SUEDIA referat






SUEDIA

NUME OFICIAL: Regatul Suediei

ASEZARE: Suedia este un stat in nordul Europei, avand o suprafata de circa 449 964 km2. Vecini: in partea de nord-vest se afla Norvegia; in est Finlanda; Marea Baltica in sud; Marea Nordului in vest, a caror lungimi de granite sunt urmatoarele: (4 595 km) din care: Norvegia-1 619 km; Finlanda-586 km; Marea Baltica si stramtoarea Kttegat: 2 390 km.

Suedia este impartita in 24 de provincii, 30 aprilie fiind ziua nationala (aniversarea zilei de nastere a regelui).



RELIEFUL: Teritoriul tarii ocupa cea mai mare parte a peninsulei Scandinavia, precum si numeroase insule din Marea Balcanica (mai mari sunt Gotland 3 172 km2 si Oland 1 344 km2). Relieful, variat, include Alpii Scandinaviei (altitudine maxima 2 135 m) in vestul tarii, continuat spre est de o regiune colinara ce coboara spre litoralul cu fiorduri al Marii Baltice, apoi o regiune de campie in partea central-sudica cu numeroase morene glaciare ce dau altitudini mai ridcate si o multime de depresiuni lacustre (peste 90 000 lacuri, mai mari fiind Varnen 5 585 km2, Vatern 1 899 km2, Malaren 1 140 km2) in partea sudica, o alta regiune mai coborata, Gotoland, cu mlastini si lacuri si campia valurita Skania, cu soluri fertile si peisaje asemanatoare Danemarcei invencinate.

CLIMA: Clima este temperata, aspra in nord este temeperata, aspra in nord (zona traversata de Cercul Polar si care cunoste ziua cea mai lunga) temperaturi medii sunt de –100C (in ianuarie) si 15-160C (in iulie, luna cea mai calda) si maritima cu veri racoroase si ierni blande in Skania. In Svealand clima pastreaza inca un caracter continental (Stockholm –6,80C in ianuarie, 15,90C in iulie), cu precipitatii ce depasesc 500 mm/an.

RETEAUA HIDROGRAFICA: Hidrografia este reprezentata de numeroase rauri in general scurte (Umealv 465 km, Lulealv 450 km) dar cu debite bogate si un potential energetic ridicat (mai ales cele din Norrland) si de cele circ 96 000 lacuri, unele de mari dimensiuni (Varnen 5 585 km2, Vatern 1 899 km2). O parte din lacuri si rauri sunt legate intre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gota.

VEGETATIA: Padurile, mai ales de conifere ocupa peste ½ din teritoriu, iar in fauna se remarca ursul (protejat de lege), elanul, nevastuica, hermelina, pasarile de apa. Exista 16 parcuri naturale si 753 de rezervatii de stat si alte rezervatii care protejeaza flora tipica de tundra sau taiga, fauna polara sau de padure temperata.

POPULATIA: Suedia are aproximativ 8 642 000 locuitori (1800 2 350 001; 1900 5 136 000;1950 7 042 000), natalitatea 14,3‰, mortalitatea 11,0‰; populatia urbana fiind de 85%. Orase principale dupa numarul de locuitori: Stockholm (capitala-1 492 000); Goteborg (433); Malmo (234); Uppsala (167); Linkoping (122); Norrkoping (122); Jonkoping (111); Helsingborg (109). Suedezi, in nord traind circa 15 000 de laponi. In tara sunt circa 400 000 de imigranti (iugoslavi, norvegieni, danezi, turci, polonezi, iranieni, germani, chilieni, s.a. inclusiv romani). Populatia se concentreaza in partile centrale si de sud ale tarii unde-in arealele urbanizate-densitatea populatiei depaseste 150 loc/km2. in schimb in partea de nord densitatea este mai ridicata in zonele miniere (20 loc/km2) si pe litoral (35 loc/km2). 70% din teritoriu prezinta o densitate mai mica de 6 loc/km2. Culte: protestantism 95%, catolicism, ortodoxism.

ISTORIA: Teritoriul Suediei, eliberat de ghetarii ultimei glaciatiuni acum 12 000-10 000 de ani, este locuit in antic de catre triburi germanice. Statul unificat ia fiinta in secolul al XI-lea si cucereste in secolele XII-XIII Finlanda care face parte ca ducat pana in 1809 din regatul suedez. In secolul IX se raspandeste crestinismul, iar in 1527 este introdusa Reforma. Suedia feudala atinge maxima expansiune sub conducerea regelui Magnus al II-lea Eriksson (1319-1360), totodata suveran al Norvegiei si Islandei. Intre 1397-1523 Suedia face parte din Uniunea de la Kalmar, Gustav Eriksson fiind ales rege, intemeiaza dinastia Wasa. In secolul XVII Suedia devine hegemonul Scandinaviei si al Marii Baltice participand sub Gustav II Adolf la Razboiul de treizeci de ani. Razboiul nordic purtat impotriva Rusiei, Poloniei si Danemarcei se incheie cu infrangerea Suediei si pierderea suprematiei in Europa septentrionala. Din 815 Suedia nu a mai participat la nici un conflict armat european, statutul de neutralitate rasfrangandu-se pozitiv in dezvoltarea social-economica a tarii. Viata politica este dominata in 1932-1976 de Partidul Social Democrat care singur sau in coalitie asigura neintrerupt guvernarea statului. Stagnarea economiei a ultimului deceniu afecteaza grav imaginea „modelului suedez”. Cererea de aderare a Suediei la CEE (1991) reflecta o politica externa noua, de depasire a neutralitatii rigide si de integrare in cursul general-european.





STATUL: Monarhie constitutionala, regat ereditar. Activitatea legislativaeste exercitata de catre Riksdag (Parlament), iar cea executiva de un cabinet numit de Riksdag in urma alegerilor legislative. Partide politice: 11 formatii printre care Partidul Moderat (f 1904); Partidul Liberal (f 1902); Partidul de Centru (f 1910); Partidul Democrat (f 1964), toate acestea fiind de guvermamant. Seful statului (rege): Carl XVI Gustaf (15.09.1973 nascut in 1945); prim-ministru: carl Bildt (04.10.1991).

ECONOMIA: Cel mai mare stat al europei nordice dispune de variate resurse minerale (uraniu, minereu de fier de buna calitate, sisturi bituminoase) a caror valorificare reprezinta insa numai 0.5% din PNB. Lipsa de combustibili clasici a impus constructia de numeroase hidrocentrale (peste 1000) si de atomocentrale, ultimele contribuind cu circa 50% din productia de energie electrica. Productia industriala este diversificata, de un inalt nivel tehnologic, totusi in pierdere de viteza pe piata internationala. Se obtin oteluri speciale, material rulant, productii petrochimice, nave, cherestea si celuloza, textile si produse alimentare. Cea mai mare parte a industriei fiind fiind concentrata in centrul si sudul tarii. Agricultura practicata mai ales in Skania, antreneaza 4% din populatia activa, contribuie cu 3% la PNB si este specializata in cresterea animalelor (2/3 din productia agricola), cultura cerealelor, a sfeclei de zahar, cartofului si legumelor. Caile de comunicatie au o densitate mai ridicata in jumatatea sudica, porturile sunt active si legate prin linii de ferryboat cu tarile riverane Marii Baltice. Turismul aduce anual venituri de circa 3 miliarde de $. Balanta comerciala este excedentara principalii parteneri fiind tarile CEE si AELS cu 50% si respectiv, 20% din volumul comertului exterior. Se vorbeste limba suedeza. 1 krona=100 Ore, 23 600$/locuitor.

TURISMUL: 2 376 000 TURISTI STRAINI (1996) si 3,65 miliarde $ incasari. Principale zone sau obiective: Stokholm si imprejurimile: Uppsala (catedrala in stil gotic, cea mai mare din nordul Europei), castelul Gripsholom (1537), lacul Malaren, Stargnas (catedrala secolele XII-XV), castelul Skokloser. In sudul tariise afla numeroase statiuni balneare, mai cunoscute fiind Bastad; Ystad; Falkenberg si mari centre cu rezonanta in istoria Suediei (Goteborg; Kalmar; Malmo).

BIBLIOGRAFIE:

 

  1. „Statele Lumii” – autori: Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitescu – Editura „DIDACTICA SI PEDAGOGICA” – anul aparitiei: 1975

  2. „Enciclopedia Statelor Lumii editia a VII-a” – autori: Horia Matei; Silviu Negut; Caterina Radu; Ion Nicolae – Editura: „MERONIA” – anul aparitiei: 2001.

GORAN RAZVAN CLASA A IX-A R


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani