Resurse naturale ale pamantului referat





Conditiile hidrografice

Suprafata totala a fondurilor de ape al R. Moldova este de 92,8 mii ha sau 2,7% din fondul funciar (Cadastrul funciar2000). Teritoriul este drenat de 3085 cursuri permanente si temporare de apa, majoritatea absoluta ale acestora fiind foarte mici - 92% au lungimea sub 10 km si doar 8 rauri au peste 100km lungime: Nistru, Prut, Raut,Cogalnic, Bac, Iaplug si Ichel. Pe un sector de cca 0,8 km teritoriul este scaldat de apele Dunarii (langa satul Giurgiulesti, jud. Cahul).




Pe teritoriul RM sunt 57 lacuri naturale cu o suprafata totala de 62,2 km2. Mult mai mare este numarul lacurilor de acumulare si al iazurilor, ce acopera o suprafata de 32 mii ha. Au fost construite 82 lacuri de acumulare, cele mai mari fiind indicate in tabel. Pe teritoriul Moldovei au fost construite doua bazine de acumulare: unul in 1956 pe Nistru la Dubasari si altul in 1980, pe Prut, la Costesti-Stanca. Bazinul de la Dubasari ocupa o suprafata de 67,5 km3 si acumuleaza 277 mln. m3 de apa; adancimea medie este de 4,5 m, iar cea maxima de 19,5 m in apropierea digului.

Denumirea

Raul pe care se afla

Anul  constructiei


Suprafata oglinzii de apa, km2


Stanca-Costesti

Prut



Dubasari

Nistru



Cuciurgan

Cuciurgan



Ghidighici

Bac



Congaz

Ialpug





Razeni

Botna



Costesti

Botna



Comrat

Ialpug



Resursele de apa Resursele de apa. Resursele potentiale regenerabile de apa pe suprafata sunt formate din volumul anual total al scurgerii raurilor interne si 1 din volumul scurgerii raurilor Nistru si Prut, aceste rauri sunt de frontiera si R. Moldova are dreptul la 50% din volumul scurgerii. Din resursele potentiale de apa de suprafata, 5,24mlrd m3 , din care revin: 71% - raului Nistru, 28% - raului Prut, iar restul altor rauri. Raportate la populatia republicii, revin cca 1220m3 apa anual pe locuitor. Sunt importante resursele de ape minerale. In partea de nord predomina apele sulfato-bicarbonatato-calcicosodice, (Soroca, Balti, Gura Cainarului, -jud. Soroca etc.), in partea de nord-vest – apele bicarbonatato-sodice, cu o mineralizare de 0,8-2,6 g/l. In partea centrala apele au aceeasi compozitie chimica, dar mineralizarea atinge 2-5 g/l (Cornesti, Chisinau), ca si in sud-est – izvoarele din Varnita; in partea de sud apele sunt bicarbonatato-clorosodice, cu o mineralizare de 2 g/l (Cahul etc.). Au fost descoperite si ape subterane termale: langa s. Cornesti (jud. Ugheni), la adancimea de 180 m (avand temperatura de 20%C) si langa Cahul, la adancimea 514 m, avand temperatura de 350C si o mineralizare de 70 g/l. S Resursele pedologice reprezinta cea mai importanta bogatie naturala a R. Moldova. Predomina cernoziomurile – principala clasa de soluri, care acopera 72% din invelisul pedologic total si fac parte din categoria celor mai fertile soluri. O mare importanta au solurile aluviale, care detin 10,2% din invelisul pedologic. Alte clase de soluri au o raspandire mai redusa: solurile cenusii silvice, brune silvice, (specifice sectoarelor celor mai inalte ale podisurilor), solurile hidromorfe, halmomorfe, etc., care se intalnesc insular si au o insemnatate economica redusa.

Resursele vegetale includ padurile, pajistile, vegetatia acvatica, segetala si alte formatiuni vegetala.

Vegetatia spontana a R. Moldova este relativ bogata, numai plantele superioare fiind reprezentate prin cca1900 de specii. Se disting trei zone de vegetatie: de padure, de silvostepa si stepa, insa flora spontana a fost foarte mult modificata de catre om si ocupa in prezent suprafete restranseVegetatia spontana detine o suprafata de cca 800 mii ha sau 23,5% din teritoriul republicii. In cadrul acestui invelis de flora se evidentiaza 2 tipuri principale de asociatii vegetale: padurile si pajistile. Padurile se intalnesc sub forma de areal insular, detinand suprafete mai importante in sectoarele mai inalte din Podisul Codrilor, Podisul Moldovei de Nord, Podisul Nistrului, Colinele Tigheciului, precum si in luncile Nistrului si Prutului. Suprafata silvica totala este 424,5 mii ha (anul 1997) din care padurile propriu-zise detin 369,9 mii ha, iar cealalta suprafata revine perdelelor forestiere de protectie si terenurilor ocupate de arbusti. Gradul de impadurire a teritoriului (9,4%) este unul din cele mai mici din Europa. Valori reduse are si suprafata silvica care revine in medie unui locuitor - doar 0,1 ha, fiind mult sub media mondiala de 0,8 ha pe locuitor. Pentru R. Moldova sunt specifice padurile de foioase de tip central-european, cu exceptia padurilor din partea de Sud care sunt de tip mediteranean. In structura lor floristica dominante sunt speciile de stejar, care acopera cca. 61% din suprafata silvica totala. In padurile de foioase din partea centrala si de nord cei mai frecventi edificatori sunt stejarul pedunculat, gorunul, insotiti de carpen, jugastru, tei, frasin, ulm s.a. iar in padurile xerofite din sudul republicii — specia edificatoare este stejarul pufos. Pe suprafete reduse, doar in Codrii de Nord-vest se intalneste fagul, specia lemnoasa cea mai valoroasa din padurile noastre, lemnul caruia este utilizat in industria mobilei. Subarboretul din aceste paduri, reprezentat de corn, paducel, porumbar, alun, maces etc, are o importanta economica redusa, insa totusi se utilizeaza fructele unor specii (de maces, corn, alun), precum si lemnul, indeosebi pentru foc. Padurile de lunca (zavoaiele) sunt raspandite sub forma de fasii de-a lungul vailor Nistrului, Prutului mai putin ale altor rauri. Aceste paduri sunt dominate de specii de arbori si arbusti cu lemn moale: plopul alb, plopul negru, salcia alba s.a., insotite de unele specii cu lemn tare si de arbusti. Padurile se afla aproape in totalitate in proprietatea statului, intrucat legislatia respectiva (mostenita inca din perioada sovietica) in permite privatizarea fondului silvic. Padurile au o repartitie spatiala neuniforma, fiind situate cu predilectie pe sectoarele cu un relief mai inalt si in vaile Nistrului si Prutului. Regiunea Centrala detine 192 mii ha sau 45% din suprafata totala, localizate indeosebi in Podisul Codrilor, detasandu-se judetele Chisinau, Ungheni si Orhei. Suprafetele silvice cele mai mari se afla in comunele: Lozova (5575 ha), Capriana (4741 ha) din jud. Chisinau, Radenii Vechi (5260 ha) din jud. Ungheni s.a. In aceasta regiune se inregistreaza si frecventa cea mai ridicata a padurilor in totalul teritoriului, cu maximele in comunele Capriana - 76,2%, Scoreni - 71,0% (jud. Chisinau) etc.     In regiunea de Nord suprafata silvica este mai redusa - 113 mii ha sau 27% din total. Padurile sunt localizate mai ales in culoarele Nistrului si al Prutului si in Podisul Moldovei de Nord. O frecventa foarte mica a padurilor este caracteristica pentru Campia colinara a Baltilor si regiunile limitrofe, padurile detinand in majoritatea comunelor sub 5% din fondul funciar. Aceasta regiune are cel mai inalt nivel de valorificare agricola a teritoriului, de aceea suprafata silvica este foarte restransa. Padurile au un rol redus si in regiunea de Sud (23% din suprafata 1 totala), indeosebi in Campia Bugeacului, unde detin 4-10% din fondul funciar. In aceasta regiune se remarca doar sectoarele mai ridicate din Colinele Tigheciului, cu o frecventa a padurilor de 20-40% in multe comune. In Transnistria suprafata silvica este, de asemenea, redusa - doar 5,0% din total, avand o frecventa sub 10% in majoritatea comunelor.



Pasunile si fanetele ocupa o suprafata de 372 mii ha sau 11% din teritoriul republicii. Asociatiile vegetale ierboase ocupa cu precadere sesurile, campiile si podisurile cu altitudinea de pana la 200 m. Speciile de plante edificatoare din pajisti sunt gramineele: paiusul, negara, colilia, firuta s.a. In luncile raurilor s-au format pajisti de lunca, dominate de specii higrofile, care sunt mai productive decat cele de stepa. Unele plante spontane au si importanta melifera. Printre acestea principalele sunt: salcamul, teiul, zmeura, precum si speciile erbacee.

Resursele faunistice In ultimele secole din padurile, stepele, pajistile si bazinele acvatice au disparut circa 45 de specii de animale: dintre mamifere — ursul, zimbrul, bourul, rasul, calul salbatic, antilopa-saga, iepurele saritor, castorul etc., dintre pasari - cocosul de padure, dropia mica, cocorul mic, califarul rosu, vulturul etc. S-au intreprins masuri pentru protectia animalelor salbatice: s-a interzis vanatul unor specii, s-au creat rezervatii naturale, au fost (introduse cateva specii de animale s.a.           Principalul obiectiv de vanatoare il reprezinta mamiferele, din care cca. 68 specii au valoare cinegetica. Cel mai important animal de vanatoare este iepurele de camp, bizamul, popandaul patat. Alte rozatoare care se vaneaza dar in cantitati mici sunt: harciogul, nevastuica, dihorul, de padure si cel de stepa, nurca europeana, jderul, de padure s.a. O specie cinegetica importanta este vulpea, ca urmare a masurilor de protectie aplicate In ultimele decenii a crescut usor numarul mistretilor. Capriorul se intalneste doar in Codri si in padurile din vaile Prutului si Nistrului. In padurile din Codri, in anii 50-60 au fost adusi din Ucraina cerbul si cerbul lopatar, iar din Extremul Orient al Rusiei cerbul patat. Ei se intalnesc exclusiv in rezervatiile naturale din Codri, vanatul lor este interzis.

O importanta cinegetica reprezinta si unele specii de pasari: porumbelul, diferit specii de rata salbatica, gasca salbatica, prepelita s.a. Dupa componenta sa, lumea animala a republicii numara in prezent 461 specii de vertebrate peste 16000 de specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se intalnesc 68 specii de mamifere, 270 specii de pasari sedentare si migratoare, 84 specii si subspecii de pesti, 27 specii de amfibieni si reptile.

In componenta faunei R. Moldova predomina speciile care se intalnesc pe teritoriile vecine ale Ucrainei si Romaniei si in multe tari din vest, est-europene si balcanice. Pe teritoriul Republicii Moldova isi au arealul de est (raul Nistru) multe specii vest-europene (pisica salbatica, jderul de piatra, (tistarul european, tistarul cu pete etc.) si arealul de vest (raul Prut) multe specii de origine est-europeana (jderul de padure, vidra, chitcanul de apa etc.). Aceasta este una dintre particularitatile specifice ale faunei tinutului nostru.

Padurile gazduiesc cel mai bogat regn animal. Grupa silvica de animale constituie avanpostul de sud-vest al Campiei Europei de Est cu un complex mai variat de specii de origine vest-europeana. Din mamifere se intalnesc mistretul, caprioara, vulpea, bursucul, veverita, dihorul, mai rar hermelina si jderul. Pisica salbatica vietuieste doar in padurile si desisurile de stufarii ale luncilor raurilor Prut si Nistru si in padurile din Codri. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. In paduri vietuiesc multe pasari: grangurul, privighetoarea, mierla, pitigoiul, ciocanitoarea, cucul, graurul; dintre rapitoare: ciuful-de-padure, uliul gainilor. In padurile noastre a fost aclimatizat, de asemenea, fazanul. In campiile deschise (fostele stepe), valorificate de om, in prezent vietuiesc specii tipice de stepa: iepurele, tistarul, orbetele, harciogul, cartita, precum si unele specii de animale care se intalnesc si in paduri: bursucul, vulpea; dintre pasari – ciocarlia, pitpalacul, fasa de camp, prepelita, mai rar potarnichea si dropia.

Fauna bazinelor acvatice (rauri, lacuri, iazuri, balti) este destul de variata si specifica. Reprezentanti ai acestei grupe de animale se intalnesc, practic pe tot teritoriul republicii, mai ales in cursurile inferioare ale raurilor Prut si Nistru, unde vietuiesc sobolanul de apa, nurca europeana, vidra, chitcanul mic de apa, nutria, ondatra. E foarte bogata lumea pasarilor: rata salbatica pestrita, gasca salbatica, batlanul, batlanul de stuf, tiganasul, uliul de balta, lisita, pescarusul etc. Unele pasari acvatice se vaneaza.

Toamna, o mare parte din pasarile care populeaza padurile, campurile valorificate, bazinele acvatice pleaca in tarile calde, iar primavara se intorc la noi.In bazinele acvatice naturale si artificiale se intalnesc 84 de specii si subspecii de pesti, printre care: carasul, crapul, stiuca, somnul, salaul, bibanul, platica etc., precum si unele specii aclimatizate: crapul chinezesc, amurul alb. Dintre toate speciile numai 20 au insemnatate pentru economia nationala. Cele mai pretioase specii de pesti sunt pastruga, morunul, nisetrul.

In unele bazine acvatice se intalnesc si specii de pesti endemici: somonul de Dunare (endemic Dunarii), tiganasul, ciopul mare (endemici Nistrului si Dunarii), pestele sageata, somonul de Marea Neagra (endemici Marii Negre).

Fauna surpaturilor, pantelor abrupte si stancoase ale vailor si ravenelor formeaza un complex specific de animale. Dintre mamifere aici se gasesc jderul de piatra, liliacul urecheat, noptarul cu urechile lungi; dintre pasari — vindereul rosu, pietrarul, cucuveaua, prigoria, dumbraveanca, pupaza, graurul; dintre speciile rare— lastunul negru, vindereul mic, bufnita, hoitarul.

Amfibieni si reptile se intalnesc in toate tipurile de landsafturi enumerate. In limitele republicii sunt cunoscute 13 specii de amfibieni si 14 specii de reptile. Numarul speciilor mentionate au diferite areale de raspandire. Dintre speciile care se intalnesc in numar mare pretutindeni sunt: amfibieni — broasca rosietica, broasca de balta, broasca de iaz, brotacelul, broasca raioasa verde; reptile — soparla verde, soparla cenusie, naparca, sarpele de casa. Dintre speciile mai putin raspandite sunt tritonul comun, broasca raioasa, broasca testoasa de balta; dintre reptile — sarpele lui Esculap, sarpele de apa. Unele specii se intalnesc rar si au un areal limitat: broasca agera, broasca cu botul ascutit (Codri), soparla de Crimeea, sarpele tarator cu abdomenul galben (sudul Republicii Moldova), vipera comuna (in paduri), vipera de stepa (in sectoarele de stepa).

In Republica Moldova 110 specii de animale se intalnesc rar, iar unele se afla in pericol de disparitie si sunt incluse in Cartea Rosie. In pericol de disparitie sunt mamifere si pasari: vidra, nurca europeana, cocostarcul negru, vulturul pescar, serparul, dropia etc. Se intalnesc rar: jderul de padure, hermelina, pisica salbatica, pelicanul, egreta mare, lebada cantatoare, acvila pitica, ciocanitoarea verde etc.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu











Scriitori romani