Meteorii si asteroizii referat





Meteorii sunt bucati mici de fier si roca rezultate in urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea ei s-au putut forma in urma dezintegrarii cometelor in fragmente. Multi meteoriti cad in atmosfera pamantului, dar majoritatea ard din cauza frecarii inainte sa atinga Pamantul. Acestia sunt numiti meteori cand cad prin atmosfera si meteoriti , daca ei sunt gasiti pe suprafata pamantului.

Imaginati-va o minge de tenis mergand cu 30000 mile pe ora. Atat de mari si de rapizi sunt multi dintre meteoriti. Desi unii sunt mai mari de atat, majoritatea sunt asemanatori granulelor de nisip. Cei mai mari meteoriti sunt de obicei bucati rupte din asteroizi sau alte planete. Cand acestia intra in atmosfera, meteoritii se freaca cu particulele de aer, se incalzesc pana la peste 3000 grade F. Aceasta caldura vaporizeaza majoritatea meteoritilor. Obiectele extraterestre ce lovesc Pamantul, formeaza cratere de 12 pana la 20 ori mai mari decat marimea lor. In vremurile stravechi, obiectele de pe cerul noptii au condus la superstitii si au fost asociate cu zeitati. Meteoritii erau considerati cadouri de la zei. Altii credeau ca zeii isi manifestau astfel furia. Pana in secolul al XVII-lea, multi au crezut ca acestia (meteoritii) erau fulgere de piatra. Numerosi oameni de stiinta erau sceptici cu privire la faptul ca 'pietrele' ar putea sa cada din nori sau din cer si de multe ori ei refuzau sa-i creada pe cei ce pretindeau ca au vazut astfel de obiecte. Unul dintre cei mai semnificativ eveniment legat de meteoriti este cel din 30 iunie 1908 din Siberia, cand au fost distruse mii de hectare de padure. Pe o distanta de cateva sute de km, martorii acelui eveniment au vazut o uriasa minge de foc strabatand cerul, lucru ce dovedeste ca meteoritul a lintrat in atmosfera intr-un unghi ascutit. El a explodat, dand nastere la vanturi puternice si zgomote asurzitoare si cutremurand pamantul. Nu s-a gasit niciodata nici un meteorit si timp de multi ani oamenii de stiinta au crezut ca explozia a fost cauzata de o cometa. Acum, predomina teoria conform careia un meteorit a explodat deasupra pamantului. Cel mai mare meteorit recuperat in SUA a cazut intrun camp de grau in sudul statului Nebraska in 1848. Martorii au afirmat ca au vazut o imensa minge de foc in miezul zilei mai stralucitoare decat soarele. Meteoritul a fost gasit ingropat la 3 metri in pamant. El cantarea 1180 kg. Cel mai renumit crater meteoritic din SUA se gaseste in Arizona si este urias. Marginile se ridica la 50 metri deasupra pamantului si este adanc de 200 m. Diametrul este de aproximativ 1,6 km. Acesta este primul crater care s-a dovedit a fi produs de un meteorit acum 20-50 mii ani in urma.
Ploaia de meteoriti: Cand o cometa se apropie de soare, o urma de praf si alte resturi raman pe orbita. Cum Pamantul orbiteaza in jurul soarelui, el traverseaza aceste campuri cu resturile ramase dupa trecerea cometei. Aceste resturi patrund in atmosfera si se aprind creand aceste privelisi uimitoare, ploile de meteoriti.





Asteroizii, numiti si planetoizi sunt obiecte mici de forma neregulata,alcatuiti din roci sau metal sau un amestec din cele doua.. Majoritatea asteroizilor se afla intre orbitele lui Marte si Jupiter. Astronomii au descoperit mai mult de 5000 de asteroizi. Aproximativ 30 asteroizi au diametre mai mari de 190 km, multi altii au mai putin de 1,6 km. Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter include particule de praf, despre care astronomii cred ca s-au format prin coliziunea continua dintre asteroizi.

Cat de multe planete orbiteaza soarele? Daca ati spune ca 9, v-ati insela cu cateva mii. Oamenii de stiinta considera asteroizii ca fiind niste planete mai mici, doar unii dintre ei depasind un diametru de cateva sute de km. Majoritatea lor se gasesc pe o centura de asteroizi si orbiteaza in jurul soarelui intre Marte si Jupiter. Imensa forta gravitationala a planetei Jupiter imprima asteroizilor o viteza de peste 5 km/s, una prea mare pentru a preveni coliziuni violente. Daca nu ar fi asa, ei s-ar putea uni formand planete adevarate. Cand asteroizii se ciocnesc, fragmente din acestia capata traictorii ce intersecteaza orbita celorlalte planete, devenind astfel meteoriti. Majoritatea asteroizilor sunt mici in comparatie cu asteroidul Ida, acest colos de piatra si fier de 52 km diametru, fotografiat in 1993 de catre observatorul spatial Galileo. Oamenii de stiinta impart asteroizii in doua grupe, dupa cum apar ei pe imaginile lor in infrarosu: luminosi si intunecati. Cei ce apar mai luminosi sunt cei alcatuiti din piatra, fier si nichel, cei intunecati continand cantitati importante de minerale ci carbon. In primele zile ale sistemului nostru solar (acum 4,6 miliarde ani) asteroizii erau formati dintr-un miez metalic si acoperiti cu piatra. De-a lungul timpului, multi dintre ei s-au ciocnit si s-au spart. Fragmentele rezultate, care au devenit asteroizii din zilele noastra sunt astfel clasificati in metalici, pietrosi-metalici si pietrosi.
Origini: Exista doua ipoteze cu privire la formarea asteroizilor. Una spune ca au rezultat dintr-o planeta mama ce a existat intre Marte si Jupiter. Mai probabil este faptul ca ei prezinta o imagine a spatiului inainte de formarea planetelor si sunt ramasite ale acestui proces. Inca de cand s-a format Pamantul, mai mult de 4 miliarde de ani in urma, asteroizii si cometele au lovit planeta cu regularitate. Asteroizii extrem de periculosi sunt destul de rari. Un asteroid capabil de a produce un dezastru global ar trebui sa aiba un diametru de peste 400 m. Cercetatorii cred ca un astfel de impact ar ridica destul praf in atmosfera pentru a crea o ' iarna nucleara' afectand destul de grav agricultura de pe intreg globul. Astfel de asteroizi lovesc Pamantul aproximativ o data la 100000 ani, afirma oficialii NASA. Asteroizii mai mici ce se presupun a lovi Pamantul o data la 1000-10000 ani ar putea distruge un oras sau ar putea produce valuri Tsunami devastatoare. Mai mult de 160 de asteroizi au fost clasificati ca 'potentiali periculosi' de catre oamenii de stiinta ce i-au urmarit. Unii dintre acestia a caror orbita se apropie destul de mult de Pamant ar putea fi deviati de pe aceasta orbita in viitor si ar putea lovi Pamantul. Cercetatorii afirma ca daca un asteroid se descopera ca ar lovi Pamantul cu 30-40 ani inainte, ar fi timp pentru a reactiona. Cu toate ca tehnologia ar trebui sa fie mai avansata, printre posibilitati se numara si devierea lui de la traictorie sau ar putea fi pur si simplu aruncat in aer. Un timp de reactie mai mic s-ar putea dovedi mult mai amenintator. NASA acorda sanse de 1 la 10000 ca un asteroid sa fie descoperit cu mai mult de 10 ani inainte de a lovi Pamantul. Din aceasta cauza au fost lansate doua programe de cautare a obiectelor din jurul Pamantului: NEAT (Near Earth Asteroid Tracking) coordonat de NASA, si SPACEWATCH coordonat de Universitatea din Arizona. De asemenea, in anul 1996 a luat nastere la Roma si Spaceguard Foundation. Scopul acestei organizatii internationale este de a proteja Pamantul de eventualele coliziuni, promovand si coordonand programe de detectare si studiere a obiectelor din apropierea Pamantului. Un raport dat publicitatii in ianuarie arata ca astfel de obiecte cu diametrul de peste 1 km sunt descoperite in medie de 5 pe luna. Cu ajutorul acestor programe se spera descoperirea a 90% dintre aceste obiecte in urmatorii 10 ani.














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani