Statul si economia in Grecia referat



Grecia



Date generale


y   



Republica Elena;

y    Stat in S Europei;

y    Suprafata:131990 km*km

y    10264000 locuitori

y    Capitala:Atena

y    13 regiuni

y    Densitatea:78 loc/km*km

y    Aniversarea proclamarii indepentei:25 martie 1821

y    Limba:greaca

y    Moneda nationala:drahma



Natura:


Grecia ocupa partea sudica a Peninsulei Balcanice si circa 2000 insule din Marea Egee, Marea Ionica si Marea Mediterana.Relieful este predominant muntos(4/5 din teritoriu).Astfel, in partea continentala se afla muntii Rodopi(in N), masivul Olimp(alt.max. din Grecia, 2911m), muntii Pindului si muntii Peloponesului, iar insulele sunt, la randul lor, muntoase (800-1000m, in insula Creta altitudinea trecand de 2400m). Campiile ocupa suprafete mai mari numai in N tarii (Campia Tessaliei I Campia Macedoniei).Seismele sunt frecvente.Clima mediteraneeana, cu veri toride si ierni umede(aspre in muntii din N);precipitatiile, in general reduse(Atena, 400 mm/an), sunt mai bogate in Nv (1300 mm/an).Raurile au debite variabile, mai importante fiind Vardarul, Struma si Marita.In vegetatie, alaturi de formatii tipic mediteraneene (maquis, sibleac, frigana) se intalnesc paduri de stejar, fag, conifere si pajisti de capre salbatice s.a.Exista 10 Parcuri Nationale si 15 Rezervatii Nationale ce ocrotesc elemente rare din flora(ex pinul de Alep) si fauna.



Populatia:


Grecia are 10 264 00 locuitori;natalitate 10,1 la mie, mortalitate 9,3 la mie;popoulatie urbana 63%.Orase principale:Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos.Greci 98%, aromani, turci, albanezi.Circa 3 milioane de greci traiesc in strainatate.Cele mai populate zone sunt Atica (datorita prezentei conurbatiei Atena-Pireu), ce grupeaza peste 1/3 din populatia tarii, Campia Macedoniei (peste 200 loc./km*km), Insulele Ionice (Korfu, 155 loc./km*km), Lesbos, Samos, V Peloponesului(80 loc./km*km).Valori mai scazute ale densitatii populatiei se intalnesc in Creta (60 loc./km*km), Epir (35 loc./km*km) si E Peloponesului (25 loc./km*km).Valorile cele mai scazute sunt in republica autonoma a calugarilor de pe Muntele Athos (4 loc./km*km).Culte:ortodoxism 98%, islamism, catolicism, protestantism.




Istoria:


Stralucita civilizatie minoica care infloreste in Creta in mileniile 3-2 i.Hr.(Cnossos, Phaistos, Mallia) poate fi considerata prima manifestare a civilizatilor europene.Venite la inceputul mileniului 2 i.Hr. din N Peninsulei Balcanice , triburile indo-europene ale grecilor(ahei, ionieni, eolieni) isi extind in secolul 15 i.Hr. stapanirea si asupra Cretei si Ciprului, creand civilizatia miceniana(principalele centre-Mycene, Tirynth, Pylos); in secolul 12 i.Hr. dorienii, ultimul val indo-european, distrug civilizatia miceniana, stabilindu-se indeosebi in Pelopones.In jurul anului 1000 i.Hr. grecii colonizeaza coastele Asiei Mici si insulele din Marea Ionica.Orasele-stat (polysurile) fondate aici (Milet, Efes, Hailkarnas) vor cunoaste in urmatoarele 4 secole o dezvoltare mai rapida decat cele din Grecia metropolitana.In secolele 8-7 i.Hr., epoca marii colonizari, grecii intemeiaza orase pe coastele Marii Negre si ale Mediteranei(N Africii, Sicilia, S Italiei si Spaniei)Incercarea Imperiului Persan de a cuceri Grecia (razboaiele medice 500-449 i.Hr.) esueaza in fata rezistentei statelor grecesti.Secolul 5 i.Hr., dominat de Atena, ramane epoca de aur a democratiei si civilizatiei clasice grecesti.In urma bataliei de la Cheroneea (338 i.Hr.), Macedonia isi impune dominatia asupra Greciei.Prin cucerirea Imperiului Persan de catre Alexandru cel Mare, regele Macedoniei(336 i.Hr.-323 i.Hr), sunt puse bazele lumii elenistice.In 146 i.Hr. Grecia este transformata in provincie romana.Din 395 i.Hr. Grecia face parte din Imperiul Bizantin (care adopta din sec.6-7 ca limba oficiala greaca), suferind in sec. Urmatoare raidurile devastatoare ale pop. Migratoare (vizigoti, slavi, avari).In 1204 cruciatii cuceresc Constantinopolul si intemeiaza Imperiul Latin(1204-1261).Imperiul Bizantin , care recucereste in 1261 vechea capitala, este ocupat in sec.14-15 de catre turcii otomani, la 1453 sultanul Mahomed II intrand victorios i Noua Roma de la malurile Bosforului, al carei nume este schimbat acum in Istanbul.Kndelungata rezistenta a pop. Grec culmineaza in anii 1821-1829 cu Razboiul de eliberare nationala.Prin tratatul de la Adrianopol (1829) Imperiul Otoman recunoaste independenta Greciei, declarata in 1822.Proclamata regat in 1832, Grecia isi stabileste din 1834 capitala la Atena.De la obtinerea independentei pana la sfarsitul razboaielor balcanice(1913) Grecia este preocupata de reunirea sub autoritatea sa a tuturor teritoriilor locuite de greci.In primul razboi mondial Grecia se alatura in 1917 Antantei.Razboiul purtat impotriva Turciei i 1912-1922 se incheie cu un dureros esec:circa 1,5 milioane greci din Asia Mica sunt constransi sa se refugieze in Grecia.La 25.03.1924 se proclama republica, dar monarhia este restaurata in urma unei lovituri de stat militare din 10.10.1935; gen.Ioannis Mtaxas instituie intre 1936-1941 propriul sau regim dictatorial.Atacata de Otalia lui Mussolini la 28.10.1940, Grecia se apara cu succes, dar dupa invazia Germainiei din 6.04.1941 este obligata sa capituleze la 23.04.1941.Ocupatia straina ia sfarsit in toamna anului 1944, dar disensiunile intre fortele comuniste si cele nationaliste declanseaza un sangeros razboi civil (1946-1949). Dupa al doilea razboi mondial, Grecia este inclusa in sfera de interes a tarilor occidentale;in 1952este inclusa in NATO, in 1961 devine mebru asociat CEE (din 1981 membru plin).Perioada 1945-1967 este carcterizata de o puternica instabilitate politica (31 de prim-ministri conduc succesiv cabinetul).Lovitura de stat militara din 21.04.1967, condusa de col. G.Papadopulos, instituie regimul dictatorial “al coloneilor”, Grecia revenind la un guvern civil in 1974, dupa declansarea crizei cipriote.Referendumul din 8.12.1974 aproba forma de stat republicana, consacrata prin noua Constitutie din 16.06.1975.Alegerile parlamentare din 1981, 1985 si 1989 sunt castigate de Miscarea Socialista Panelena (f. 1974 de Andreas Papandreu), cele din 1990 de partidul conservator Noua Democratie, condus de Constantin Mitsotakis.






Statul:


Republica parlamentara, potrivit Constitutiei din 16.06.1975.Activitatea legislativa este exercitata de Adunarea Nationala, iar cea executiva de presedinte si de Consiliul de Ministri, format in urma alegerilor legislative.Partide politice:26 de formatii, printre care Noua Democratie (f. 1974;de guvernamant), Miscarea Socialista Panelena (PASOk;f.1974), Coalitia Stangii (f.1989;alianta a 9 partide, printre care si P.Comunist din Grecia, f. 1918), Renovarea Democratica (f.1985), Uniunea Centrului Democratic (f.1974).Seful statului (presedinte ):Constantin Karamanlis(30.03.1990;n.1907); rpim minstru:Constantin Mitsotakis(10.04.1990).




Economia:


Grecia dispune de resurse minerale relativ variate:lignit, bauxita, magneziu apoi minereuro de fier, nichel, petrol, in general cu produse modeste.Industria , sustinut dezvoltata in ultimele decenii, a devenit prima ramura economica, antrenand ¼ din populatia activa si contribuind cu aceeasi proportie la PNB.Se produc aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice, ciment (exportat 50%), textile, produse alimentare (ulei de masline, tigarete, etc).Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur, apoi Salonic, Volos si Patras.Agr.(28% din po.actova, 16% din PNB) este dominata de sectorul vegetal (2/3 din prod.agr).Se cultiva cereale (1/3 din suprafata cultivata), bumbac (locul I in Europa), tutun, sfecla de zahar s.a.Culturi specifice sunt maslinul (locul 3 pe glob), vita de vie (locl 3 pe glob la stafide), citricele.Grecia dispune de o puternica flota comerciala maritima, care, alaturi de turism (peste 2,5 md $ annual), contribuie la acoperirea partiala a deficitului balantei comerciale (peste 10 md. $ in 1990).Datoria externa echivaleaza cu 70% din PIB.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani