Festivalul International de Jazz, de Teatru, Festivalul de Arta Medievala, Targul de fete referat





Activitati si evenimente

Sporturi – posibilitati multiple pentru practicarea sporturilor de sezon :

Iarna – schi :Poiana Brasov

Vara – amatorii de drumetii si alpinism se pot aventura in frumoasele Chei ale Turzii ; stanci in dezordine , pesteri, fauna si flora deosebita dau maretie locului .De asemenea , Masivul Vladeasa si muntii Trascaului sunt spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar .

Vanatoare – sezonul se deschide : 11425ynd43fcj7n

15.05. –30.11 –cerbi

01.09 –30.11 – caprioare




15.09 – 31.12 – capra neagra

01.10 – 15.02 – porc mistret nc425y1143fccj

01.04 – 15.04 – cocos de munte

15.10 – 28.02 – fazani

15.03 – 15.05 – ursi

Pescuit –pe lacurile din apropierea oraselor si pe rauri .

Evenimente:

Brasov – Festivalul International de Jazz – anual .

Sibiu – Festivalul International de Teatru – in perioada 28 mai – 8 iunie a fiecarui an .

Sighisoara – Festivalul de Arta Medievala urmat de un mare carnaval – manifestari ce au loc in fiecare an pe parcursul a 3 zile .

Sighetul Marmatiei – Manifestarile folclorice din lunile aprilie , mai , august si decembrie .

“Targul de fete “ de la Muntele Gaina – se desfasoara in jurul datei de 20 iulie .

Transport

Aeroporturi

Internationale : Timisoara

Nationale : Arad , Baia Mare , Cluj , Satu Mare , Sibiu

Cai ferate si drumuri nationale

Locuri de cazare

Brasov : Hoteluri – Aro; Capitol

Poiana Brasov – Hoteluri – Ciucas , Alpin , Sport

Sibiu : Hoteluri – Continental , Imparatul Romanilor , Palace ;

Sighisoara : Hotel Rex ;

Timisoara : Hoteluri – Continental , Doria , International ;

Oradea : Hotel Dacia ;

Cluj : Hoteluri – Transilvania , Victoria , Napoca ;

Sighetul Marmatiei – Hotel Tisa .

In toate regiunile se poate practica turismul rural .

Timisoara o istorie arhitecturala

Cladirile cele mai vechi ale actualului centru istoric al Timisorii au fost construite la inceputul secolului al XVIII –lea , motiv pentru care Timisoara este cunoscuta ca un oras baroc , orasul insa este mult mai vechi dar , cu exceptia unei parti din castelul Huniade , nici structura urbana medievala , nici cladirile dinainte de 1716 nu mai pot fi vazute astazi .

Timisoara este situata pe o campie mlastinoasa unde doua rauri , Timis si Bega , inundau periodic teritoriul . Numele orasului provine de la raul Timis care avea o larga retea de mlastini si afluenti . Unii istorici presupun ca o fortareata romana numita Zenobara sau Zambara a existat in aceste locuri . Aceasta ar fi fost mai tarziu cucerita de goti si avari , ultimi dand numele de Bega unuia dintre rauri . Arheologii nu au gasit urmele acestei fortarete si se presupune ca a fost inghitita de mlastini . Totusi , in partea nordica a orasului , urme ale asa zisului “ sant de fortareata romana “ pot fi vazute , desi nu pot fi foarte corect datate .

Dupa retragerea avarilor , aici a aparut un sat roman . In 896 cneazul Glad , care se presupune ca a domnit in aceste locuri a acceptat suveranitatea ungara . In 1010 regiunea Timisorii a fost inclusa in Ungaria . Nu a mai fost gasita nici un document care sa dateze din perioada 1010 – 1204 , cand numele Timisorii a aparut pentru prima oara in documente ca oras , fiind numit “Castrum Timisensis “ .

In secolul al XIII- lea Timisoara , capitala districtului si posesoare a unui domeniu feudal , avea o structura bipolara : in primul rand fortareata care avea o forma cvadrilaterala cu o retea aproape rectangulara de strazi si o populatie destul de numeroasa pe o suprafata compacta si in al doilea rand satul care se dezvoltase in mod haotic la nord de fortareata .

Intre 13150 – 1323 dezvoltarea orasului a fost favorizata de faptul ca regele Corol Robert d` Anjou s-a stabilit impreuna cu curtea sa rezidenta acolo . Si-a construit un castel , reconstruit in secolul al XVI – lea de Huniade . Castelul a fost complet retransformat dupa asediul din 1849 . Cladirea a fost inca o data transformata in 1910 , folosindu-se stilul romantic . Acum este cea mai veche cladire a orasului , singura care a ramas din perioada medievala .

Dupa cucerirea Belgradului in 1521 Timisoara a fost fortificata rapid de arhitecti italieni . Se stie ca cel putin 3 tunuri de poarta au fost transformate in acel timp .

Cronicarul turc Mustafa Seldzade a numit Timisoara “ o fortareata de invidiat cea mai puternica si cea mai importanta din Transilvania …. Aceasta fortareata puternica este dorita de toti sultanii “.

Timisoara a rezistat asediului din 1551 , dar vara urmatoare turcii au cucerit Turnul de Apa , fortand astfel predarea fortaretii .

Acest lucru a dus la o schimbare a componentei etnice a orasului .

Musulmanii privilegiati au venit si pe langa mestesuguri si agricultura s-a dezvoltat foarte mult comertul . In a doua parte a secolului XVII – lea orasul a fost impartit in patru districte iar suburbiile in zece cartiere . Casele au fost construite din adobe si acoperite cu tigle de lemn . Stazile au fost pavate cu lemn . Apa potabila provenea din raul Bega (numit din greseala Timis ) care era de asemenea si locul unde erau aruncate gunoaiele . Orasul avea un caracter policentrat , din cauza conditiilor geografice (canale si mlastini ) precum si din necesitati de ordin militar , ca fiecare cartier sa fie fortificat .

Pozitia sa geografica a facut din Timisoara un punct strategic important la inceputul secolului al 18- lea , aceasta in special datorita expansiunii Imperiului austro – ungar . In 1716 , dupa asediului fortaretei de catre printul Eugen de Savoya , orasul a cazut sub dominatie austro – ungara . Garnizoana turceasca si civilii musulmani s-au retras in sudul Dunarii . Dupa pacea de la Passarotwitz (Pazarovac ) din 1718 intregul Banat si alte teritorii aflate anterior sub dominatie turceasca au devenit provincii austro – ungare . Dupa cucerirea Banatului austro – ungarii au inceput un amplu process de colonizare , folosind in special germani catolici din Wurtenberg , Schwaben , Nassau , etc . Clima neprimitoare a dus la o rata crescuta a mortalitatii , multi dintre imigranti murind de malarie la 2 –3 luni de la sosire . De aceea , pentru o vreme , cresterea populatiei a fost asigurata doar din procesul de imigrare . Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50 % din totalul populatiei . . Aceasta situatie reprezenta totusi o exceptie , de vreme ce restul regiunii , in ciuda colonizarii , era populat in majoritate de romani . Fiind buni mestesugari , germanii au dezvoltat indrustria si comertul . Datorita nevoii de a asigura conditii bune de viata populatiei colonizatoare autoritatile austro – ungare au inceput o reorganizare a tuturor satelor din Banat , cladind in acelasi timp altele noi . Ca rezultat , regiunea a devenit o retea organizata , ordonata si cu o structura compacta . Cele mai importante realizari teritoriale au tinut de domeniul hidrotehnicii : regularizarea debitelor raurilor si asanarea mlastinilor . Intre 1728 si 1732 cursul raului Bega a fost regularizat , creindu-se un canal navigabil intre Timisoara si cursul inferior . Astfel orasul a fost conectat , prin intermediul raului Tisa si al Dunarii , la reteaua fluviala central europeana , devenind apt sa se faca fata transporturilor massive inainte de aparitia caii ferate . In 1757 inginerul Maximilian Fremaut a proiectat sistemul construit in perioada 1759 –1761 . Pentru a face posibila aceasta realizare taranii localnici au trebuit sa lucreze echivalentul a 3 milioane zile de lucru . Efectul acestor eforturi a fost insa faptul ca din acele vremuri Timisoara a fost ferita de inundatiile raurilor sale . Principele Eugen de Savoya l-a numit pe contele Claude Fremaut de Mercy guvernatorul orasului . Pentru ca fortareata existenta nu mai corespundea noilor tehnologii de razboi , cateva variante posibile ale fortificatiilor de la Vauban (o fortareata – bastion cu forma poligonala ) au fost studiate si un nou sistem de aparare a fost realizat in perioada 1723 – 1765 . Suprafata orasului ce urma sa fie cuprinsa in interiorul zidurilor era de doua ori mai mare decat cea a orasului medieval . Fragmente mici din aceasta fortificatie pot fi inca vazute astazi in Timisoara .



Desi dupa decizia de a transforma complet orasul primele constructii realizate au fost cele cu caracter militar (fortificatii , garnizoane , etc. ), pana in anul 1725 un plan complet de reconstructie a orasului a fost adoptat . Reteaua stradala rectangulara preconizata , complet diferita de cea veche , a necesitat demolarea tuturor cladirilor existente . Aceste planuri , la care se adauga consideratii tinand de slaba calitate a cladirilor existente anterior , au dus la disparitia tuturor cladirilor vechi , cu exceptia castelului .

Reteaua rectangulara urbana era organizata in jurul a doua piete : cea militara sau Piata Paradei (astazi numita Piata Libertatii sau Piata Vechii Primarii ) si Piata Iezuitilor (Piata Sfantul Gheorghe ). Realizarea celor mai importante constructii a inceput in anul 1727 . Contele de Mercy a prezentat Consiliului de Razboi un “Regulament de constructie pentru orasul si fortareata Timisoara “ (datorita faptului ca se afla aproape de granita , Timisoara avea o mare importanta militara si de aceea toate activitatile de constructie au fost dependente de Consiliul de Razboi pana in 1755 ) . In 1733 o parte a orasului din interiorul zidurilor era deja reconstruita di caramizi , avand fatade continue de-a lungul strazilor si cladiri formand blocuri rectangulare . In nordul orasului , in partea in care acesta se extinsese , o noua piata a fost proiectata :Piata Unirii . Dupa mai multe proiecte pregatitoare , complexitatea ansamblului arhitectonic ce urma sa fie construit a sporit datorita mutarii Episcopiei Catolice de cenad de la Szeged la Timisoara . O noua catedrala si Palatul Episcopial , adaugate Palatului Guvernatorului , au imbogatit importanta noii piete . Acesta din urma a devenit cel mai mare palat al orasului , fiind primul care depasea dimensiunea unui ansamblu de doua blocuri . 

Trebuie notat faptul ca cea mai mare parte a proiectelor erau realizate la Timisoara si nu la Viena . Arhitectii erau adesea formati pe plan local . De exemplu , Caspar Dissel , unul din arhitectii Domului Baroc din Piata Unirii a venit in Timisoara in 1722 ca zidar si in 1731 a fost recunoscut ca inginer . Directoratul serviciului de Constructii , care avea drepturile de organizare a calificarii in acest domeniu , a fost creat in 1776 . Liderul sau a fost “un specialist in arhitectura si hidrotehnica “ cum s-a mentionat anterior , o trasatura caracteristica a Timisorii este ca orasul s-a dezvoltat in secolul al 18 – lea ca rezultat al unui effort constructive important , capatand o structura stradala aproape riguros rectangulara , orientata nord-sud si est-vest . Acesta era practice un nou oras , ale carui principii structurale le ignorau pe cele vechi , datand din perioada dominatiei otomane . O astfel de reconstructie de amploare a orasului a fost posibila numai dupa ce imbunatatirea sistemului de canalizare a fost incheiata . Noul oras a fost rezultatul unui plan urban arhitectonic realizat de profesionisti si riguros pus in practica .

Deci , cu 250 de ani in urma , in Timisoara existau planuri urbane arhitectonice structurate si coerente pe care s-a bazat o intreaga generatie de cladiri . Un lucru interesant de cercetat se refera la modul in care aceste planuri au putut fi puse in practica , avand in vedere ca e vorba de o arie locuita si cu o mare densitate de cladiri . Deja in anul 1776 exista un Birou de Arhitectura al Camerei de Administratie care superviza toate constructiile de noi cladiri , ca si restaurarea celor vechi . Autoritatile supravegheau ca alinierea si greutatea noilor cladiri sa fie in concordanta cu regulamentele , monitorizand de asemenea si destinatiile functionale si materialele utilizate la constructia acestora . Legalitatea unei cladiri putea fi suspendata nu numai in cazul in care vreunul din regulamente era incalcat , ci si in cazul in care termenul limita de finisare a cladirii nu era respectat . Pentru cladirile existente al caror amplasament nu se integra planului general al orasului , doar reparatiile si modificari ale structurii lemnoase sau adobe erau premise . Administratia indica de asemenea cladirile ce urmau sa fie demolate in anul urmator , iar asa – numitii “magistrati “ se ocupau cu asigurarea respectarii regulamentelor si executia la termen a demolarilor inca inainte de existenta Biroului de Arhitectura .



Ca urmare a razboiului din 1737 –1739 Banatul a devenit din nou o provincie de granita a Imperiului austro-ungar iar Timisoara a devenit unul din principalele “oras cetate “ ale Imperiului in est . Eforturile de a cladi fortificatii s-a intetit in aceasta perioada . Imensa documentatie tehnologica realizata in acei ani a fost in cea mai mare parte pastrata pana astazi . Raportul si proiectul elaborat in fiecare an include o redare exacta a situatiei existente in acel moment si a masurilor ce vor fi intreprinse in acest domeniu in anul urmator . Documente scrise si desene erau atasate planului pentru a justifica lucrarile realizate in anul precedent si lucrarile pentru care se cerea licenta in anul urmator . Palanca Mare (o vasta suburbia inconjurand , prin nord , de la est la vest , zidurile cetatii ) a ars in 1738 . Stadiul avansat al procesului de fortificare a dus la disparitia aproape completa a suburbiilor medievale Palanca Mare si Palanca Mica (situata la sud ). Acestea au disparut datorita imensei centuri de bastioane fortificate ce aveau o grosime medie de 585 m , intarita la exterior de o “esplanada”,un camp “non –edificanti” lat de 950 m . Fortificatiile si esplanada au impins noile districte din exterior la 1700-2000 m de centrul inconjurat de ziduri al cetatii . Aceasta inseamna ca nu numai orasul din interiorul zidurilor (initial numit cetate ), dar si districtele din exterior au fost demolate si complet reconstruite . In aceste circumstante , noi districte au fost planificate , acestea inregistrand apoi dezvoltare economica . O contradictie apare intre oras , cu rolul sau military si administrative ,si districtele dezvoltate pe baze economice .

Districtul central , Cetatea , continea cea mai mare parte a cladirilor administrative : cele doua “Magistraturi” , cel german si cel roman , reflectand existenta celor doua mari religii , catolica si ortodoxa ;scoli , spitalele civile si cele militare; cazarme,dioceze,hanuri,magazine. De aceea in spatial restans din interiorul cetatii, suprafata ocupata de institutii o depaseste pe cea a cladirilor rezidentiale.

In ciuda distributiei foarte precise a responsabilitatii administrative a “magistratilor” peste diferitele cartiere,diferitele nationalitati (germani si maghiari catolici,romani si sarbi ortodocsi si evrei ) au trait relativ amestecati in diferitele parti ale orasului . Deaceea, incepand cu anul 1750 , un consilier rascian ales ca “magistrat”german si viceversa . In incinta orasului intarit de ziduri , aflat sub jurisdictie germana , un cartier a fost atribuit magistratului rascian si o jumatate de cartier a fost atribuit comunitatii evreiesti.

In secolul al XIX-lea Timisoara a devenit un important centru industrial , datorita mai ales partii estice (cartierul Fabric ) , unde apa raului Bega era folosita in industrie . Mii de oameni lucrau in fabricile orasului .

In aceasta perioada, o influenta puternica asupra vietii orasului o au inovatiile tehnologice ale secolului:

1855- telegraful

1857- iluminatul public cu lampi cu gaz

1857- orasul este conectat la reteaua europeana de cai ferate

1869- tramvaie trase de cai

1870-1880- poduri de otel sunt construite in locul celor vechi de lemn

1881- telefonul

1884 , 12 noiembrie – Timisoara este primul oras European iluminat public electric

1895- o parte din strazi sunt acoperite cu asfalt

1899- tramvai electric

In aceste conditii economice , fortificatiile au devenit un impediment si a fost pastrat pana in 1960 , constructie din care astazi se mai pot vedea trei portiuni reduse . Desi amplasamentul lor avea o pozitie ideala in oras , din cauza dificultatilor intampinate la demolarea fundatiilor si deoarece santul de protectie era aproape umplut cu pamant si nisip , pe o importanta portiune a teritoriului se planteaza copaci si devine un fel de inel de parcuri in jurul centrului orasului . De atunci Timisoara a primit numele de “Orasul Parcurilor” sau “Orasul Florilor”.

Demolarea zidurilor a ridicat problema unui nou plan al orasului pentru a face posibila legatura dintre cartierele exterioare si cetate . Pricipalul element in jurul caruia a fost conceput primul plan al orasului la inceputul secolului XX a fost un ax de bulevarde pornind dinspre est la vest si care lega cele mai importante foste cartiere exterioare , situate de parti opuse ale cetatii . Aceste bulevarde au fost aproape terminate in 1914 , ele fiind marginite de cladirile Jugenendstiel . Partea acestei axe care continea teatrul ca element central a devenit cel mai important spatiu civic depasind Piata Unirii in importanta .



In august 1919 , regiunea Banat a fost unita cu Romania .Dupa acest eveniment au aparut noi biserici ortodoxe (construite in sti romanesc traditional , dar mult mai mari decat cele originale ) . Cea mai importanta dintre aceste biserici este impozanta Catedrala a Mitropoliei construita sa echilibreze Teatrul National (cunoscut si sub numele de Opera ), deja mentionat inainte . Cladirea terminata in 1938 , a necesitat eforturi speciale datorita solului mlastinos pe care estes construita – 1700 de beton armat la o adancime de 10 m si consolidati de o placa de beton armat groasa de 60 cm . Conceputa de arhitectul Troienescu in stil moldovenesc bizantin cu 11 turnuri si cu o inaltime de 96 m , catedrala a devenit , impreuna cu teatrul , o cladire simbolica pentru oras .

Intre cele doua razboaie mondiale au fost construite vile in stil neoromanes si cubist conectand integral vechile cartiere ale orasului .

Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial se caracterizeaza prin planificare urbana contemporana si , ca urmare , nu face obiectul acestui scurt istoric .

Timisoara - Orasul Parcurilor

Municipiul timisoara este infratit cu sase orase europene : Faenza , Rueil – Malmaison , Mulhouse , Karisruhe , Gera ,Szeged , si este in tratative avansate pentru infratire cu orasul Trevisti , de asemenea are relatii de colaborare cu multe alte orase sau regiuni : Arezzo , Udine , Neapole , Genova , Florenta , Rorii , Verona , Bologna , Ravenna , Piemont , Veneto existand un schimb periodic de vizite cu orasele :Zrenjanin , Varset , Kikinda , Novi Sad , Pancavo si Cincinnati . Impreuna cu orasele Pancavo si Cincinnati este dezvoltat un program trilateral comun in cadrul “Resource Cities Program” .

In perioada 10 – 13 octombrie 2002 a avut loc o vizita la Taizhou , China , ca urmare a invitatiei primite din partea Primariei Taizhou pentru a participa la manifestarea denumita “Intrunirea primarilor oraselor prietene cu Taizhou in Toamna Aurie “ .

Scopul vizitei a fost cel de a realiza un schimb de experienta privind modalitatile de intensificare a relatiilor si a cooperarii in domeniile : econoimic , stiintific , educational , cultural si al sanatatii .

Prin istoria sa si prin caracterul locuitorilor , Timisoara este un adevarat oras al concordantei interetnice , ce promoveaza cele mai progresiste idei ,constituindu-se un real symbol al democratiei , tolerantei si dezvoltarii pentru orasele Romaniei .

Stema si sigiliul

In anul 1781 , orasul Timisoara si-a primit privilegiile si a fost ridicat la rang de oras liber , scrisoarea de acreditare , continand confirmarea stemei si a sigiliului .

Blazonul este impartit printr-o orizontala in doua , partea de sus fiind la randul ei impartita in doua printr-o linie verticala . Jumatatea din stanga de sus , cuprinde patu benzi argintii intr-un camp imbibat de sange , simbolizand cele patru rauri principale care strabat Ungaria . In jumatatea din dreapta pe un fond auriu , se inalta , pe o baza verde , fostul turn de apa al cetatii Timisoara , prin poarta lui deschisa putandu-se vedea o roata de moara . In partea de sus a turnului se vad , la stanga si la dreapta cate un steag purpuriu cu o cruce argintie . In partea de jos , lstanga se poate vedea soarele – cu chip uman – deasupra orasului , in dreapta fiind reprezentata semiluna intunecata – in descrestere – ca symbol al turcilor invinsi de crestini .

Sub aceste simboluri este reprezentata cetatea pregatita de aparare , la dreapta curgand Bega , alimentata de Timis .

In mijlocul blazonului un scut pe care este reprezentata acvila imperiala bicefala incoronata , tinand in gheare , de o parte o spada de argint , si in cealalta parte insemnele imperiale cu cruce iar pe piept initialele J II (Josif al II- lea . Pe blazon mai este reprezentata , coroana simpla , blazonul sprijinindu-se pe doi cai albi . Pe noul blazon al orasului din 1919 , au ramas simbolurile caracteristice Timisoarei fiind inlocuite doar cele referitoare la Imperiul Austro –Ungar , prin cele corespunzatoare statului roman . Stema din 1919 , aprobata in 1930 , a fost schimbata , astfel ca in locul coroanei cu cinci zimti au fost amplasate sapte turnuri , ce probabil reprezentau cele sapte provincii ale Romaniei de atunci ; locul celor patru rauri , a fost luat de podul lui Traian cu un leu inaltandu –se deasupra lui , pastrandu-se din vechea stema ; turnul apei in partea dreapta , in mijloc s-a simplificat fortareata , soarele si semiluna s-au pastrat , renuntandu-se insa la cei doi cai albi . In1972 , regimul communist , a introdus o noua stema , astfel ca cele sapte turnuri au disparut , in locul podului lui Traian si a leului apare un electromotor , pe un zid – postament , ca simbol al dezvoltarii indrustriale si al progresului ethnic .

Turnul apei se mentine ca simbol al stapinirii naturii de catre om , se mentine reprezentarea cetatii , dar se schimba aspectul soarelui si a semilunii .

Pe stema actuala , aparuta dupa 1989 , se poate constata o importanta schimbare , si anume : drapelul tricolor din dreapta de deasupra turnului apei , are campul de culoare galbena gaurit, asemeni tricolorului care a insotit multimea in acele zile ale lui decembrie din 1989 .











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani