Carpatii Caractere generala ale latului muntilor Carpati referat











GEOGRAFIA ROMANIEI









I.      ASEZAREA ROMANIEI

Asezarea pe Glob

la N. de Ecuator

La E. de Primul Meridian

Linii geografice importante

paralela de 45˚ lat. N

paralela de 46˚ lat. N

meridianul de 25˚ long. E


Asezarea in continentul Europa:

Asezarea matematica:

N. paralela 48˚15’ lat.N - Horodistea

S. paralela 43˚37’ lat. N – Zimnicea

V. meridianul 20˚15’ long E – Beba Veche

E. meridianul 29˚41’ long E – Sulina

Asezarea geografica:

-Romania se gaseste la distante de aprox. Egale (2900 km) fata de Nordul (C.Nord), Estul (Mtii Urali) si Vestul (C.Roca) Europei, si mai aproape de Sudul Europei (C.Tainaron) – 1000km.

Romania este o tara :

* Carpatica : - ½ din lungimea Mtilor Carpati se gaseste pe teritoriul
Romaniei

relieful, cu exceptia Dobrogei este de origine Carpatica

* Dunareana: - Dunarea curge pe teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km

si se varsa in M. Neagra prin Delta

* Pontica: - de la Bratul Musura al Bratului Chilia pana la Vama Veche –247km

Romania are iesire la Marea Neagra


GRANITELE DE STAT

Nord

UCRAINA: Halmeu – Horodistea - granita terestra

60km – granita fluviala de-a lungul Tisei

Nord – Vest :

UNGARIA: Halmeu – Beba Veche – granita terestra

Sud – Vest:

IUGOSLAVIA (Serbia) : Beba Veche – Pristol

~ Beba Veche – Bazias – granita terestra

~ Bazias – Pristol – granita fluviala pe Dunare

Sud:

BULGARIA : Pristol – Vama Veche

~ Pristol - Calarasi – Granita fluviala

~ Calarasi – Vama Veche –Granita terestra

Sud –Est:

MAREA NEAGRA : Vama Veche – B. Musura (247 km)

Est:

REP. MOLDOVA : de-a lungul Prutului – granita fluviala

~ Horodistea – varsarea Prutului in Dunare



SUPRAFATA ROMANIEI: 238 391 km patrati



Relieful Romaniei

~ caractere generale~



Elementele cadrului natural ( relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile) constituie obiectul de studiu al geografiei fizice

Populatia, asezarile, resursele si dezvoltarea economica constuie obiectul de studiu al geografiei economice.

RELIEFUL reprezinta totalitatea neregularitatilor scoartei terestre sub forma de ridicaturi sau adancituri.

Unitatea de relief este o forma de relief care se deosebeste de cele din jur prin trasaturi caracteristice : asezare geografica, altitudine, alcatuire petrografica.

Treapta de relief este asezarea reliefului dupa altitudine de la nivelul marii – 0m

Tarmul, delta, luncile, campiile, dealurile, podisurile si muntii.

TIPURI DE RELIEF

Relief CLIMATIC :

GLACIAR: circuri si vai glaciare

DESERTIC: dune, erguri si hamade

Relief FLUVIAL

vai

defilee

cascade

Relief VULCANIC

conuri si cratere

Relief LITORAL

plaja

delta

Relief CARSTIC

se formeaza in roci calcaroase sub actiunea apei meteorice incarcate cu CO2

pesteri si doline

Relief STRUCTURAL in conglomerate:

Babele, Sfinxul, Adam si Eva, Pietrele Doamnei

Relief ANTROPIC:

asezarile, sosele, cai ferate, poduri, tunele, viaducte


CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI

VARIAT:

toate tipurile de relief impuse de alc. petrografica

toate formele majore de relief

toate treptele de relief

SIMETRIC:

Axe de simetrie : - paralela de 46˚ lat. N

meridianul de 25˚ long E



PROPORTIONAL:

fiecare forma majora de relief ocupa aprox. 1/3 din suprafata tarii

CONCENTRIC SI IN TREPTE

POTRIVIT DE INALT:

campiile nu depasesc 250m

dealurile si podisurile nu depasesc 1000m

muntii nu depasesc 2544m


Podisul CASIMCEI

cel mai vechi relief;

format in orogeneza caledoniana

alcatuit din sisturi verzi ( se gasesc la zi)

Muntii MACINULUI

format in orogeneza hercinica

Restul reliefului este de origine carpatica



MUNTII CARPATI


Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei,pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei (Valea Timokului);

Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se desfasoara pe teritoriul Romaniei

Fata de Depresiunea Colinara a Transilvaniei :

Carpatii Orientali : granita de N – Valea Prahovei

Carpatii Meridionali: Valea Prahovei – Culoarele Timis – Cerna – Bistra;

Carpatii Occidentali: Valea Dunarii – Valea Somesului


Carpatii Orientali

~caractere generale~


Se desfasoara de la granita de N. cu Ucraina pana la Valea Prahovei

Alcatuirea petrografica:

V. – roci vulcanice (andezit, bazalt, granit)

Centru – roci metamorfice (sisturi cristaline)

E. – roci sedimentare cutate (flis)

Rocile sedimentare sunt:

bolovanisurile, calcarele,marnele, gresiile, conglomeratele

Marnele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a argilelor;

Gresiile sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a nisipurilor

Conglomeratele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a pietrisurilor.

Altitudinea:

Altitudinea medie: 1300 m;

Putine varfuri depasesc 2000m:

In Mtii Rodnei: Vf. Pietrosu – 2303m, Vf. Ineu – 2279m

In Mtii Calimani : Vf. Pietrosul – 2100m

Sunt alcatuiti din 3 siruri aproape paralele, orientate pe directia generala NV-SE;

Datorita altitudinilor reduse nu au fost afectati de glaciatia cuaternara decat Mtii Rodnei, in care s-au format circuri glaciare care adapostesc lacuri glaciare : L. Lala si L.Buhaiescu;

In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani, Mtii Gurghiului , Mtii Harghitei

Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor;

Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice: minereuri neferoase (mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase, si resurse solice: paduri si fanete naturale.

Se impart in trei subgrupe:

Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei

Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani

Grupa Sudica sau Carpatii Curburii

CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI:

Se desfasoara de la granita de N pana la aliniamentul: Mtii Bargaului – Depr.Dornelor – Depr. Campulung Moldovenesc;

Cei mai inalti munti: Muntii Rodnei cu

Vf. Pietrosu –2303m

Vf. Ineu –2279 m

Trei din cele 6 grupe de munti ce intra in alc. Sirului de munti vulcanici se gasesc in aceasta grupa: Oas, Gutai, Tibles;

Pe sisturi cristaline : Mtii Rodnei si Mtii Maramuresului si Mtii Suhard

Pe flis: Obcinile Bucovinei: Ob.Mestecanisului, Ob. Feredeului si Ob.Mare

Depresiuni: Depr. Maramuresului, Depr. Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Depr. Oas

Pasuri:

-P.Prislop 1416m

P. Mestecanis 1096m

P. Tihuta 1201m

P. Setref 818m


CARPATII MOLDO-TRANSILVANI

Se desfasoara de la Aliniamentul……pana la Valea Oituzului

Au 3 grupe de munti vulcanici: Mtii Calimani, Mtii Gurghiului si Mtii Harghitei( Vf. Pietrosul Calimanilor 2100)

Fasia pe roci metamorfice este slab dezvoltata, majoritatea muntilor fiind dezvoltati pe flis: Mtii Rarau, Mtii Grintiesului, Mtii Giurgeului, Mtii Hasmasu Mare(Oltul si Muresul), Mtii Ciucului, Mtii Nemira, Mtii Berzunti, Mtii Tarcaului, Mtii Gosmanu, Mtii Ceahlau(Vf. Ocolasu Mare- 1907m) si Mtii Stanisoarei

Depresiuni: Deprs. Giurgeului(strabatuta de Mures),





Depr. Ciucului, (strabatuta de Olt)

Depr. Comanesti

Pasuri:

P.Bicaz, P. Stanisoara, P.Uz

In Mtii Harghitei – L. Sf.Ana - lac volcanic

Defilee:

Def. Muresului :Toplita – Deda

Def. Oltului : langa Tusnad

Def. Bistritei

Lacul Izvorul Muntelui


CARPATII CURBURII:


Nu mai respecta orientarea generala NV-SE

Dispar rocile vulcanice

Dezvoltati pe flis

Se desfasoara de la Valea Oituzului pana la Valea Prahovei

Depresiunea Brasovului : Cea mai mare din tara, folosita in agricultura

Mtii Persani, Mtii Baraolt, Mtii Bodoc, Mtii Vrancei, Mtii Buzaului, Mtii Penteleu, Mtii Siriului, Mtii Ciucas, Mtii Grohotis, Mtii Baiu, Mtii Piatra Mare, Mtii Intorsurii, Mtii Barsei

Vf. Ciucas –1954m, Vf. Penteleu 1772m, Vf. Goru 1785m

Pasuri: P. Bratocea, P. Tabla Butii, P.Predeal



CARPATII MERIDIONALI

Caractere generale



Se desfasoara de la Valea Prahovei pana la Culoarele Timis- Cerna –Bistra

Sunt situati in partea central- sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a Transilvaniei

Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri> 2000m

Primele 3 ca altitudine:

Vf . Moldoveanu 2544m

Vf . Negoiu 2535 m

Vf . Parangul Mare 2519m

Sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar catre E si V – roci calcaroase

Sunt massive bine inchegate , greu de strabatut, fapt pentru care putine ape au reusit sa-I ferestruiasca de la N la S – numai Oltul

Datorita altitudinilor mari si masivitatii au fost denumiti “Alpii Transilvaniei” de catre Emanuel de Martaud

Datorita altitudinii lor mari au fost afectati de glaciatia cuaternara, prezentand numeroase urme glaciare dintre care: L. Bucura( cel mai intins- peste 11ha) si L. Negru sau L.Zanoaga(cela mai adanc 29m)

Au putine depresiuni si trecatori:

Depr. Lovistei, Depr. Petrosani, Depr. Hateg

P. Giuvala, P.Lainici, P.Merisor si P.Cozia

Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse naturale: carbuni superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii

Se impart in patru grupe:



GRUPA MUNTILOR BUCEGI:

Se intind de la Valea Prahovei la Valea Dambovitei

La peste 2000m se gaseste Podul Bucegilor, unde se gaseste relief structural in conglomerate: Babele si Sfinxul, format de agentii externi:ploaia si vanturile.

Sunt cei mai vizitati se cei mai antropizati munti

Vf. Omu –2505m, de sub care izvoraste raul Ialomita, pe care se gaseste Pestera Ialomita

Pe R. Ialomita s-au format Cheile Tatarului

Sunt alcatuiti din Mtii Leaota, Mtii Piatra Craiului, intre care se gaseste Culoarul Rucar-Bran si Mtii Bucegi

GRUPA MUNTILOR FAGARAS:

*Sunt alcatuiti din 2 culmi principale:

Culmea nordica: Varfuri inalte, au aspectul unui ferestrau , au aspectul unui perete abrupt catre Depr. Fagarasului

Lacuri glaciare, printer care L. Bilea

Transfagarasanul- pe valea unui fost ghetar

Vf. Moldoveanu, Vf. Negoiu


Culmea sudica: Mtii Cozia, Mtii Frunti, Mtii Ghitu, Mtii Iezer(cei mai inalti) – din care izvoraste R.Arges (Barajul Vidraru)

Aluneca treptat catre Podisul getic


GRUPA MUNTILOR PARANG

Au suprafata cea mai mare din Meridionali

Se impart in:

Mtii Parang

Mtii Sureanu: Valea Streiului – Valea Sebesului

Mtii Candrel: Valea Sebesului –Valea Sadului

Mtii Lotrului: Valea Sadului – Valea Lotrului

Mtii Capatanii: La S de Valea Lotrului: Pestera Muierii Si Polovraci

Cel mai inalt varf: Parangul Mare 2519m


GRUPA MUNTILOR RETEZAT-GODEANU


Au aspectul unui triunghi

Se intind de la Valea Jiului pana la Culoarele Timis-Cerna-Bistra

La baza se afla Muntii Valcan si Muntii Mehedinti

Mtii Cernei, Mtii Retezat, Mtii Godeanu, Mtii Tarcu

Vf Peleaga – 2509m



Au foarte multe lacuri glaciare, peste 80 , dintre care L.Bucura si L.Negru


DEFILEE, PASURI SI BARAJE IN C.MERIDIONALI

Defilee:

Defileul Oltului Turnu Rosu-Cozia

Defileul Jiului Bumbesti- Livezeni

Pasuri:

P.Cozia, pe Def.Oltului

P.Giuvala / Bran , pe Culoarul Rucar-Bran

P.Lainici/Surduc, pe Def.Jiului

P.Merisor, intre Depr.Petrosani si Depr.Hateg

Baraje:

L.Vidra, pe Lotru

L.Oasa, pe Sebes

L.Gura apei, in Mtii Tarcului.




CARPATII OCCIDENTALI

Caractere generale



Carpatii Occidentali se intind:

la N : pana la Valea Somesului

La S: Pana la Valea Dunarii

La E. – Depr.Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali

La V. – Campia de Vest patrunde sub forma unor “depresiuni golf”

Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre toti Carpatii romanesti

Vf. Bihor 1849m

Sunt discontinui – atunci cand s-au reinaltat Meridionalii, Occidentalii au suferit prabusiri si fragmentary – in acest fel s-a rupt punte care unea Apusenii de Orientali;

Sunt alcatuiti dintr-un mosaic de roci: toate categoriile.

Din roci metamorfice: sisturi cristaline si marmura

Din roci magmatice

Din roci sedimentare cutate (flis) calcare, conglomerate, marne

Se prezinta ca un “castel de ape”, din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente decat in celelalte rauri

Au trei grupe principale:

MUNTII BANATULUI:

Se intind de la Valea Dunarii (S) – Culoarele Timis-Cerna(E)– Valea Timisului (N) – Campia de Vest (V)

Descresc ca altitudine de la E la V

Vf. Semenic 1446m in Mtii Semenic

Vf. Svinecea 1224m in Mtii Almajului

Cei mai josi sunt Mtii Locvei (la intrarea Dunarii in tara au pana la 500m)

Dunarea isi formeaza defileul cel mai lung si mai frumos intre Bazias si Varciorova 144 km

Sunt deosebit de bogati in resurese

Mtii Aninei in carbuni

Mtii Dognecei

Depresiuni :

Depr. Almajului sau Bozovici(intre Mtii Almajului si Mtii Semenic), drenata de R.Nera, care formeaza Cheile Nerei

Depr. Caras-Ezeris drenata de R.Barzava, orasul Resita

MUNTII POIANA RUSCA

Bogati in minereu de fier si marmura

Vf. Padesul 1347m

MUNTII APUSENI

Se desfasoara intre Valea Muresului si Valea Somesului

Au aspectul unei frunze din care nervura principala o constituie Mtii Bihor

Sunt alcatuiti din Mtii Bihor, Mtii Metaliferi, Mtii Zarandului, Mtii Trascaului, Mtii Codru-Moma, Mtii Muntele Mare, Mtii Vladeasa, Mtii Padurea Craiului, Mtii Plopis, Mtii Meses, Mtii Gilau

Depresiuni:

Depr. Zarandului, Depr. Gurahont, Depr.Brad – pe Valea Crisului Alb – orasul Brad

Depr. Beiusului pe Valea Crisului Negru – orasul Beius

Depr. Vad- Borot, pe Valea Crisului Repede – Oradea

Pestera ursilor este un aven care adaposteste ghetarul de la Stanisoara

Cheile Turzii, Cheile Rameti, Cheile Galdei

Izbucuri- locuri pe unde apa subterana tasneste la suprafata

Cetatile Ponorului

Pasuri

in Mtii Banatului : P.Poarta Orientala sau P.Domasnea

pe Culoarul Bistrei: Poarta de fier a Transilvaniei

intre Mtii Vladeasa si Mtii Meses: P.Ciucea



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Scriitori romani