fi montate la palnia de alimentere a utilajelor de formare sau chiar in locul acesteia. Pentru aceasta ultima situatie, uscarea se poate face cu aer cald proaspat (fig. 1.47), aer cald partial recirculat (fig. 1.48) si cu recircularea completa a aerului de uscare (fig. 1.49). la primele doua sisteme, umiditatea preluata de la SMP1t este evacuata in atmosfera cu aerul de uscare (eliminat total sau partial), in timp ce la ultimul sistem acesta este retinut in doua uscatoare cu silicagel care se regenereaza alternativ.





Fig. 1.47. Schema de principiu a unui agregat de uscare a SMP1t cu aport total de aer proaspat: 1 – ciclon; 2 – buncar cu material; 3 – suflanta; 4 – incalzitor pentru aer.




Fig. 1.48. Schema de principiu a unui agregat de uscare a SMP1t cu recirculare partiala de aer: 1 – dispozitiv de distributie; 2 – buncar cu material; 3 – ventile magnetice; 4 – stut de evacuare a aerului; 5 – spatiu intermediar de depozitare a SMP1t; 6 – ventil pentru aer proaspat; 7 – schimbator de caldura; 8 – suflanta;    9 – gura de incarcare la extruder.




Fig. 1. 49. Schema de principiu a unui sistem de uscare a SMP1t cu recircularea completa a aerului: 1 – buncar de material; 2 – filtru; 3 – suflanta;                         4, 7 – incalzitoare electrice pentru aer; 5 – uscatoare cu silicagel; 6 – distribuitor de aer.


Pentru anumite tipuri de SMP1tse recomanda ca uscarea sa se conduca asupra materialului, in strat subtire, in continua miscare. Instalatia avand la baza acest principiu asigura o uscare foarte buna, in conditiile unor solicitari termice de scurta durata a materialului(fig. 1.50).



Fig. 1.50. Schema de principiu a unei instalatii de uscare a SMP1t.



Materialul ce urmeaza a fi uscat se incarca in buncarul 2, prin intermediul ventilatorului 1, care apoi se inchide. Buncarul este incalzit cu ajutorul unui agent termic care circula prin mantaua de incalzire 5 a acestuia. Vacuumarea buncarului se face cu pompa 4, in material se mentine in continua miscarea cu ajutorul sistemului de omogenizare,3. in momentul in care in buncarul 2 se atinge nivelul de vacuum necesar, se deschide ventilul 5, se salta putin sistemul de inchidere 7, iar materialul cade in buncarul 8. buncarul 2 se inchide din nou, se aeriseste si este gata pentru o noua operatie de incarcare.

La partea inferioara a binarului 8, se gaseste un alimentator vibrator 9, care asigura transportul materialului pe spira 12, a elevatorului 10. materialul urca pe elevator (datorita muscarii de rotatie si de translatie a acestuia), concomitent avand loc si uscarea, ca, a urmare a contactului dintre particulele de material si spira elevatorului care este cu pereti dubli si prin care circula un agent de incalzire. Camera de uscare 24 poate fi compartimentata in mai multe zone, cu temperaturi de lucru diferite. Particulele uscate cad pe ultima spira a elevatorului in palnia 13, si de aici, cu ajutorul tubului de legatura 14, sunt aduse la palnia de stationare 15. clapeta de ghidare 16 dirijeaza materialul uscat catre una din cele doua camere 17, in care se gasesc recipientii de transport 18. camerele 17 lucreaza alternativ, sub vacuum, care se asigura cu pompa 19. vaporii de apa rezultati in urma uscarii sunt condensati in 21, iar gazele necondensabile se elimina in atmosfera cu ajutorul pompei de vacuum 23.

Uscarea SMP1t este obligatorie in cazul in care polimerii ce stau la baza acestora sunt sensibili la actiunea apei (PA, PC etc.) si atunci cand reprelucrarea lor se face pe utilaje ce nu permit degazarea topiturii.




Omogenizarea. In afara de cazurile in care recircularea SMP1 impune amestecarea acestora cu noi cantitati de aditivi (Aditivarea), exista si situatii in care se pune problema omogenizarii unor cantitati mari de astfel de materiale, in vederea asigurarii uniformitatii compozitiei acestora pentru o durata mai mare de timp. In acest scop, se folosesc agregate de volum mare, prevazute cu organe active in miscare.

Din gama larga a utilajelor ce pot fi folosite pentru omogenizarea SMP1t (in prealabil maruntite sau aglomerate), importanta practica au capatat amestecatoarele cu elice verticala si cele cu melci planetari.

Amestecatoarele cu melc vertical, nu sunt altceva decat silozuri de material, in interiorul carora sunt montati unul sau mai multi melci, prin care miscarea lor de rotatie asigura omogenizarea continutului silozului (buncarului).

Ca exemplu tipic pentru astfel de utilaj de amestecare poate fi considerat cel cu un singur melc, folosit in mod obisnuit la omogenizarea granulelor (fig. 1.51).






Fig. 1.51. Amestecator cu melc vertical: 1 – corp cilindric; 2- melc.



Acesta este format dintr-un corp cilindric vertical terminat la partea inferioara cu un con. In interiorul recipientului este montat un melc cu diametrul constant al spirei, dar al carui miez este conic. Prin rotirea melcului, materialul granulat este antrenat in sens ascendent. Datorita scaderii continue a adancimii spirei, granulele sunt impinse treptat din canal. Astfel, in masa stratului de granule, are loc central o scurgere ascendenta, si la periferie o curgere descendenta. Exista si agregate de omogenizare la care miezul melcului este conic, precum si buncar in care, in loc de un melc sunt montate doua sau chiar trei asemenea organe active.





Fig. 1.52. Amestecatoare cu melc vertical pentru silozuri de volum mare.

In cazul in care volumul agregatului de omogenizare este mare, prin montarea unor melci de constructie simpla nu se obtine eficacitatea necesara. Pentru astfel de cazuri se folosesc sisteme de agitare mai complexe, doua dintre acestea fiind reprezentate schematic in fig. 1.52.

Amestecatoarele cu melc planetar (fig. 1.53) sunt formate dintr-un con 1, prevazut cu un melc (fig. 1.53a) sau dintre doua conuri intrepatrunse 1, fiecare prevazut cu cate un melc (fig. 1.53b).

Fig. 1.53. Amestecatoare cu melci planetari: a – cu un sigur con; b – cu doua conuri.



Melcul 2 are capatul inferior fixat printr-o imbinare de tip nuca, iar capatul superior descrie o miscare de revolutie. Axul melcului, la un ciclu de revolutie complet, genereaza suprafata unui con. Miscarea de revolutie este transmisa cu ajutorul arborelui 3 si a bratului 4. la amestecatorul cu doua conuri, actionarea arborilor se face cu acelasi motor pentru ca pozitia lor relativa sa se mentina aceeasi.

Concomitent cu miscarea de revolutie, melcul mai descrie si o miscare de rotatie in jurul propriei axe. Aceasta miscare este transmisa cu ajutorul arborelui central 5, prin intermediul a doua perechi de roti dintate conice, montate la extremitatile bratului radial 4.

Prin miscarea de rotatie, materialul este determinat sa se ridice pe generatoarea conului. La amestecatorul cu doua conuri, exista o pozitie a melcilor la care materialul are posibilitatea sa treaca dintr-un con in celalalt.

Functionarea acestor amestecatoare este discontinua. Incarcarea se face prin gura de incarcare 6, iar descarcarea pe la partea inferioara prin racordul 7.



Granularea. S-a aratat deja ca materialul granular rezultat la maruntirea in mori cu cutite a SMP1t cu pereti grosi, ca si cel obtinut in instalatiile de aglomerare poate fi recirculat direct, fara a determina dificultati in procesele de prelucrare. Exista insa si prelucratori de MP1 care, pentru a asigura conditii optime de recirculare a SMP1t prefera regranularea materialului maruntit provenit din MP1 cu pereti compacti si a celui obtinut in instalatii de aglomerare. Aceasta are ca scop obtinerea unui material cu particule uniforme si de culoare unitara. In plus, prin aglomerarea SMP1t se asigura indepartarea din materialul granular a pulberii formate la maruntirea acestora si a fasiilor de material nemaruntit, a caro prezenta face ca transportul pneumatic si dozarea acestuia sa fie ingreunata. Regranularea permite recircularea la prelucrarea si a unor SMP1t de calitate inferioara din punct de vedere al aspectului suprafetei si culorii, folosindu-se in amestec cu SMP1t de calitate superioara. Prin regranulare se asigura recircularea la utilajul de formare a unui material uniform si greutate volumetrica apropiata de care a materialului nou.

Montarea unui pachet de site la capul extruderului granulator permite filtrarea topiturii de polimer, retinandu-se astfel eventualele impuritati mecanice prezente in SMP1t si eliminand prin aceasta o parte din dificultatile care apar la recircularea unor astfel de materiale.

In ultimii ani, s-au pus la punct instalatii de granulare directa a SMP1t sub forma de folii, fibre sau materiale cu structura celulara, fara a mai fi necesara aglomerarea si chiar maruntirea acestora.

Pentru regranularea materialelor obtinute in urma maruntirii SMP1t cu pereti compacti sau prin aglomerarea celor sub forma de folii, fibre, pulbere etc. se pot folosi atat procedeele prin taiere in stare amorf-sticloasa cat si in stare de curgere – vascoasa, ultimul dintre acestea prezentand cele mai multe avantaje.

La granularea prin taiere in stare amorf-sticloasa, uniformitatea granulelor este asigurata printr-o buna corelare dintre viteza de debitare a extruderului si cea de preluare a materialului (sub forma de corzi, baghete, banda). Daca acest lucru nu se realizeaza, produsul extrudat va avea grosimi sau diametre variabile, fapt ce va determina formarea unor granule neuniforme.

In cazul instalatiilor de granulare prin taiere in stare de curgere-vascoasa, uniformitatea granulelor se asigura prin corelarea vitazei de iesire a materialului din filiera cu viteza cutitelor de taiere.

Procedeele de granulare la care materialul se taie in stare fluid-vascoasa iar racirea granulelor se face cu apa (prin stropire sau imersie) sunt putin utilizate in cazul SMP1, aceasta ca urmare a capacitatilor mari de prelucrare a instalatiilor ce au la baza acest principiu. Pentru SMP1 cel mai adesea se folosesc instalatiile de granulare din corzi, baghete si banda, sau cele la care taierea se face cand acestea sunt in stare fluid-vascoasa, iar pentru racirea granulelor se foloseste aer.



Fig. 1.54. Schema de principiu a unei instalatii de granulare din corzi sau baghete.



In cazul instalatiilor de granulare din corzi sau baghete (fig. 1.54), SMP1 in prealabil maruntit sau aglomerat, adus la palnia de alimentare a extruderului 1, este preluat de catre melcul acesteia, gelifiat si apoi obligat sa treaca prin dispozitivul de filtrare 2 si prin capul de profilare3. acesta din urma este prevazut cu o filiera cu 20 – 60 orificii (numai in cazuri de exceptie pana la 60), forma acesteia putand fi circulara sau dreptunghiulara. Forma dreptunghiulara a filierei cu iesirea oblica la 30s a filamentelor este cea mai recomandata.

La iesirea din filiera corzile sau baghetele sunt trecute la baia de racire 4, si apoi la dispozitivul de granulare 5. viteza de debitare a filamentelor este de 25 – 65 m·min.-1.

Taierea sub forma de granule a corzilor sau baghetelor se face fie cu ajutorul unei freze cu dinti inclinati fie cu un rotor cu cutite (fig. 1.55).


Fig. 1.55. Dispozitiv de granulare cu rotor cu cutite: 1 – corzi (baghete);             2 – cilindru de alimentare; 3 – cutit fix; 4 – rotor cu cutite.


Lungimea necesara a granulelor se asigura prin corelarea vitezei de debitare a corzilor (baghetelor) cu viteza de rotatie a dispozitivului de taiere.

Granularea din corzi se foloseste, de obicei, in cazul SMP1 ce au la baza PA sau PVC-P. extruderea de baghete urmata de racirea si granularea acestora se aplica, in principal, in cazul SMP1 pe baza de PS, PAS, ABS.

Pentru granularea din banda se folosesc instalatii de acelasi tip cu cele de la granularea din corzi. Deosebirile care apar sunt legate de capul de profilare si dispozitivul de granulare. In acest caz, capul de profilare are un orificiu dreptunghiular, materialul debitat capatand forma de banda (3 x 60… 4 x 200 mm).granularea benzii se realizeaza cu un dispozitiv special (fig. 1.56) cu ajutorul caruia aceasta este taiata mai intai in fasii longitudinale de 3 – 4 mm latine care apoi sunt taiate transversal cu o frezie cu dinti inclinati sau cu un rotor cu cutite.







Fig. 1.56. Dispozitiv de granulare din banda: 1 – banda din MP1; 2 – cutite pentru taiere longitudinala; 3 – rotor cu cutite; 4 – granule.


Procedeul de granulare din banda se utilizeaza in cazul SMP1 la care, din cauza vascozitatii joase a topiturii, corzile eventual extrudate s-ar lipi imediat. In aceasta categorie se incadreaza MP1 ce au la baza PE, PP, PC, PETP etc. Fata din procedeul din corzi, granularea din banda este mai costisitoare si, in plus, prezinta ca dezavantaj, forma paralelipipedica a granulelor. Granulele de aceasta forma sunt preluate mai greu de catre melcii masinilor de prelucrare, iar in cazul amestecarii lor cu granule cilindrice sau lenticulare apare pericolul separarii.

Instalatiile de granulare cu taierea materialului in stare fluid-vascoasa si racirea granulelor cu aer se folosesc aproape in exclusivitate in cadrul SMP1 ce au la baza PVC (fig. 1.57). in acest caz, SMP1 plastifiat in extruderul 1 si filtrat prin dispozitivul 2, este obligat sa treaca printr-o filiera 3 in fata careia trec continuu niste cutite rotative. Numarul cutitelor si viteza acestora determina lungimea granulelor obtinute.



Fig. 1.57. Dispozitiv de granulare din banda: 1 – banda de MP1; 2 – cutite pentru taiere longitudinala; 3 – rotor cu cutite; 4 – granule.




Dupa taiere, granulele calde, inca in stare plastica, cad la partea inferioara a unui buncar de unde sunt preluate de un curent de aer si transportate la ciclonul 4. in timpul transportului are loc si o racire la suprafata a granulelor, definitivarea racirii acestora (pana la 90 - 40sC) avand loc in dispozitivul 5. granulele obtinute cu ajutorul instalatiilor de acest tip sunt uniforme, nu au muchii ascutite, au o curgere buna si nu prezinta pericol de separare in cazul in care sunt amestecate cu material nou.

Cu aceste instalatii se pot granula si SMP1 pe baza de PVC sub forma de pulbere sau transformate in pulbere prin macinare fina. In aceste situatii este necesar ca instalatiile sa fie completate cu o serie de utilaje care sa asigure dozarea si amestecarea componentilor.

Extruderile folosite in cadrul instalatiilor de granulare a SMP1t pot fi de constructie obisnuita, cu unul sau cu doi melci. Daca se tine seama ca materialul cu care sunt alimentate aceste extrudere este neuniform, ca dimensiuni ale particulelor, se constata ca gelifierea si omogenizarea lui nu este o problema simpla. Pentru ca aceste operatii sa aiba loc, in conditii bune, este necesar ca extruderul sa asigure un gradient de forfecare mare, in conditiile in care temperatura materialului trebuie sa nu depaseasca o anumita limita, determinata de stabilitatea lui termica.

In cazul in care pentru plastifierea si omogenizarea SMP1t se folosesc extrudere cu un singur melc, acesta trebuie sa se aleaga dintre cele cu raport L/D mare (30 – 40), iar in unele cazuri chiar prevazute cu melci cu zone speciale de omogenizare.

Extruderelor cu un singur melc le sunt preferate cele cu doi melci care, prin constructie, asigura o buna omogenizare si gelifierea a materialului supus prelucrarii, fara o solicitare termica excesiva a acestora. Indiferent de tipul Extruderelor utilizate se recomanda ca acestea sa fie prevazute cu zona de degazare, asigurandu-se prin aceasta indepartarea urmelor de umiditate sau alte volatile ce ar putea influenta nefavorabil omogenitatea si forma granulelor.

In vederea granularii directe (fara aglomerare) a SMP1t sub forma de folii, fibre sau materiale cu structura celulara, prin a caror maruntire se obtine un material voluminos, greu de eliminat la utilajele de prelucrare, s-au construit agregate special destinate acestui scop. Partea deosebita a acestor instalatii este extruderul granulator. Acesta este astfel construit incat sa asigure preluarea uniforma si continua a materialului rezultat la maruntirea SMP1 mentionate.

Exista mai multe variante de extrudere care pot fi folosite pentru granularea materialelor voluminoase rezultate din maruntirea SMP1 sub forma de folii, fibre etc. Acestea se deosebesc intre ele prin caracteristicile lor constructive si prin accesoriile cu care sunt prevazute (fig. 1.58).

Prin construirea zonei de alimentare de forma conica (fig. 1.58b), sferica (fig. 1.58c) sau prin folosirea unui melc cu diametrul variabil (fig. 1.58d) se asigura preluarea de catre melc a unei cantitati mai mari de material care, dupa compactare face ca alimentarea caloralte zone ale extruderului sa fie continua, fapt care asigura si uniformitatea granulelor fabricate.

Inlocuirea palniei de alimentare a extruderului granulator cu un dispozitiv de compactare (fig. 1.58a), reprezinta o solutie mai avantajoasa constructiv si mult mai eficienta din punct de vedere al capacitati de prelucrare a utilajului.



Fig. 1.58. Solutii constructive pentru zona de alimentare a Extruderelor folosite la granularea SMP1 sub forma de folie, fibre, materiale cu structura celulara.



Dispozitivul de compactare este de forma conica si are ca parte activa un melc care ajunge aproape de melcul extruderului (fig. 1.59). Melcul de compactare poate sa fie cu un pas constant sau variabil, cu unul sau mai multe inceputuri.





Fig. 1.59. Dispozitiv de compactare a SMP1 voluminoase: 1 – carcasa; 2 – melc.


Materialul maruntit este supus de catre melcul dispozitivului de compactare la o presiune astfel reglata incat sa asigure cresterea densitatii, fara insa sa se produca topirea lui. Presiunea de compactare este specifica fiecarui tip de MP1 in parte.

Dupa compactare materialul este trecut in cilindrul extruderului, unde are loc aglomerarea, gelifierea si omogenizarea acestuia. Melcul extruderului obliga topitura de polimer sa treaca prin dispozitivul de filtrare si apoi prin capul de profilare. In functie de forma acestuia si de natura MP1 se poate recurge la granulare sau transformarea lui directa intr-un produs finit. In cazul in care se urmareste granularea SMP1, se poate folosii o instalatie a carie schema de principiu este prezentata in fig. 1.60.


Fig. 1.60. Schema de principiu a unei instalatii de granulare a SMP1 sub forma de folie: 1 – moara cu cutite; 2 – buncare (silozuri); 3 – dispozitiv de compactare; 4 – extruder cu doi melci; 5 – dispozitiv de filtrare; 6 – cap de profilare; 7 – baie de racire; 8 – dispozitiv de granulare.



Instalatii de acest tip pot fi folosite atat pentru granularea SMP1 sub forma de folie avand la baza PVC, cat si a PA (sub forma de fibre span de la prelucrari mecanice) sau a PP (folii, fibre). In cazul SMP1 avand la baza poliolefine, ultima parte a instalatiei se modifica, in sensul ca, se recurge la granularea din banda.

S-au pus la punct multe variante de instalatii de granulare directa, fara aglomerare, a SMP1 prin a caro maruntire rezulta un material voluminos care nu poate fi alimentat direct la utilajele de prelucrare. Cateva dintre acestea vor fi discutate in cele ce urmeaza.

Astfel, la Intreprinderea pentru ambalaje din materiale textile si plastice din Dresda (Germania) a fost pusa la punct o tehnologie care permite obtinerea de SMP1 avand la baza matase PA (formate in intreprinderile de tricotaje si confectii) a unor MP1 sub forma de granule (numit „Teplommid”), care sunt utilizate ulterior pentru obtinerea – prin injectie – a unei game largi de articole, cum sunt ornamentele si picioare pentru mobila, repere pentru masini de spalt, manere pentru usi etc. Procedeul s-a dovedit a fi foarte avantajos.

La Combinatul Chimic pentru fibre „Wilhem Pieck” (Germania) se obtine in mod asemanator, din SMP1 avand la baza matase PA – printr-un proces de topire, extrudere si granulare – un material granular cunoscut sub denumirea de „Schwarzamid”.

Firma Alpine AG (Germania) a elaborat un procedeu prin care se poate obtine, din SMP1 sub forma de folii, un valoros granulat PA. Dificultatile legate de higroscopicitatea materialului sunt depasite, gratie unei instalatii speciale de transport si de alimentare in care se realizeaza o preuscare a materialului supus prelucrarii.

Firma Kreyenborg &CO. (Germania) dispune de linii de granulare prin extrudere (fig. 1.61), care, ca si in cazul instalatiilor REZAKD ale firmei Leistrit (Germania), lucreaza in extrudere cu melci lungi (L/D = 30).




Fig. 1.61. Schema de principiu a instalatiei de granulare a firmei Kreyenborg:      1 – moara cu cutite; 2 – suflanta; 3 – dispozitiv de dirijare; 4 – buncare de omogenizare; 5 – dispozitiv de compactare; 6 – extruder; 7 – dispozitiv de filtrare; 8 – cap de extrudere; 9 – baie de racire; 10 – dispozitiv de granulare; 11 – buncar de omogenizare a granulelor; 12 – cantar.


Ambele tipuri de instalatii sunt prevazute cu dispozitive de filtrare a topiturii. O caracteristica constructiva a instalatiilor firmei Leistriz consta in existenta unui buncar de 0.9 m3 prevazut cu un melc. El serveste atat pentru omogenizarea SMP1 cat si pentru amestecarea acestora cu noi cantitati de aditivi. Instalatia are si un dispozitiv de compactare a SMP1.

In cazul instalatiei puse la punct de compania Glaucester Eengineering (Anglia) extruderul cu un singur melc este dispus vertical (Vertruder), iar melcul sau, deosebit de lung, ajunge pana la buncarul de alimentare asigurand preluarea continua a SMP1. instalatia si-a dovedit plurifunctionalitatea si este potrivita pentru granularea SMP1 avand la baza PE, PP, PS. Capaitatea de granulare atinge 300 kg·h-1.

Instalatia de la Sikoplast Maschinenbau GmbH (Germania) are la baza un extruder cu un singur melc incalzit cu ulei si zona de alimentare conica. Este prevazuta cu un dispozitiv de filtrare a topiturii, iar extruderul are zona de degazare. Poate asigura granularea unor SMP1 foarte diferite (folii, fibre sau materiale cu structura celulara) avand la baza PE, PP sau PA. Se livreaza in trei marimi, cu productivitati de 50 pana la 300 kg·h-1.

Japan Styrene Paper Co. a realizat instalatii de granulare care au la baza doua extrudere montate in paralel, in directii opuse. Materialul debitat de primul extruder este trimis la cel de-al doilea, dupa ce a trecut in prealabil printr-un dispozitiv special de degazare. Instalatiile de acest tip pot fi folosite pentru SMP1 sub forma de folie, avand la baza PE sau PS.

Exista si instalatii care asigura granularea SMP1 sub forma de folie, direct, fara maruntirea acestora. Granulele obtinute cu ajutorul unor asemenea instalatii sunt de lungimi diferite, fapt datorat alimentarii neuniforme a axtruderului, dar acest lucru un afecteaza prea mult procesul de reprelucrare a lor. Instalatii de acest tip fabrica Riwisa KG (Hagglingen, Elvetia) si au la baza un extruder cu doi melci, ca si firma Reifenhauser (Troisdorf, Germania), care foloseste extrudere cu un singur melc.

Din descrierea instalatiilor de granulare a SMP1 (maruntite sau nu, aglomerate sau nu) rezulta ca toate acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de filtrare care sa asigure retinerea eventualelor impuritati mecanice prezente in materialele recirculate si care ar putea influenta nefavorabil calitate produselor fabricate din acestea. Tocmai posibilitatea de a asigura filtrarea topiturii de polimer este factorul care justifica regranularea SMP1t.




Amestecarea cu material nou. Reintroducea in circuitul de fabricatie a SMP1 ridica, in cele mai multe cazuri, problema amestecarii acestora cu material nou. In acest scop, in schema instalatiilor de prelucrare-recirculare trebuie incluse sisteme speciale de dozare-amestecare a celor doua tipuri de materiale (SMP1t si material nou). Aceste pot fi amplasate fie intre agregatele folosite pentru maruntire, aglomerare sau granulare si palnia de alimantare a masinii de prelucrare, fie direct la acestea din urma. Alegerea locului de amplasare si a tipului de agregat de amestecare depinde de forma de prezentare (material maruntit, aglomerat, granule etc.) a SMP1 si proportia acestora, de precizia necesara dozarii si tipul instalatiei de recirculare.

In cazul instalatiilor cu agregate centrale de pregatire a SMP1t (maruntire, aglomerare, granulare) se recomanda folosirea unor agregate de dozare-amestecare amplasate intre acestea si palnia de alimentare a masinii de prelucrare. Un sistem asemanator este indicat si pentru instalatiile cu productie de serie mare, cum ar fi masinile de injectie cu debavurare automata, instalatiile pentru extrudarea foliilor si aglomerarea SMP1 rezultate, instalatiile de termoformare. Pentru amestecarea celor doua componente, in aceste cazuri se utilizeaza amestecatoare de tipul celor discutate in paragraful privind Aditivarea si numai in cazuri cu totul exceptionale se recurge la alte tipuri de agregate destinate acestui scop.

In ultimul timp, in special pentru recircularea directa la masinile de prelucrare, se utilizeaza din ce in ce mai mult unitatile de dozare-amestecare montate direct la palnia de alimentare a masinii de prelucrare. Pentru SMP1 sub forma de granule (material granular cu densitate la gramada de peste 250 kg· m-3 rezultat direct la maruntirea SMP1 cu pereti compacti, SMP1aglomerate sau regranulate) ce trebuie amestecate cu un material nou tot sub forma de granule, dozarea si amestecarea componentilor poate fi asigurata cu unul din sistemele prezentate in fig. 1.62.




Fig. 1.62. Sisteme de dozare-omogenizare folosite pentru MP1 sub forma de granule: 1 – buncare de material; 2 – cuve deschise; 3 – buncar compartimentat;  4 – supapa oscilanta; 5 – perete despartitor; 6 – sibar.



In schemele prezentate in fig. 1.62 se constata ca s-au pus la punct instalatii la care amestecarea celor doua tipuri de materiale se realizeaza direct in conducta de alimentare a masinii de prelucrare (fig. 1.62a). In acest caz, buncarele (cuvele) in care se gasesc depozitate cele doua tipuri de materiale sunt legate, prin intermeiul unui sistem de absorbtie, la o conducta comuna care asigura alimentarea directa a palniei masinii de prelucrare. Transportul materialului are loc sub actiunea vacuumului creat intr-un ciclon care poate fi folosit ca palnie de alimentare sau atasat acesteia. Reglarea debitelor de material se asigura cu ajutorul sistemelor de absorbtie care sunt prevazute cu dispozitive de modificare a debitului de aer ce actioneaza direct asupra materialului transportat. Acest sistem de amestecare prezinta ca principal avantaj simplitatea lui constructiva, iar ca dezavantaj imposibilitatea reglarii precise a raportului dintre materialul recirculat si cel nou.

Amestecarea celor doua tipuri de materiale prin depunerea lor in straturi succesive in palnia de alimentare a masinii de prelucrare (fig. 1.62b), evita partial dezavantajul sistemului precedent dar nu rezolva problema omogenizarii amestecului. Pentru realizarea straturilor succesive se foloseste o supapa distribuitoare, care preia alternativ material din cele doua linii de transport, timpul de functionare a acesteia putand fi astfel reglat incat sa asigure orice proportii ale componentilor. Folosirea unei supape oscilante permite depunerea de straturi alternative subtiri, ceea ce are ca efect o amestecare mai buna in canalul de alimentare a masinii de prelucrare.

La unele instalatii de prelucrare, materialul nou si cel recirculat se aduce in compartimente diferite ale palniei de alimentare a masinii de prelucrare (fig. 1.62c). Amestecarea componentilor are loc in canalul de alimentare, dozarea lor realizandu-se prin reglarea deschiderii unor saibare amplasate la partea inferioara a fiecarui compartiment.

Cu exceptia cazului in care amestecarea celor doua tipuri de material se face in conducta de alimentare, celelalte sisteme nu asigura o buna omogenizare a amestecului.

Pentru a realiza o mai buna omogenizare a celor doi componenti, palnia compartimentata nu se ataseaza direct la masina de prelucrare ci se monteaza deasupra palniei de alimentare a acesteia (fig. 1.63).





Fig. 1.63. Sistem de dozare – omogenizare cu palnie compartimentata atasata palniei de alimentare a masinii de prelucrare: 1 – palnia compartimentata;            2 – palnia de alimentare; 3 – dispozitiv de comanda.


In acest caz, cu ajutorul unui ventilator montat la partea superioara a palniei compartimentate se asigura vacuumul necesar incarcarii compartimentelor cu material nou, respectiv SMP1. in fiecare compartiment exista un sistem care permite incarcarea acestuia pana la un anumit nivel in functie de raportul dintre materialul nou si cel recirculat. La atingerea nivelului stabilit se opreste alimentarea cu material, iar in sens invers se sufla aer pentru curatirea filtrului. Conectarea celor doua compartimente la sistemul de vacuum se face cu ajutorul unei supape.

In palnia de alimentare a masinii de prelucrare se gaseste un palpator de nivel care comanda aspirarea materialelor in palnia compartimentata, precum si descarcarea acestora atunci cand nivelul amestecului in aceasta ajunge sub o anumita limita. Amestecarea materialului nou cu cel recirculat are loc prin descarcarea concomitenta a continutului celor doua compartimente ale palniei. Pentru cele mai multe cazuri aceasta amestecare este suficienta si asigura obtinerea cu bune proprietati fizico-mecanice.

Nici unul din sistemele descrise nu pot fi utilizate in cazurile in care SMP1 se prezinta sub forma de bucati (fulgi) rezultate la maruntirea foliilor sau a produselor cu structura celulara, iar materialul nou sub forma de granule. Aceasta se datoreste faptului ca, in amestecurile formate din particule de forme si densitatii diferite, apare tendinta de segregare a componentilor. Drept urmare, pentru situatiile de acest tip s-au pus la punct sisteme speciale de dozare-amestecare, cateva dintre acestea fiind prezentate in cele ce urmeaza.

Un prim sistem de acest tip asigura amestecarea materialului nou cu SMP1, partial in conducta de transport si partial, direct in cilindrul extruderului folosit pentru formarea amestecului (fig. 1.64).



Fig. 1.64. Sistem de dozare-amestecare a SMP1 sub forma de fulgi cu granule de material nou: 1 – moara de maruntire; 2, 6 – buncare pentru material nou;            3 – suflanta; 4 – cilindrul extruderului; 5 – melcul extruderului; 7 – buncar pentru amestec de SMP1 si material nou.


Conform acestui procedeu, SMP1t sub forma de folie sunt mai intai maruntite intr-o moara adecvata iar fulgii rezultati sunt preluati de un ventilator si transportati la palnia de alimentare a extruderului de formare. Pe conducta de legatura dintre moara si ventilator se gaseste un prim buncar de alimentare a instalatiei cu granule de material nou, astfel incat in buncarul principal al extruderului ajunge un amestec al celor doua materiale. Raportul componentilor pentru aceasta faza de amestecare este de 3.5 – 4.5 p SMP1 la 1p material nou. Din buncarul principal al extruderului, amestecul, sub o usoara suprapresiune asigurata de aerul de transport, este trecut in cilindrul extruderului. De aici el este preluat de catre melc si transportat catre capul de profilare.

Dupa o usoara compactare a amestecului, in cilindrul extruderului este adus si restul de material nou (pentru a asigura un raport material nou/SMP1t de 6/4), folosind in acest scop o palnie auxiliara de alimentare. Tubul de legatura dintre aceasta si cilindrul extruderului este astfel orientat incat melcul acestuia sa asigure preluarea uniforma si continua a granulelor de material nou. Raportul dintre cantitatea de amestec preluata din palnia principala a utilajului si cea preluata din palnia cu material nou se regleaza prin forma si suprafata sectiunii transversale a deschiderilor care fac legatura dintre acestea si cilindrul extruderului.

Amestecul astfel realizat este plastifiat si omogenizat de catre organele active ale extruderului si apoi obligat sa treaca prin capul de profilare atasat acestuia, cu ajutorul caruia este transformat in folie.

Un principiu intrucatva asemanator se intalneste si la sistemul de dozare-amestecare prezentat in fig. 1.65.


Fig. 1.65. Sistem de dozare-amestecare a SMP1 sub forma de fulgi cu granule de material nou: 1- buncar pentru SMP1; 2 – transportor cu melc; 3 – buncar pentru material nou; 4 – conducta de legatura; 5 – sibar; 6 – ansamblul cilindru-melc al extruderului de formare.



Daca la sistemul precedent amestecarea SMP1t sub forma de fulgi cu o parte din materialul nou se realizeaza intr-o linie de transport pneumatic, la aceasta din urma se foloseste in acelasi scop un transportor cu melc, avand volumul spirei variabil. Materialul nou este adus in transportor printr-o conducta care face legatura dintre aceasta si palnia principala a extruderului. Transportorul cu melc, preia mai intai SMP1t dintr-o palnie de alimentare special destinata acestui material, apoi o parte din granule de material nou prin intermediul conductei de legatura si apoi ultima portiune de material nou care vine din palnia principala a extruderului. Proportia dintre materialul nou si cel recirculat se asigura prin dimensionarea corespunzatoare a orificiilor de trecere dintre palnia cu SMP1t si conducta de legatura catre transportor, prin calcularea corespunzatoare a volumului diferitelor tronsoane ale transportorului si cu ajutorul unui sibar care regleaza deschiderea fantei de legatura dintre palnia cu material nou si transportorul cu melc. Amestecul obtinut cade in cilindrul extruderului de formare si isi urmeaza apoi drumul obisnuit.

Sistemul, recomandat in special pentru recircularea SMP1t sub forma de folie din PE, prezinta avantajul ca asigura dozarea destul de precisa si omogenizare buna a celor doua tipuri de materiale, evita segregarea in componente a amestecului si infundarea cu fulgi de folie a diferitelor parti componente ale instalatiei de prelucrare.

O buna dozare si amestecare a SMP1t sub forma de fulgi formati la maruntirea foliilor etirate din PP cu granule din material nou se asigura si cu ajutorul dispozitivului din fig. 1.66. cele doua buncare continand granule de material nou si SMP1t sub forma de fulgi sunt legate intre ele prin doua transportoare cu melc. Unul din transportoare preia, printr-o deschidere adecvata, granule de material nou pe care le transfera in buncarul cu SMP1t.




Fig. 1.66. Sistem e dozare-amestecare a SMP1 sub forma de fulgi cu granule de material nou: 1 – buncar cu material nou; 2 - buncar pentru SMP1; 3, 4, 5 – transportoare cu melc; 6 – ansamblul cilindru-melc al extruderului de formare.



Aici are loc o amestecare a granulelor cu fulgii de SMP1t, iar amestecul obtinut este preluat si condus de cel de al doilea transportor cu melc catre buncarul cu granule de material nou. Acest al doilea transportor cu melc descarca amestecul intr-un transportor de acelasi tip, asezat vertical pe axa buncarului. Transportorul transfera amestecul in cilindrul extruderului de formare. Prin acest sistem se aduce la extruder numai o parte din materialul nou necesar acestuia, restul de material nou se aduce prin cadere libera direct din buncarul de granule. Proportia dintre materialul nou si cel recirculat se regleaza prin proiectarea corespunzatoare a transportoarelor cu melc si corelarea vitezei melcilor acestora cu cea a melcului extruderului de formare.

La unele instalatii de prelucrare cu recircularea SMP1t, operatiile de Aditivare si amestecare cu material nou se realizeaza intr-un singur agregat. Acestea sunt mult mai complicate din punct de vedere constructiv, ele trebuind sa asigure dozarea concomitenta a celor doua tipuri de MP1 si a aditivilor, precum si o cat mai buna amestecare a lor. Datorita acestui fapt, astfel de agregate sunt mai putin folosite cu toate ca ele prezinta mari avantaje (reducerea costului investitei, economie de spatiu etc.).



Transportul materialelor plastice secundare. Partile componente ale instalatiilor de prelucrare si recircularea a SMP1t sunt legate intre ele prin sisteme de transport. Acestea asigura atat transportul SMP1t la unitatea de maruntire (macinare fina, aglomerare, granulare) cat si transportul materialului granular la masinile de prelucrare. Transportul diferitelor tipuri de materiale in cadrul instaltiilor de prelucrare a MP1 cu recircularea a SMP1t se poate face cu mijloace mecanice, instalatii pneumatice sau in sistem combinat.

Ca mijloace mecanice de transport se mentioneaza containerele (in general pentru transportul SMP1t nemaruntite), benzile transportoare, transportoarele cu melc etc.

Instalatiile pneumatice de transport sunt preferate mijloacelor mecanice, in special, datorita posibilitatilor mai largi pe care le ofera.

In cazul sistemului combinat de transport se folosesc, in general, transportoare mecanice pentru deplasarea SMP1t de la masina de prelucrare catre moara de maruntire si instalatii pneumatice pentru transportul materialului maruntit (aglomerat) la granulare si de aici la amestecare sau direct la masina de prelucrare.

Dintre sistemele de transport enuntate, instaltiile pneumatice prezinta cele mai mari avantaje si anume:

asigura folosirea imediata a SMP1t in procesul de productie;

evita contaminarea SMP1t;

permit completa automatizare a procesului tehnologic, asigurand prin aceasta o reducere considerabila a necesarului de manopera.

Instalatiile pneumatice de transport pot functiona prin refulare sau prin aspiratie. Transportorul pneumatic prin refulare se recomanda in special in cazurile in care agregatele de maruntire sunt montate langa masinile de prelucrare. Pentru introducerea materialului in linia de transport se folosesc tuburi de tip Venturi si, mai rar, roti celulare; separarea SMP1t de aerul de transport realizandu-se cu ajutorul unor cicloane montate deasupra palniei de alimentare a masinii de prelucrare sau a filtrelor conice montate in interiorul acestora (fig 1. 67).


Fig. 1.67. Schema de principiu a unei instalatii de recirculare a SMP1t cu transport pneumatic prin refulare: 1 – masina de pelucrare; 2 – palnie de alimentare; 3 – filtru conic; 4 – moara cu cutite; 5 – tub Venturi.


Instalatia prezentata in fig. 1.67 asigura un transport simplu a materialului maruntit pana la palnia de alimentare a masinii de prelucrare. Linia de transport este cuplata direct la moara de maruntire din care evacuarea materialului granular se poate face periodic sau continuu. Materialul nou, in cazul in care prelucrarea se face in amestec, este adus la palnia de alimentare manual sau printr-un sistem mecanic de transport. Sistemul nu asigura o buna omogenizare a materialului nou cu cel maruntit.

Daca se pune problema amestecarii SMP1 cu cantitati determinate de aditivi, instalatia de transport se complica (fig. 1.68). amestecarea SMP1 cu aditivi se realizeaza intr-un agregat special de amestecare, iar amestecarea SMP1t se face cu ajutorul debitului de aer introdus in tuburile Venturi.


Fig. 1.68. Schema de principiu a unei instalatii de recirculare a SMP1t cu transport pneumatic prin refulare, agregat de Aditivare si amestecarea materialului nou cu SMP1t in conducta de transport: 1 – masina de prelucrare;    2 – filtru conic; 3 – moara cu cutite; 4 – tuburi Venturi; 5 – buncar pentru material nou; 6 – agregat de Aditivare.






Desi la un pret de cost initial mare, instalatiile de transport prin aspiratie constituie in prezent cele mai economice si eficiente sisteme de transport. Principiul care sta la baza acestora consta in crearea de vacuum intr-un ciclon amplasat deasupra palniei de alimentare a masinii de prelucrare (morii de maruntire, agregatului de aglomerare) sau in locul acesteia, cu ajutorul caruia se absoarbe materialul aflat in linia de transport, asigurand deplasarea acestuia.


Fig. 1.69. Schema de principiu a unei instalatii de recirculare cu transport pneumatic prin aspiratie avand sursa de vacuum montata direct pe ciclon:           1 – masina de prelucrare; 2 – palnie de alimentare; 3 – ciclon; 4 – sursa de vacuum; 5 – buncar pentru material nou; 6 – moara cu cutite.


Un capat al liniei de transport este legat la ciclon, iar celalalt se pune in legatura

cu sursa de material. Sursa de vacuum necesara transportului poate fi montata direct la ciclonul de separare sau separat de acesta (fig. 1.70).


Fig. 1.70. Schema de principiu a unei instalatii de recirculare cu transport pneumatic prin aspiratie avand sursa de vacuum montata separat: 1 – masina de prelucrare; 2 – palnia de alimentare; 3 – ciclon; 4 – sursa de vacuum; 5 – moara cu cutite; 6 – buncar pentru material nou.



Sistemul cu sursa de vacuum montata direct deasupra ciclonului, proiectat in general pentru transportul pe distante scurte, asigura alimentarea materialului numai la o singura masina de prelucrare. Montarea unei surse de vacuum separat de ciclon permite transportul materialului la mai multe masini de prelucrare. Sistemul poate fi folosit si in scopul asigurarii transportului atat pe distante scurte cat si lungi si permite utilizarea unei instalatii centrale de vacuum.

In ambele cazuri amestecarea celor doua tipuri de material (material nou si SMP1t) se poate face inainte ca acesta sa ajunga la ciclonul de separare (intr-un agregat special sau direct in conducta de transport), in interiorul acestuia. Daca este cazul, ambele sisteme permit montarea unor agregate de uscare, fie intre ciclon si palnia de alimentare a masinii de prelucrare, fie chiar in locul acesteia.

Unii autori indica un al treilea sistem de transport pneumatic folosind suflantele (de fapt un transport pneumatic prin refulare). In acest caz, la morile de maruntire a SMP1t se ataseaza o suflanta care asigura preluarea materialului granular si refularea acestuia intr-o conducta de transport. La celalalt capat al liniei de transport este montat un ciclon care permite separarea materialului maruntit de aer. Materialul cade intr-un buncar de depozitare (sau direct in palnia de alimentare a masinii de prelucrare) in timp ce aerul este refulat in atmosfera.

S-a mentionat deja ca nu toate operatiile prevazute in schema generala de recirculare a SMP1t sunt necesare in cazul tuturor instalatiilor. Includerea in schemele instalatiilor de recirculare a uneia sau alteia dintre aceste operatii depinde de tehnologia de prelucrare, natura MP1, tipul SMP1t, tipul produsului fabricat etc. (tabelul 1.12).

Problema care se pune este ca alegerea operatiilor de pregatire sa se faca, in asa fel, incat costul investitiei si cheltuielilor de exploatare sa fie minime, in conditiile in care calitatea produselor fabricate sa fie cat mai buna.
















Tabelul 1 12. Operatiile de prelucrare din diferite scheme de reciclare a SMP1t.


Operatia


Modul de prelucrare

M

A

AG

PO

DU

F

G

1. Regranularea

Deseuri de folie din:

poliolefine, polistiren;

policlorura de vinil plastifiata si neplastifiata;

poliamide, poliesteri etc.

Deseuri masive de tevi, profile placi etc. din:

poliolefine, polistiren;

policlorura de vinil plastifiata si neplastifiata.












x

















x





















x




x






x


x


2. Extruderea de produse finite ca:

tevi din poliolefine, policlorura de vinil;

bare din poliolefine, policlorura de vinil;

tevi cu structura celulara;

monofilamente din polipropilena, policlorura de vinil etc.;

folii suflate.












x



x










x

x






x



























M – maruntire; A – amestecare; AG – aglomerare; PO – plastifiere, omogenizare; DU – degazare, uscare; F – filtrare; G – granulare; ○ – poate avea avantaje; ▲- are avantaje; x – are avantaje mari; ● – de neinlocuit.



Daca se analizeaza variatia cheltuielilor specifice in functie de capacitatea de prelucrare a instalatiei (fig. 1.71) se constata ca nu intotdeauna acestea sunt minime atunci cand instalatiile sunt mai simple din punct de vedere constructiv

Fig. 1.71. date comparative privind variatia cheltuielilor specifice de pregatire a SMP1t sub forma de folie din PE – LD in functie de capacitatea de prelucrare a instalatiei: 1 – granularea cu un extruder cu un singur melc fara maruntire;           2 – granularea cu un extruder cu un singur melc fara maruntire; 3 – granularea cu un extruder cu un singur melc SMP1t maruntite si aglomerate; 4 – granularea cu un extruder cu doi melci a SMP1t maruntite si aglomerate; 5 – aglomerarea fara maruntire; 6 – maruntire si aglomerare; 7 – granularea cu un extruder cu un singur melc a SMP1t maruntit; 8 – fabricarea directa a foliilor folosind un extruder cu un singur melc; 9 – maruntire.



Produsele acceptabile din punct de vedere calitativ se obtin, aproape fara exceptie, in cazul in care SMP1t recirculate se regranuleaza si atunci cand instalatia de prelucrare este atent supravegheata.

Desi pregatirea SMP1 pana la faza de granule implica cele mai mari cheltuieli, prin acestea se evita toate necazurile care apar curent in instalatiile de recirculare, precum si cheltuielile suplimentare inerente cazurilor in care reprelucrarea SMP1t se face sub forma de material maruntit sau aglomerat.









ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor
Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani