Reteaua hidrografica si Relieful Masivului Hasmas Clima vegetarie fauna referat






Masivul Hasmas






Asezare si limite


In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnatata subdiviziune a Carpatilor Orientali, Masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostrii si, totodata, o zona de interes tehnic-alpin de prim ordin, constituita in principal din mari pereti ce formeaza cheile sus amintite.

Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin raul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.

La est, limita Hasmasului este mai lunga si se desfasoara tot pe cursuri de ape. Din valea Bistricioarei, catre S-E, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardii cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului .

Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavadi, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungta cu albia vaii Nascalat Patac pana la varsarea sa in Olt.

In sfarsit, la vest, vecinii Hasmasului sunt Muntii Giurgeului cu cele oua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de Muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoras, Belchia si Gheorghe Mic pana la saua Deselatului.


Relieful


Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi, si anume: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes-Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.

Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni: prima cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar cea dea doua, intre aceasta sa si limita sudica a masivului , Muntele Scadat.

Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie ale vailor Putna si Belchia; spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de ramificatii, care alcatuiesc in ansamblu partea sudica a cununii de munti din jurul statiunii Lacul Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul, intre paraul Sugau si paraul Lapos.

A doua portiune a Culmii Curmatura se inalta spre sud, intre valea de obarsie a Oltului la vest si paraul Bicajel la est. Ea se desfasoara incepand din pasul Pangarati, trecand spre sud prin varfurile Calul, Ciofronca, Teleacul Mare si culmineaza cu varful Haghimasul Mare(1792 m), punct culminant al masivului. Din acest varf culmea se continua in directia initiala spre varful Fratele, coborand in Stana Curmatura, sa adanca in cuprinsul careia se inalta si Piatra Singuratica, martor de eroziune , format dintr-un manunchi stancos de o deosebita frumusete sculpturala.

De-a lungul celei de a doua portiuni a Culmii Curmatura, mai precis din saua Secu-Ciofronca, se desprind spre N-E si nord o serie de ramificatii, dintre care cea mai importanta, din punct de vedere turistic, este Culmea Haghimasul Negru-Ucigasul, puternica zona calcaroasa, delimitata la est de paraul Bicajel, iar la vest de Paraul Oii si raul Bicaz.

Spre deosebire de Culmea Curmatura, a carei linie de cumpana, exceptand usoara denivelare a seii Pangaratilor, se desfasoara neintrerupt de la nord la sud, Culmea Tulghes-Valea Rece este fragmentata adanc in zona centrala de spintecatura Cheilor Bicazului

Portiunea nordica a culmii Tulghes-Valea Rece, de forma unui arc ce se inconvoaie spre S-E, este delimitata la N-E de paraile Pintic, Bistra si Capra, care o despart de Masivul Ceahlau, iar la S-V de paraul Sugau. Cele mai nordice culmi sunt Highesu, Chicera si Batca Rotunda. La sud de ei, dincolo de albia paraielor Balaj si Capra se inalta a doua grupa de munti din portiunea nordica a Culmii Tulges-Valea Rece. Dintre acestia Muntii Tosorocului adapostesc in cuprinsul lor Pestera Tosoroc sau Jheabul cu Gaura, situata la 9 km distanta. Pestera, putin vizitata, se afla la aproximativ 500 m departare de malul drept al vaii Capra; tot prin aceste locuri , dar pe malul opus, se deschide valea Borvizului, in preajma careia sunt numeroase izvoare minerale.


Reteaua hidrografica


In afara de apele mentionate la enuntarea limitelor masivului, merita cu prisosinta sa fie amintite aici Bicazul si Bicajelul impreuna cu afluentii lor; aceste doua rauri dand faima turistica Masivului Hasmas.





Bicazul, orientat SV-NE, strabate masivul de la un hotar la celalalt, impartindu-l in doua parti aproape egale ca suprafata. Principalele obiective turistice si amenajari(poteci, cabane) se insira in lungul vaii: Lacul Rosu, muntii Suhard, Ucigasul, Surduc, Cupac, Lapos si impunatoarele chei ale Bicazului. Dintre afluentii pe care ii primeste Bicazul pe stanga, insotiti fiind in cea mai mare parte de trasee turistice, citam: Cupasul, Laposul, si Sugaul.

Pe dreapta, dintre afluentii mai importanti ai Bicazului mentionam paraiele Bicajel si Damuc.

Bicajelul, afluent pe dreapta al Bicazului, izvoraste din sud, de sub varful Iavardi, curge spre nord “spintecand” jumatatea sudica a Hasmasului si se varsa in Bicaz in zona cunoscuta sub numele de “Gatul Iadului”. Pe acest traseu Bicajelul strabate o regiune pitoreasca, punctata de trei randuri de chei, tot greu accesibile. Intre acestea mentionam Cheile Duruitoarei si Cheile Bicajelului, ambele de o neintrecuta salbaticie. Dealtfel in aceasta parte se afla un impresionant numar de fenomene carstice inca putin cunoscute.

Pe versantul vestic al Hasmasului curg paraie de mai putin importanta, care si-au dirijat cursul catre cele doua bazine, formate de Olt si Trotus.


Clima


Zona Masivului Hasmas corespunde tipului de climat temperat, boreal, de natura montana carpatica, cu diverse caracteristici in functie de altitudine , expozitia versantilor, orientare etc.

Pozitia masivului fata de larga arie depresionara dinspre vest (depresiunile Ciucului si Giurgeului), adapostul oferit de masivul Taracu si Ceahlau din N-E si energia reliefului determina o circulatie activa a brizelor, care produc cunoscute inversiuni termice si fac sa se inregistreze temperaturi si fenomene cu totul diferite, influentate de zonele catre care sunt orientati versantii. Astfel, inversiunile termice produse pe versantul vestic fac sa se inregistreze temperaturi mai scazute,-25…-35 grade C in lunile februarie si martie. Aceste acumulari de aer rece care se risipesc odata cu rasaritul soarelui, cand briza de vale pune in miscare masele de aer, dirijandu-le catre creste. Temperatura medie anuala variaza intre 8 si 9,5 grade Celsius climatul fiind caracterizat prin ierni aspre si racoroase. Primele ingheturi se produc la sfarsitul lui septembrie,iar ultimele se produc pana catre sfarsitul lunii mai. Ploile sunt frecvente primavara si toamna, insa in general sunt de scurta durata.


Vegetatia


Vegetatia Muntilor Hasmas este variata si se etaleaza in inaltime, in functie de conditiile impuse de clima, relief, soluri etc. Distingem astfel etajul padurilor si etajul pajistilor. Zona impadurita a Hasmasului este dominata de rasinoase, predominant fiind molidul, mai rar fagul, teiul, bradul alb, larita-zada, pin. Pe alocuri se intalnesc specii de mesteacan pitic, si tisa(arbore ocrotit), scorusul de munte, jneapan, ienuparul, si altele. Intalnim, de asemenea, vegetatie ierboasa de pasune si fanete montane secundare, instalate in locul padurilor de molid, in care predomina paisul, tepusoaica.

Dintre fructele de padure citam fragii, zmeura, murele, afinul, merisorul, coacaza. Pasunile sunt acoperite de un covor floral multicolor, din care nu lipsesc specii ierboase ca: spanzul, mierea ursului, vioreaua, crinul de padure, anemona, galbinele de munte, horsti, macrisul iepurelui, rogozul, nu ma uita, gentianele, ferigi etc.

Primavara pasunile sunt smaltuite de covoare de ghiocel, branduse de primavara, tulichin, iar la inceputul verii apar campanulele, ca si o larga varietate de Hieracium.


Fauna


Fauna cunoaste aici o bagatie deosebita in specii de vanat mare: ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, lupul, vulpea, mistretul, precum si vanat mic: pisica salbatica, veverita. Se remarca numeroase specii de pasari: cocosul de munte, alunarul, uliul pasarar, mierla si multe altele, precum si diferite specii de rozatoare, din care iepurele este foarte raspandit. Pastravul se intalneste curent in apele limpezi. Dintre lepidoptere remarcam fluturele coada randunelei, fluturele Apollo, fluturele rosu, lamaita.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani