Megalopolisul Boswash referat









- BUCURESTI 2002-

Megalopolisul Boswash (Boston – Washington)


Primul magalopolis al lumii, cristalizat dupa cel de–al doilea razboi mondial, Boswash–ul, ramane cel mai tipic, reprezentand, in acelasi timp, cea mai puternica concentrare mondiala de bunuri materiale si umane.



Beneficiind de tarmuri propice amenajarilor portuare, cat si de pozitia geografica foarte avantajoasa atat pentru patrunderea in interiorul continentului, cat si pentru intensificarea legaturilor economice cu Europa, orasele din zona litorala s-au dezvoltat vertiginos, mai ales in a doua jumatate a secolului trecut si prima jumatate a secolului XX. Cresterea rapida a populatiei pe baza imigrarilor masive, conjugata cu posibilitati reduse de dezvoltare a asezarilor spre interior (datorita Muntilor Apalasi) a determinat o extindere a suprafetelor urbane in campia litorala si respectiv o contopire a oraselor, formand un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Lungimea totala a megalopolisului este de aproape de 1000 km. avand o latime ce oscileaza intre 40 si 150 km. Cu o suprafata de circa 140.000 km2, Boswash-ul depaseste jumatate din suprafata Romaniei si reprezinta cca. 2% din suprafata S.U.A. Populatia intregului areal urbanizat depaseste 40 mil. locuitori, remarcandu-se totusi zone cu densitati foarte ridicate in alternanta cu altele mai scazute.

In dezvoltarea retelei de asezari a viitorului megalopolis se disting cateva perioade caracteristice:

Prima perioada, desfasurata pana in anul 1720, releva o limitare stricta a asezarilor la litoral. Orientarea predominanta a acestora a fost deci catre mare, dezvoltandu-se o serie de porturi ca: Boston, Philadelphia, Nantucket, Newport, New London si New Haven. Cel mai important oras al coloniilor a fost, in aceasta perioada, Boston.

A doua perioada (pana in anul 1783) se caracterizeaza printr-o intensificare a numarului de imigranti, care ocupa spatiul din Great Valley, valea fluviului Hudson si coridorul Mohawk. Boston-ul imparte acum rolul de conducator al coloniilor cu orasul Philadelphia.

In perioada 1783-1815 continua expansiunea comertului maritim si dezvoltarea asezarilor spre interior. Se dezvolta orasul Baltimore ca port si se intemeiaza orasul Washington. New York preia suprematia in competitia cu orasele Philadelphia si Boston.

Dupa anul 1815, pana in preajma anilor 1860, continua dezvoltarea centrelor secundare. Aceasta este si era constructiei canalelor (Syracuse, Binghamton) si a cailor ferate (Harrisburg, Altoona) ceea ce asigura legaturi facile intre interiorul continentului nord-american si litoralul atlantic.

In perioada 1860-1940 se accelereaza dezvoltarea asezarilor urbane, alaturi de activitatea portuara un rol tot mai crescand revenind activitatilor industriale. Modificari substantiale au loc in peisajul urban, prin aparitia constructiilor uriase structurarea originala a spatiului, dezvoltarea retelei de comunicatii intraurbane.

Perioada de dupa 1940, considerata ca era urbanizarii, se distinge, in general, prin puternice miscari de populatie in regiunile metropolitane. Zonele suburbane si orasele –satelit din jurul marilor orase cunosc o dezvoltare foarte accentuata, prin stabilirea populatiei imigrante si prin stabilirea in ariile periferice a populatiei din zonele centrale ale oraselor.

Sub raport demografic remarcam existenta in cadrul megalopolisului a cinci orase bimilionare, intre care se dezvolta alte 21 de orase cu o populatie mai mare de 100.000 locuitori si care realizeaza treceri neobservabile intre centrele primare.

Activitatile industriale ocupa in ansamblu megalopolisului un rol important, plasandu-l pe locul I in S.U.A. si pe locul II in lume, dupa megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile usoare: confectiilor, pielariei si incaltamintei, textila si tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste si de carne etc. Industria grea este reprezentata de ramurile: siderurgie, electrotehnica si electronica, material rulant si rutier, masini unelte si chimie.

Necesitatile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston, New York, Philadelphia si centrale atomoelectrice: Indian Point si New Haven.

Boswash-ul este conectat la un intreg sistem de conducte de gaze (,,Transco” si ,,Big Inch”) si petrol (din zona Golfului Mexic), prin care i se asigura necesarul energetic si de materii prime pentru industria petrochimica.

Agricultura acestei mari concentrari urbane este specializata pentru piata, in campiile de coasta, obtinandu-se produse perisabile destinate direct consumului. Desi conditiile pedoclimatice sunt in general putin favorabile (soluri nisipoase, frecventa huricanelor tropicale si a furtunilor de coasta), apropierea pietei asigura o rentabilitate sporita a investitiilor facute pentru fertilizare, irigare si protejare a culturilor.



Analiza de detaliu a agriculturii de piata, caracteristica marii concentrari urbane, releva specializarea fermelor in patru activitati: horticultura, cresterea pasarilor, cresterea vacilor de lapte si legumicultura.      Aproape toate orasele mari ale megalopolisului nord-est american sunt imense complexe industriale de origine portuara. Aceasta activitate de transport maritim cunoaste intensificari deosebite, existand 7 porturi cu un trafic de peste 20 mil. tone (New York-peste 300 mil. tone, Philadelphia-60 mil. tone, Baltimore-50 mil. tone, Boston-30 mil. tone).

Megalopolisul din nord-estul S.U.A. poate fi impartit in 4 sectoare: sudul Noii Anglii, New York, valea Delaware si conurbatia Baltimore-Washington.

In sudul Noii Anglii, rolul cel mai important revine arealului urbanizat al Bostonului, axa continuandu-se spre vest prin racordarea oraselor Worcester si Springfield, a celor de pe valea Connecticut (prin Hartford), New Haven si Bridgeport pana la limita cu arealul metropolitan al New York-ului.

Arealul marelui Boston insumeaza o populatie de peste 3,55 mil. locuitori concentrata intr-o zona centrala, dar si intr-o serie de orase satelit dispuse sub forma de semicercuri in jurul orasului propriu- zis. Primul, in imediata apropiere a Bostonului include orase industriale: Cambridge, Sommerville si Watertown, al doilea orasele: Lynn, Salem, Waltham si Quinsy, al treilea: Haverhill, Lawrence, Lowl, iar al patrulea semicerc este alcatuit din: Fitenburg, Worchester, Woonsocket si Providence.

Legaturile dintre aceste orase si centru se fac printr-o retea radiara de cai ferate si sosele ce pornesc din orasul propriu-zis.

Arealul metropolitan al orasului New York este unul dintre cele mai complexe din S.U.A., avand o populatie ce depaseste 16,6 mil. locuitori (la nivelul anului 1983), din care circa 7,9 mil. revin orasului propriu-zis dezvoltarea orasului New York s-a datorat in special avantajelor naturale ale plasarii portului, pozitiei favorabile in raport cu caile maritime si hinterland -ului sau continental. Arealul orasului New York corespunde cu o zona puternic remaniata de glaciatia cuaternara, fluviul Hudson insusi fiind un mare canion glacial pe 240 km. pana in portul Troy. Orasul New York este cel mai important centru industrial al S.U.A. posedand circa 1/8 din totalul marilor intreprinderi ale tarii. In ceea ce priveste repartitia populatiei in arealul metropolitan se constata ca circa o jumatate apartine orasului New York cu cele 5 cartiere ale sale: (Brooklyn-2,6 mil. locuitori, Queens-2,0 mil. locuitori, Bronx si Manhattan-cate 1,5mil. locuitori si Richmond-0,3 mil. locuitori), restul revenind oraselor satelit. Densitatea cea mai mare se constata in Manhattan (depasind 30.000 loc/km2), cartier spre care se deplaseaza zilnic circa 3 mil. persoane din celelalte zone ale orasului.

Orasul New York este cel mai important centru al lumii contemporane prin intensitatea legaturilor comerciale, financiare, bancare si diplomatice.

Valea Delaware formeaza o subunitate in cadrul Boswash-ului , intinzandu-se de la sud de Trenton pana la sud de Philadelphia si Washington. Orasul Philadelphia impreuna cu suburbiile, insumeaza circa 5,6 mil. locuitori, fiind a patra concentrare urbana din S.U.A. si este asezat la confluenta raurilor Delaware si Schwykill. La nord si vest Pfiladelphia este inconjurat de orase mici: Easton, Bethlehem, Allentown, Lancaster.

Conurbatia Baltimore – Washington, reprezinta partea cea mai sudica a megalopolisului nord-est american, cu o populatie de peste 6 mil locuitori. Teritoriul conurbatiei apartine statelor Mariland si Virginia si Distictului Columbia, guvernat de comitetul Congresului. Nucleele de baza ale concentrarii urbane sunt orasele Baltimore si Washington. Orasul Baltimore este localizat la capatul navigatiei de pe raul Patapsco, la circa 18 km de golful Chesapeake, dispunand de conditii propice dezvoltarii activitatii portuare. Populatia orasului la nivelul anului 1983 depasea 2,1 mil locuitori, din care 20% o reprezenta populatia de culoare. Baltimore este un centru care s-a dezvoltat exclusiv pe produse importate.





Orasul Washington este localizat pe raul Potomac, inainte de varsarea acestuia in estuarul Chesapeake in zona de contact intre muntii Apalasi, care se intind la vest si nord-vest, si zona de campie nisipoasa din est si sud-est. Washington a devenit capitala SUA in anul 1800, cunoscand o dezvoltare continua pana in preajma anilor 1950, cand populatia sa a inceput sa scada numeric. Din cei peste 3 milioane locuitori, cat are cu suburbiile sale, circa 54% reprezinta populatia de culoare, Washington-ul fiind singurul oras mare al SUA in care populatia de culoare este majoritara.

Din punct de vedere industrial, orasul Washinghton este slab dezvoltat, industria sa reprezentand numai 10% din productia realizata in orasul Baltimore. Sunt remarcate doar industriile usoara si alimentara. Washington reprezinta un centru pentru turism si conventii, pentru educatie si arta, important centru bancar, mai ales de cand a crescut rolul guvernului federal in economia nationala.

In oras exista 2 aeroporturi internationale cu un trafic anual de circa 15 milioane pasageri.

Sub aspectul banistic este evidenta ponderea foarte mare a spatiilor verzi (revenind in medie 53m2/locuitor), a cladirilor cu 10-11 etaje in partea centrala a orasului si a vilelor in zonelor limitrofe. In oras se situeaza Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Alba (resedinta presedintelui), sediile ministerelor si ale reprezentantelor sociale. Functia fundamentala a orasului ramane cea politico-administrativa.










BIBLIOGRAFIE


„Mari concentrari urbane ale lumii” – autori: George Erdeli, Ioan Ianos – editura:” Stiintifica si enciclopedica” – anul aparitiei 1983.

„Enciclopedia statelor lumii” – autori: Horia Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu – editura: „Merona” – anul aparitiei: 2001.

Microsoft Encarta ‘98




Intocmit:

Elev: Goran Razvan

Clasa a X-a R






Hinterland – teritoriu care graviteaza spre un centru economic.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani