Marea Neagra, Al treilea element geografic important pentru Romania referat





Marea Neagra


Al treilea element geografic important pentru Romania este reprezentat de Marea Neagra, din motive care tin, in primul rand, de unele trasaturi ale acesteia. O. Serebrian noteaza ca, datorita “enclavarii” si a departarii fata de Ocean, Marea Neagra are un “hinterland” imens si important. A doua trasatura importanta este aceea ca se afla situata la confluenta, pe de o parte, a doua religii, crestinismul si islamismul si, pe de alta parte, a doua familii de popoare, slave si turcice. Ca urmare a acestor doua trasaturi, o mare putere contemporana, Rusia, si doua puteri regionale, Ucraina si Turcia, isi construiesc conceptiile strategice, politice si economice tinand cont de aceasta mare si de spatiul adiacent ei (“Va exploda estul? Geopolitica spatiului pontic”, pag. 10).




In acest context, importanta Marii Negre pentru Romania devine evidenta, mai ales daca tinem cont de cuvintele lui S. Mehedinti ca “tarmul marii reprezinta cea mai favorabila fatada pentru orice stat”(“Legaturile noastre cu Dunarea si Marea”, pag. 26). Geograful roman subliniaza ca viata poporului nostru a avut si are doua coordonate: deoparte Muntele si Codrul, de alta parte Dunarea si Marea (“Legaturile noastre cu Dunarea si Marea”, pag. 7). Dat fiind rolul acestor repere fixe si cruciale pentru existenta colectiva a romanilor, continua Mehedinti, orice om politic trebuie sa preia tripla ingrijorare, a muntilor, a Dunarii si a Marii Negre, iar acela care pierde una dintre cele trei laturi ale ingrijorarii isi expune tara la primejdii.

La fel cum identificase o legatura directa intre procesul de formare a statului romanesc si existenta Dunarii, Mehedinti surprinde legatura de substanta dintre Mare si “neamul din Carpati”: “epocile de lumina ale neamului din Carpati si regiunea inconjuratoare au fost acelea cand marea de la rasarit s-a nimerit sa fie libera si impartasita din toate roadele civilizatiei mediteraneene” (“Legaturile noastre cu Dunarea si Marea”, pag. 18).     

Mai mult, un alt autor roman, Gheorghe I. Bratianu, avanseaza ipoteza ca una dintre cele mai mari provincii istorice romanesti, Moldova, a aparut din nevoia de a organiza “drumul catre mare”: “drumul catre mare a cerut aici o ordine de stat si aceasta a infaptuit-o poporul roman” (“Chestiunea Marii Negre. Curs 1941-1942”, pag. 28). Dupa ce demonstreaza ca Romania are interese maritime, autorul roman precizeaza ca ea trebuie sa cerceteze toate consecintele care decurg din aceasta pozitie si sa includa obligatoriu in calculele sale geostrategice doua pozitii-cheie:

1.Intrarea Bosforului si, in general sistemul stramtorilor care duce navigatia dincolo de Marea Neagra si

2. Crimeea, care „prin raporturile naturale, prin cetatile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim inaintat pe care-l reprezinta Marea Neagra este evident o pozitie stapanitoare peste tot complexul maritim de iaci. Deci, cine are Crimeea, poate stapani Marea Neagra.  Este evident ca aceasta problema se leaga de interesele statului roman, pentru ca, „in definitiv, ce sunt stramtorile decat altceva decat prelungirea gurilor Dunarii”?(“Chestiunea Marii Negre. Curs 1941-1942”, pag. 30-31).

Lungimea vecinatatii noastre cu marea a variat de-a lungul timpului. In general, putem spune ca aceasta vecinatate a fost intr-o relatie directa cu statutul Moldovei dintre Prut si Nistru. Pana in 1912, tarilor romanesti, Moldova si Muntenia le-a apartinut si partea de nord a Marii Negre care cuprinde Cetatile Chilia si Cetatea Alba (doua puncte strategice extrem de importante). In 1912, acest teritoriu a fost ocupat de catre Rusia in intelegere cu Turcia si, evident, si portiunea de litoral corespunzatoare din sudul acestei provincii. Dupa 1918, Basarabia a  revenit la tara-mama, Romania. In 1940 a fost iarasi ocupata de Uniunea Sovietica. Dupa razboi, Stalin i-a dat denumirea de Moldova Sovietica, dar a luat sudul provinciei, cea care se invecina cu marea si a dat-o Ucrainei. Astfel ca portiunea de sud a Republicii Moldova (a teritoriului dintre Prut si Nistru) apartine si astazi- fara vreun drept istoric- Ucrainei.



Locurile si reperele geografice nu au aceeasi valoare geopolitica in toate perioadele de timp. Valoarea geopolitica va creste in functie de evolutiile din zona, de intensitatea comertului si a vietii economice. Valoarea geopolitica a Marii Negre creste in zilele noastre din mai multe motive. Datorita plasarii geografice, ea a fost considerata o perioada o mare  inchisa, care nu are importanta strategica in razboiul modern. S-a sustras acestui statut, in primul rand prin cresterea importantei comerciale a Dunarii, si, in al doilea rand, prin descoperirea zacamintelor petroliere din Marea Caspica. Acestea vor trebui transportate spre Europa si spre intreaga lume, iar una dintre rutele principale este Marea Neagra. Daca ne uitam la principelale rute de transport ale acestor bogatii, ne apare limpede ca portul rusesc Novorosiisk creste foarte mult in importanta. De aici, rutele de transport pot sa urmeze directii diferite: direct cu tancurile spre Bosfor si Dardanele sau cu tancurile de petrol pana in Constanta.

Traficul Asia Centrala - Occident poate sa urmeze mai multe rute, fiecare dintre ele prezentand o serie de avantaje si de dezavantaje. Trei dintre acestea sunt identificate si prezentate de O. Serebrian, in cartea mentionata anterior, dedicata in intregime spatiului pontic si schimbarilor produse in acest areal geografic de dezmebrarea URSS si de descoperirea zacamintelor de la Marea Caspica.

In primul rand, pentru ca aceste rezerve sa poata fi transportate, este absolut necesara marirea capacitatii porturilor Taganrag, Novosiisk, Tuapse.

O a doua solutie, daca nu se realizeaza acest lucru, ar putea fi aceea de a crea o retea de oleoducte si gazoducte care sa evite Rusia, dar care sa treaca, in drumul catre porturile tucesti,  prin Iran. Traseul iranian este aparent neconvenabil din cauza disensiunilor turco-iraniene.

Prin urmare, o solutie, de interes pentru tara noastra, ar fi asanarea circuitului Marea Caspica - Marea Azov, via canalul Volga-Don. Canalul prezinta o deosebita valoare geopolitica si geoeconomica, care consta in conectarea spatiului central-asiatic la Oceanul Mondial, via Marea Neagra. Alt avantaj al acestei ultime rute ar fi acela ca evita dependenta de retelele de conducte care traverseaza Caucazul, spatiu de seisme politice permanente.  Si aceasta ruta prezinta unele dezavantaje, deoarece canalul Volga –Don este nefunctional in perioada ingheturilor, iar marile tancuri petroliere nu pot accede prin el spre Marea Caspica in pofida celor mai radicale modernizari.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani