Dunarea si importanta ei pentru Romania referat





Dunarea


Dunarea strabate Romania pe o suprafata de 1075 kilometri. Ea reprezinta al doilea element natural care marcheaza configuratia naturala a Romaniei. De aceea, tara noastra mai este definita drept o tara carpato-danubiana.




Dunarea este importanta pentru Romania, intrucat pe teritoriul tarii noastre ea se varsa in Marea Neagra. De aceea, Gurile Dunarii reprezinta un foarte important strategic pentru controlul Marii Negre, al doilea dupa Bosfor si Dardanele. Este semnificativ din acest punct de vedere ca in istorie, lupta de capetenie dintre puterile care s-au intilnit pe acest teritoriu s-a dat pentru stapanirea Gurilor Dunarii. In secolul trecut s-a creat Comisia europeana pentru Gurile Dunarii cu scopul de a media conflictul dintre puterile vremii, in special cel dintre Rusia si Germania. Importanta Dunarii pentru intreaga Europa este relevata si de faptul ca din aceasta comisie faceau parte si tari non-dunarene, de pilda Marea Britanie.

La inceputul secolului trecut, R. Kjellen recunostea si el implicit, in lucrarea “Das Problem der drei Flusse  (“Problema celor trei fluvii”, 1917), importanta geopolitica a Dunarii: ”comandamentele geografice ale teritoriului cuprins intre cele mari trei fluvii, Dunarea, Rinul si Vistula, impun o solutie geopolitica: strangerea intr-un bloc federativ, sub egida germana, a intregii Europe Centrale cuprinse intre cele trei fluvii” (citat in I. Conea, “O pozitie geopolitica”). Cativa ani mai tarziu, Walter Pahl propunea acelasi lucru atunci cand afirma ca nici prin “cele mai rafinate sisteme de pacte nu poate fi abatuta Dunarea de la firescul ei curs (si de la fireasca ei misiune) nordvest-sudvest. Cu alte cuvinte, legile geopolitice ale spatiului indruma statele dunarene spre o stransa colaborare cu Reich-ul german” (citat in I. Conea, “O pozitie geopolitica

In articolul din 1941, “Hotarul romanesc dunarean”, geograful roman Al. Radulescu gaseste ca Dunarea indeplineste un rol intreit:

In primul rand, rolul de artera de navigatie, cunoscuta inca din Antichitate si reluata cu intensitate la inceputul epocii moderne.

Rolul de hotar:  Dunarea desparte aici Europa Balcanica de Europa centro-orientala careia ii apartine si Romania. Toate sunt in contrast intre cele doua mari diviziuni: relieful mai mult muntos, predominarea tertiarului, procentul redus al loess-ului, climatul premediteranean, ca si flora si fauna sunt caracterele principale ale Peninsulei Balcanice, in timp ce in Europa centrala avem forme de relief variate, cu un procent mare de ses, predominarea quaternarului, bogate paturi de loess, climat continental de tip danubian si polonez” (I. Badescu, “Sociologia si geopolitica frontierei”, p. 100-101

Dunarea a avut rol de “polarizare politica a statului romanesc” (vezi si Vintila Mihailescu). Libera navigatie la gurile Dunarii poate fi asigurata de o Romanie puternica, singura interesata ca navigatia pe Dunare sa fie libera. Este semnificativ in acest sens ca, de cate ori Rusia sau Turcia au avut preeminenta la gurile Dunarii, navigatia comerciala pe Dunare a fost mult diminuata. Mihai David, intelege ca lupta de capetenie se da pentru stapanirea gurilor Dunarii, considerand ca Romania a ramas intreaga nu numai datorita rezistentei ei interne, care nu poate fi in nici un fel neglijata, ci si datorita echilibrului care exista intre puterile care au ravnit in diferite perioade la diferite regiuni ale trupului Romaniei: „Cand am pierdut o regiune, aceasta exprima un anume dezechilibru temporar in cadrul acestui echilibru de ansamblu, De pilda, cand Oltenia si nordul Bucovinei au cazut sub stapanirea Austriei-la sfarsitul secolului al XVIII-lea-era momentul cand Austria devenise puternica. Apoi, cand am pierdut teritoriul dintre Prut si Nistru (1812), era perioada cand Turcia slabise, iar Rusia se afla in ascensiune”.



Concluziile studiului lui N.Al Radulescu sunt, pe de o parte, ca navigatia pe Dunare s-a putut face in libertate numai cand rusii au fost indepartati de la Gurile Dunarii, pe de alta parta, aceea ca de Dunare se leaga insasi existenta statului romanesc, “a carui misiune de santinela europeana a dovedit de-a lungul istoriei ca o poate indeplini. Din aceste ratiuni geopolitice, Europa ar nevoie in aceasta pozitie de un stat romanesc puternic, intreg, avand un tarm la Marea Neagra suficient de intins incat sa devina apt pentru paza gurilor Dunarii” (citat in I. Badescu, “Sociologia si geopolitica frontierei”, pag. 103).          

Aceasta a doua concluzie este si cea la care ajunge Simion Mehedinti cu privire rolul deosebit pe care Dunarea l-a jucat in istoria romanilor: acela de a fi determinat, in cea mai mare parte, intregirea teritoriala a statului roman in seolul al 19-lea si la inceputul secolului al 20-lea. Astfel, in incercarea de a oferi un raspuns la intrebarea “cand incepe Unirea?”, autorul stabileste urmatoarele etape in realizarea acestui obiectiv:

a) in 1829, prin Tratatul de la Adrianopole, raialalele stapanite de turci pe malul stang al Dunarii au fost realipite la Muntenia, generozitatea marilor puteri de atunci fiind motivata, in primul rand, de dorinta Marii Britanii ca navigatia pe Dunare sa fie libera.

b) In 1865 Basarabia este restituita, deoarece Anglia si Franta deveneau din ce in ce mai preocupate de “chestia Orientului” si de inaintarea rusilor catre Bosfor.

c) Unirea Moldovei si a Munteniei a fost considerata necesara dooarece, pentru stapanirea Dunarii, era nevoie de o tara mai mare sub un domn legat prin recunostinta de Franta.

Problema Dunarii si a importantei strategice a ei si a gurilor sale nu poate fi separata de cea a stramtorilor Bosfor si Dardanele. Cunoscutul diplomat roman al perioadei interbelice, C. Diamandy, avertiza ca “daca geograficeste Dunarea sfarseste la gurile ei, economiceste ea se varsa in Marea Mediterana: in Delta isi varsa apele, in Mediterana isi duce navele. Fara iesire libera la raspantia Mediteranei, Dunarea nu-si poate indeplini rolul in comertul mondial” (citat in I. Seftiuc, “Romania si problema stramtorilor”, pag. 15). Parere impartasita si de Nicolae Titulescu, care, intr-un discurs tinut in cadrul unei conferinte dedicate exclusiv acestei probleme a stramtorilor, declara ca “stramtorile sunt insasi inima Turciei, dar ele sunt in acelasi timp si plamanii Romaniei” (idem). 

Exista cateva elemente care amplifica, in zilele noastre, importanta Dunarii, transformand-o intr-o axa comerciala majora a Europei. Este vorba despre crearea canalului Rin-Main-Dunare, care leaga Marea Nordului cu Marea Neagra, portul Rotterdam cu portul Constanta. Tarile din Europa centrala pot avea acces direct la Marea Neagra si de aici la Canalul Suez. Apare o noua ruta comerciala: Canalul Suez-Europa Centrala via Constanta, care, fata de cea veche (cea care traverseaza intreaga Mare Mediterana si ocoleste Penisula Iberica) prezinta urmatorul avantaj: scurteaza drumul cu opt zile de mars, inclusiv costurile aferente. Alt avantaj: porturile Marii Negre si cele ale Marii Mediterane Orientale au cea mai favorabila pozitie fata de Canalul Suez pentru rutele Oceanului Indian si ale Extremului Orient (I. Seftiuc, “Romania si problema stramtorilor”).












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani