Brasovul si imprejurimile sale Municipiul Brasov despre brasov, date istorice referat






Despre Brasov


DATE ISTORICE




Primele dovezi arheologice care atesta existenta vietii omului pe aceste meleaguri dateaza inca din

paleolitic si in continuare pana in epoca fierului. Existenta asezarilor dacice si ale populatiei daco-romane

este atestata prin descoperirile din zonele Bartolomeu, Schei, de pe dealul Sprenghi si de sub Tampa. Din-

tre monumentele antichitatii, cel mai spectaculos este desigur Sanctuarul Dacic de la Racos, din pacate

greu accesibil pentru turistii curiosi sa-l viziteze. La fel si castrul roman de la Rasnov, marturie a frontierei de nord-est a Imperiului Roman care trecea, in veacul al II-lea dupa Cristos, in apropierea municipiului

Brasov. Inscriptia de piatra pomeneste numele dacic stravechi al localitatii, Cumidava, si faptul ca romanii

nu I-au dat o alta denumire este sugestiv pentru reconstituirea modului in care, din romani si daci s-au pla-

madit poporul roman, primii locuitori din era crestina ai acestor locuri.

Municipiul Brasov este atestat documentar la 1234 sub numele de Corona, la 1252 sub cel de Bara-

su, in 1288 sub denumirea de Braso si in 1294 sub cea de Brasov.

Asezarea centrala a tarii intre cele trei principate romane, precum si privilegiile succesive acordate de catre domnitori, au facut ca orasul sa fie centrul legaturilor umane, culturale si economice intre cele trei provincii, loc de refugiu pentru multe familii de domnitori, carturari si revolutionari.

Brasovul si imprejurimile sale, intinsa Tara a Barsei cum se numeste zona depresionara, aveau in e-           vul mediu trei puncte strategice conferindu-le un rol economic, militar si politic de prim ordin. Primul este Cetatea Fagarasului de unde, spune legenda, a plecat Negru Voda sa intemeieze Valahia, tara romaneasca de la sud de Carpatii Meridionali. Cetatea si tinutul cunoscut sub numele de Tara Fagarasului au fost, timp indelungat, un spatiu de continuitate al administratiei romanesti dupa obiceiul vechi al pamantului si un punct de sprijin in Transilvania al voievozilor valahi. Al doilea punct este Castelul Bran, strja a trecatorii prin care circulau marfurile pe un circuit ce-si avea terminalele vestice in Flandra si Germania, iar in sud si est, Turcia si Orientul Apropiat. In fine, al treilea punct este Brasovul, cel mai important oras al Transilva-





niei in evul mediu, dominand viata economica in secolele XIV – XVI. Era o adevarata placa turnanta a ta-

rilor romane (Transilvania, Valahia, Moldova), bucurandu-se de importante privilegii comerciale. Pozitia geografica privilegiata il situa inaintea Sibiului, Bistritei, Clujului, Sighisoarei si a altor orase din Transil-

vania vremii. Bresle puternice, intre care se aflau in frunte aurarii, tesatorii, armurierii, au facut ca Braso-

vul sa nu ramana doar un punct al comertului de tranzit, ci si un infloritor centru mestesugaresc. Locuitorii,

harnici si cu simt practic, l-au inzestrat cu echipamente caracteristice oraselor medievale europene: ziduri

de cetate si bastioane, turnuri exterioare de supraveghere si paza, depozite si piete, ateliere si pravalii, ha-

nuri, biserici si spitale.

Arheologia confirma vatra de altadata a scheienilor, la Pietrele lui Solomon. Pelerinajul annual al

junilor si numeroase legende atesta concluzii ale asezarii si ale obiceiurilor tribale ale locuitorilor.

Incendiul devastator din 1689, cand cea mai mare parte a cladirilor cu etaj din lemn au fost distruse,

a lasat in picioare doar putine din constructiile anterioare ale secolului al XVII-lea. Altele au fost demolate

din considerente politico-strategice (Cetatea de pe Tampa) sau din ratiuni de dezvoltare edilitara (zidurile

din partea de nord a orasului). Cu toate acestea, Brasovul pastreaza si azi un patrimoniu arhitectural vechi care a rezistat in timp.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani